Tag: COREPER

  • Die Woche 16.09.-20.09.2019 im Überblick

    Die Woche 16.09.-20.09.2019 im Überblick

    Eveniment Top


    9/20/2019 11:17 AM


    Der Ausschuss der Ständigen Vertreter der Mitgliedstatten wählt Laura Codruta Kovesi zur ersten europäischen Chefanklägerin



    Auf der Sitzung des Ausschusses der Ständigen Vertreter der Mitgliedstaaten (COREPER) am Donnerstag hat Kövesi die Stimmen von 17 der 22 Staaten bekommen, die an dieser neuen europäischen Initiative teilnehmen, die ab dem nächsten Jahr eingerichtet wird und 2021 in Kraft treten wird. Gemäß den europäischen Rechtsvorschriften wird der europäische Staatsanwalt im gegenseitigen Einvernehmen zwischen dem Europäischen Parlament und dem Rat der EU für eine nicht verlängerbare Amtszeit von sieben Jahren ernannt. Nach Ansicht der Kommentatoren ist die Wahl Kövesis nun beschlossen Sache, da das Parlament bereits offen seine Unterstützung für ihre Kandidatur bekundet hat. Laura Codruta Kövesi, die für die eine Seite den Kampf gegen die Korruption anführte und für ihre Gegner ein missbräuchliches Polizeisystem symbolisierte, wurde oft als die prominenteste weibliche Figur auf der politischen Szene Rumäniens bezeichnet. Kurz bevor sie von Präsident Klaus Iohannis nach einer Entscheidung des Verfassungsgerichts aus dem Amt entlassen wurde, räumte Frau Kövesi bei einer Debatte in New York im UN-Hauptquartier ein, dass die größte Herausforderung für Rumänien darin bestand, die Unabhängigkeit seiner Richter zu wahren. Es gab mehrere Versuche, die Anti-Korruptionsgesetze zu ändern, um die von den Staatsanwälten zur Korruptionsbekämpfung eingesetzten Rechtsinstrumente zu begrenzen oder bestimmte Tatsachen zu entkriminalisieren. Es gab Fälle, in denen das Parlament es ablehnte, die Immunität einiger der Korruption beschuldigter Politiker aufzuheben. Die gesamte Justiz war das Ziel gefälschter Nachrichten, fasste die ehemalige DNA-Chefin die politischen Entwicklungen in Rumänien in den letzten Jahren zusammen, wobei führenden Politikern immer wieder vorgeworfen wurde, den Kampf gegen die Korruption zu blockieren.


    Die politische Klasse in Bukarest reagierte widersprüchlich auf den faktischen Erfolg der Kandidatur von Kövesi. Regierungschefin Viorica Dancila und der Vorsitzende der Allianz der Liberalen und Demokraten, Calin Popescu Tariceanu, äußerten ihre Unzufriedenheit und bestätigten ihre Kritik an der ehemaligen Chefanklägerin der DNA. Im gegnerischen Lager begrüßten Präsident Iohannis und die Oppositionsparteien PNL und USR die Nachricht aus Brüssel und versuchten dabei nach Ansicht von Analysten, ihre eigenen Verdienste in den Vordergrund zu stellen. Was Laura Codruta Kövesi selbst angeht, so sagte sie, dass ihr Erfolg auch der Erfolg aller Rumänen sei, die durch ihr Engagement und ihren Protest gegen ihren Rücktritt bewiesen haben, dass Korruption besiegt werden kann, wenn die Bürger nicht aufgeben.



    Vorbereitungen für Präsidentschaftswahlen in der Diaspora



    Nach dem neuen Gesetz können Rumänen im Ausland innerhalb von drei Tagen, von Freitag bis Sonntag, wählen, während die Rumänen im Land erst am Sonntag an die Urnen gehen werden. Außerdem hatten Auslandsrumänen die Möglichkeit, ihre Absichten in Bezug auf das Abstimmungsverfahren darzulegen, indem sie das Online-Formular auf votstrainatate.ro ausfüllten. Sie konnten sich für die Briefwahl oder für die Wahl in einem der im Ausland eingerichteten Wahllokale entscheiden. Darüber hinaus werden neue Abstimmungsstationen auf der Grundlage der auf der Website erhaltenen Daten eingerichtet, sofern mehr als 100 Rumänen in derselben Stadt oder Region sich angemeldet haben.


    Infolgedessen werden Rumänen, die sich im Ausland angemeldet haben, von den Wählerlisten in Rumänien gestrichen und in die Liste der ständigen Wähler im Ausland eingetragen, was den Abstimmungsprozess erheblich vereinfacht, da die Mitglieder der Wahlausschüsse nicht mehr die persönlichen Daten jedes Wählers von Hand eingeben müssen. Die Frist für die Online-Registrierung war der 15. September, aber nur 41.000 Rumänen haben sich für die Briefwahl angemeldet, während 39.000 für die Wahl in einem Wahllokal. Bei den Wahlen zum Europäischen Parlament im Mai konnten hingegen etwa 370.000 Rumänen ihre Stimme abgeben. Eines der Hauptelemente, die die Rumänen davon abhielten, sich online zu registrieren, war die Tatsache, dass ihre persönlichen Daten bei der Nationalen Agentur für Steuerverwaltung landen könnten. Der Präsident der Ständigen Wahlbehörde Constantin-Florin Mituletu-Buica, hat wiederholt erklärt, dass die personenbezogenen Daten von Rumänen, die sich online für die Präsidentschaftswahl anmelden, ausschließlich zu diesem Zweck verwendet werden, während jegliche Fehlinformation darauf abziele, Menschen von der Ausübung ihres Wahlrechts abzuhalten.



    Bukarest begrüßt Resolution des Europäischen Parlaments zum 80. Jahrestag des Beginns des Zweiten Weltkriegs



    80 Jahre nach Ausbruch des Zweiten Weltkriegs verurteilt das Europäische Parlament in einer Resolution den am 23. August 1939 von der Sowjetunion und Nazi-Deutschland unterzeichneten Hitler-Stalin-Pakt – einen Vertrag über die Nichtaggression, der Europa und die Gebiete unabhängiger Staaten mit seinen geheimen Protokollen praktisch zwischen den beiden totalitären Regimen teilte.


    Die Resolution erinnert daran, dass als Folge des Hitler-Stalin-Paktes und des nationalsozialistisch-sowjetischen Grenz- und Freundschaftsvertrags vom 28. September 1939, Polen zuerst von Hitler und zwei Wochen später von Stalin besetzt wurde. Der Pakt beraubte das Land seiner Unabhängigkeit und war eine beispiellose Tragödie für das polnische Volk. Am 30. November 1939 startete die Sowjetunion aggressiven Krieg gegen Finnland, und im Juni 1940 besetzte und annektierte sie Teile Rumäniens – Gebiete, die nie zurückgegeben wurden. Annektiert wurden auch die unabhängigen Republiken Litauen, Lettland und Estland. Nach der Niederlage des NS-Regimes und dem Ende des Zweiten Weltkriegs, so die Resolution, ist es einigen europäischen Ländern gelungen, den Wiederaufbau zu vollziehen und einen Versöhnungsprozess einzuleiten. Andere hingegen blieben unter Diktaturen, von denen einige unter sowjetischer Besatzung oder jahrzehntelangem direkten Einfluss standen und der Freiheit, Souveränität, Würde, Menschenrechten sowie der sozialen und wirtschaftlichen Entwicklung beraubt wurden.


    In Bukarest begrüßte Präsident Klaus Iohannis die Resolution und sagte, sie sei ein Schritt nach vorn bei der Bestrafung der totalitären Regime, die für die Zerstörung einer beeindruckenden Anzahl von Menschenleben und die schwere Verletzung der Grundrechte und -freiheiten verantwortlich sind.



    Gesetz über die Besteuerung von Sonderrentenleistungen



    Ein vom Finanzminister Eugen Teodorovici vorgelegtes Gesetz über die Besteuerung von Sonderrentenleistungen ist am Mittwoch vom Senat verabschiedet worden, nachdem es am Dienstag vom Haushaltsausschuss genehmigt wurde. Das Dokument betrifft einen Steuersatz von 30% auf Sonderrenten zwischen ca. 1.480 und 2.115 Euro und einen Steuersatz von 50% auf Renten über diesem Schwellenwert. Die Senatoren beschlossen auch, dass Vergütungen des Staatspräsidenten, die rund 1.480 Euro übersteigen, steuerpflichtig sein sollten. Der Gesetzentwurf wird an die Abgeordnetenkammer, das diesbezügliche Entscheidungsgremium, weitergeleitet.

  • Site de prezentare a pregătirii Preşedinţiei României la Consiliul UE

    Site de prezentare a pregătirii Preşedinţiei României la Consiliul UE

    Site de prezentare a pregătirii Preşedinţiei României la Consiliul UE



    Site-ul de prezentare a pregătirii Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene a fost lansat oficial, miercuri, 31 ianuarie 2018, la Gala ANIS – Asociaţia Patronală a Industriei de Sofware şi Servicii, de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu. Site-ul poate fi accesat la adresa http://www.romania2019.eu/ şi cuprinde informaţii despre Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, despre pregătirea mandatului român, despre forumul de idei pentru Preşedinţie, dar şi oportunităţi de internship sau voluntariat în cadrul acestui proiect.



    Este un portal interactiv care vă permite dumneavoastră să participaţi cu ideile pe care le aveţi în a defini temele dumneavoastră de interes, în a defini priorităţile. Deschidem uşa către români pentru a participa, pentru cei din ţară, dar şi pentru cei din afara ţării, a spus Negrescu.



    Potrivit acestuia, Preşedinţia română la Consiliul UE din 2019 este gândită ca una transparentă şi dedicată cetăţenilor. Ce am învăţat în mulţi ani petrecuţi în industria voastră este că trebuie să avem încredere în oameni şi să îi lăsăm să se exprime. Este primul pas pentru a vedea creativitatea lor, a declarat Victor Negrescu.



    El a spus că în industria IT există acel element de creativitate de care România are nevoie pentru ca Preşedinţia la Consiliul UE să fie una de succes. De foarte multe ori avem senzaţia că lumea şi, mai ales, restul Europei cunoaşte ceea ce putem face noi în domeniul IT şi am neplăcerea să vă informez, dacă nu ştiaţi deja, că sunt foarte puţini care cunosc potenţialul pe care noi îl avem, potenţialul de creativitate şi ceea ce putem expune în plan european şi ceea ce putem produce, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene.



    Despre Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene



    România urmează să deţină, pentru 6 luni, începând cu 1 ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. România face parte din trio-ul de preşedinţii care mai include Finlanda şi Croaţia. Preşedinţia rotativă prezidează la Bruxelles reuniunile Consiliului Uniunii Europene (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), ale COREPER (întâlnirile reprezentanţilor permanenţi ai ţărilor membre la Bruxelles) şi aproximativ 200 grupuri de lucru.

  • Relaţia complicată a Uniunii Europene cu Serbia

    Relaţia complicată a Uniunii Europene cu Serbia

    Comisia Europeană pregăteşte o strategie pentru o aderare de
    succes a Serbiei si a Muntenegrului drept principale candidate.
    Declaraţia a fost făcută de purtătorul de
    cuvânt al Comisiei, Maja Kocijancic, care a precizat că strategia va include
    întreaga regiune a Balcanilor Occidentali.

    Aderarea Serbiei, în principal, la
    spaţiul comunitar este un dosar foarte complicat, consideră eurodeputatul
    Marian-Jean Marinescu, membru al Delegaţiei la Comisia parlamentară de stabilizare şi de
    asociere Uniunea Europeană – Serbia. Care sunt cele mai sensibile teme de
    negociere? Marian-Jean Marinescu: Eu cred că sunt câteva probleme
    foarte complicate. În primul rând, situaţia cu Kosovo, negocierea între Belgrad
    şi Priştina. În al doilea rând, sistemul de justiţie din Serbia, care are
    probleme. Apoi, situaţia minorităţilor, care, iarăşi, creează suficiente
    probleme. Cam acestea ar fi cele trei. Nu mai vorbim de situaţia economică,
    celalalte, care sunt, ca întotdeauna, discutate.

    Pe de altă parte, Serbia are, tradiţional,
    relaţii foarte reci cu Croaţia, care este, deja, stat membru comunitar. Nu de
    puţine ori, Serbia a acuzat Croaţia că încearcă să-i blocheze aderarea la Uniune. Marian-Jean Marinescu susţine, totuşi, că
    intrarea Serbiei în blocul comunitar depinde doar de ea: Discuţiile
    între cele două ţări sunt în curs. Sunt eurodeputaţi croaţi şi în Delegaţia cu
    Serbia a Parlamentului European. Eu cred că, dacă Serbia ajunge să
    îndeplinească toate condiţiile, care cred că, de data aceasta, vor fi evaluate
    cu mai multă atenţie, atunci Croaţiei îi va fi greu să se opuna intrării
    Serbiei.

    Pe de altă parte, Comitetul reprezentanţilor permanenţi la
    UE (COREPER), a decis, recent, la Bruxelles,
    deschiderea a două noi capitole ale negocierilor de aderare cu Serbia -
    capitolul 6, cel referitor la legislaţia privind funcţionarea societăţilor
    comerciale, şi capitolul 30, care include relaţiile externe. La reuniunea
    COREPER a fost discutată şi posibilitatea deschiderii a încă unui capitol de
    negociere, privitor la prevederile financiare si bugetare, dar nu s-a dat undă
    verde, din cauza opoziţiei a
    cinci state membre, între care Franţa şi Germania. Cele cinci ţări nu sunt
    mulţumite de rezultatele Serbiei privind statul de drept şi implementarea
    planului de acţiune pentru capitolul 23 – drepturi fundamentale şi sistemul
    judiciar. În total, oficialii europeni şi autorităţile de la Belgrad au de
    negociat 35 de capitole.




  • Întrevederi ale ministrului Victor Negrescu cu înalţi responsabili europeni

    Întrevederi ale ministrului Victor Negrescu cu înalţi responsabili europeni

    Dosare de actualitate la nivelul UE, discutate la Bruxelles



    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, s-a întâlnit, marți, 21 noiembrie, la Bruxelles, cu vicepreşedintele Comisiei Europene, comisar european pentru Uniunea Energiei, Maroš Šefčovič, și comisarul european pentru piaţă internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska.



    Discuțiile, la care a participat și ministrul Cercetării și Inovării, Lucian Georgescu, au vizat dosarele de actualitate la nivelul Uniunii Europene, în domeniile gestionate de cei doi oficiali europeni, acestea fiind analizate și din perspectiva primului mandat al României la Președinția Consiliului Uniunii Europene.



    Ministrul delegat a subliniat interesul României de a contribui activ la implementarea obiectivelor strategiei europene privind Uniunea Energiei, precum şi importanţa consolidării pieței unice europene cu scopul de a maximiza beneficiile atât pentru consumatori, cât şi pentru companii.



    Discuţiile deschise şi constructive purtate cu oficialii Comisiei Europene pot contribui cu succes la stabilirea şi implementarea priorităților Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Vom avea oportunitatea de a ne reafirma susținerea pentru valorile comune şi de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestora, generând procese de reflecție suplimentară asupra unor domenii-cheie aflate pe agenda europeană“, a declarat Victor Negrescu.



    Elemente de context



    România va asuma, pentru șase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene — una din cele șapte instituții ale Uniunii. Țara noastră face parte din trio-ul de Președinții, care mai include Finlanda și Croația. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni.



    Președinția rotativă prezidează la Bruxelles reuniunile Consiliului Uniunii Europene (cu excepția Consiliului Afaceri Externe), reuniunile COREPER (întâlnirile reprezentanților permanenți ai țărilor membre la Bruxelles) și aproximativ 200 grupuri de lucru. De asemenea, Președinția conduce negocierile a sute de dosare legislative, organizează întâlniri cu Parlamentul European și alte reuniuni formale la toate nivelele.



    Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va derula într-un context european și internațional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcție de evoluția unor dosare cu miză majoră la nivel european. În acest moment cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexit și cadrul financiar multianual post-2020.