Radio România Internațional

Tag: corespondenta

  • AEP transmite situația înregistrărilor pe portalul www.votstrainatate.ro

    AEP transmite situația înregistrărilor pe portalul www.votstrainatate.ro

    Autoritatea Electorală
    Permanentă (AEP) informează că, pentru alegerile parlamentare din acest an, un
    număr de 110 alegători români din afara țării s-au înregistrat pe
    portalul www.votstrainatate.ro în
    prima zi de funcționare a acestuia, din care 85 au optat pentru votul
    prin corespondență, iar 25 pentru votul la secția de votare.


    Preşedintele AEP,
    Constantin-Florin Mitulețu-Buică, consideră că cele 110 înregistrări din
    primele 24 de ore de funcționalitate a portalului www.votstrainatate.ro reprezintă un
    start încurajator în contextual actual și îi îndeamnă pe concetățenii noștri
    din străinătate să opteze cu încredere pentru votul prin corespondență, ca
    modalitate sigură şi comodă de vot la distanță, fără cozi, fără
    deplasări şi fără costuri.


    Reamintim că,
    potrivit legislației în vigoare, termenul de înregistrare ca alegător prin
    corespondenţă sau la o secție de votare începe la data de 1 aprilie a anului în
    care au loc alegerile parlamentare şi se termină la data expirării a 15 zile de
    la data începerii perioadei electorale.


    Toate informațiile
    privind procedura de înscriere cu una dintre cele două opțiuni de vot sunt
    disponibile pe portalul www.votstrainatate.ro
    la următoarele linkuri:


    https://www.votstrainatate.ro/Mesaj/PrezentareVotSectie


    https://www.votstrainatate.ro/Mesaj/PrezentareVotCorespondenta


    Întrebări și
    sesizări legate de procedura de preînregistrare și înscriere pot fi transmise
    la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro

  • Jurnal românesc – 1.04.2016

    Jurnal românesc – 1.04.2016

    Cetăţenii români care au reşedinţa în
    străinătate vor putea vota, prin corespondenţă, la alegerile parlamentare din
    toamnă, doar dacă se înscriu, începând
    cu 1 aprilie, în Registrul electoral. Ei au la dispoziţie, în acest scop, 90 de zile. Dacă data alegerilor
    va fi fixată undeva, la sfârşitul lunii noiembrie, sau la începutul
    lunii decembrie, atunci această perioadă se va încheia la sfârşitul lunii
    august sau la începutul lunii septembrie, iar
    recomandarea pentru
    cetăţenii români din străinătate este să utilizeze întreaga perioadă şi nu
    ultima parte, tocmai pentru ca autorităţile cu competenţe să aibă timpul
    necesar pentru a procesa cererile respective. După ce s-au înscris în Registrul
    electoral, cetăţenii români stabiliţi în străinătate pot cere înfiinţarea unor
    alte secţii de vot, mai aproape de casa lor, dar numai dacă se adună cel puţin o sută
    de cereri.




    Camera Deputaţilor a respins cererea
    preşedintelui Klaus Iohannis prin care acesta şi-a exprimat dezacordul ca
    România să ofere Republicii Moldova un împrumut de 150 de milioane de euro. Cu
    252 de voturi pentru, deputaţii au aprobat acordul privind asistenţa
    financiară rambursabilă între România, în calitate de împrumutător şi Republica Moldova, în calitate de împrumutat, în sumă de până la 150.000.000 euro, semnat la
    Chişinău, la 7 octombrie 2015, aşa cum a
    fost completat prin schimbul de scrisori între prim-miniştrii României şi
    Republicii Moldova, din data de 30 ianuarie 2016, respectiv din 5 februarie
    2016. Astfel, deputaţii au respins cererea de rexaminare a lui Klaus Iohannis,
    care a considerat inoportună acordarea unui împrumut Republicii Moldova, aflată
    în criză politică, la acel moment.




    Guvernul a aprobat o hotărâre prin care
    tichetele din programul de stimulare a înnoirii parcului auto Rabla vor putea
    fi folosite din 2015 pentru achiziţia unei maşini noi prin Prima Maşină -
    program cu rezultate sub aşteptări, pe care Executivul încearcă să îl facă mai atractiv. Prin acest
    program, persoanele fizice beneficiază de garanţii guvernamentale de 50% la
    contractarea creditelor pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, al cărui
    preţ nu depăşeşte suma de 50.000 lei, la care se adaugă TVA.




    După ce guvernul a adoptat o ordonanţă de
    urgenţă pentru subscripţia publică a sumei de şase milioane de euro pentru ca
    România să cumpere sculptura lui Constantin Brâncuşi – Cuminţenia
    Pământului, luna viitoare, Ministerul Culturii va deschide
    un cont la Trezorerie, iar banii vor putea fi donaţi, până pe data de 30 septembrie. În cazul
    în care suma echivalentă a şase milioane de euro se strânge mai repede,
    Ministerul Culturii va anunţa încetarea campaniei de subscripţie publică, dar, dacă banii nu se adună sau
    statul nu reuşeşte să cumpere, până la sfârşitul lunii
    octombrie, opera de artă Cuminţenia Pământului, statul va returna banii fiecărui
    donator, până la sfârşitul acestui an.






    Arena Naţională din capitala României este un stadion legal şi poate gazdui, de la 1 aprilie, meciuri de fotbal în
    condiţii de securitate, după ce municipalitatea a obţinut avizul pentru
    securitate la incendiu, informează un comunicat de presă al Primăriei
    Capitalei. Municipalitatea precizează că, până la sfârşitul lunii aprilie, va
    lua toate măsurile pentru ca Arena Naţională să beneficieze de un management performant.

  • Discuţii privind votul românilor din străinătate

    Discuţii privind votul românilor din străinătate

    Una din priorităţile politice
    anunţate de preşedintele României, Klaus Iohannnis, imediat după prelurea
    mandatului, în decembrie anul trecut, a fost adoptarea noilor legi electorale,
    printre care şi cea privind votul prin corespondenţă. Acesta a fost ceruta cu insistenţa, mai ales de românii din
    afata graniţelor,în urma scandalului
    răsunător din noiembrie trecut, de la scrutinul prezidenţial, când mii de
    persoane nu au putut vota din cauza unei proaste organizări.

    Partidul Social
    Democrat, principala formaţiune din coaliţia de guvernământ, a fost considerat
    principalul vinovat pentru slaba organizare a celor două tururi de scrutin,
    când mii de români din străinătate au stat la coadă ore bune pentru a vota.
    Chestiunea legilor electorale, mai ales a votului prin corespondenţă, a fost
    discutată, din nou, în aprilie, de şeful statului cu partidele parlamentare,
    iar părţile au convenit ca întreg pachetul legislativ să fie adoptat până la
    sfârşitul actualei sesiuni a Parlamentului.

    După exact o lună, preşedintele Iohannis
    a discutat cu cei
    care reprezintă Diaspora în Legislativul de la Bucureşti. El s-a declarat
    neîncrezător
    ca temenul va fi respectat, respectiv că legea votului prin corespondeţă va fi adoptată până la finalul
    actualei sesiuni. Totuşi, şeful statului a reiterat urgenţa adoptării legislaţiei
    necesare pentru exprimarea dreptului de vot în cele mai bune condiţii de către
    toţi românii din afara graniţelor.
    El a precizat că acesta va putea fi aplicat la alegerile legislative din
    2016 doar dacă legea va intra în vigoare până în noiembrie.

    Preşedintele a
    adresat un apel interlocutorilor săi să se implice în dialogul cu
    reprezentanţii partidelor politice în vederea găsirii unei soluţii fezabile,
    simple şi cu un cost minim pentru votanţii români din afara graniţelor ţării.
    Parlamentarii speră ca şeful statului ‘să pună presiune’ pe partide pentru ca
    acestea să-şi asume susţinerea fermă a votului prin corespondenţă. Ei au
    subliniat că este nevoie de mai mulţi parlamentari care să reprezinte diaspora
    în legislativul de la Bucureşti, de mai multe centre de vot şi mai multe secţii
    consulare în afara ţării.

    In aceeaşi zi, opoziţia liberală s-a intâlnit şi ea
    cu 4 parlamentari care reprezintă diaspora. Co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu,
    a cerut sprijinul celorlalte grupuri parlamentare pentru adoptarea Legii
    votului prin corespondenţă până la finalul actualei sesiuni a Legislativului.

    Amintim că la consultările din aprilie ale
    şeful statului cu partidele parlamentare, social- democraţii declarau că doresc ca alegerile din diasporă să poată
    fi gestionate de Autoritatea Electorală Permanentă şi ca românii din străinătate
    să se înscrie pe liste cu 6 luni înainte de procesul electoral.

  • Dezbateri privind Codul electoral

    Dezbateri privind Codul electoral

    În Comisia de Cod electoral din România au început consultările, la care participă reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare, pregatiţi să facă propuneri de modificare a legilor electorale. Până acum, membrii Comisiei au analizat principiile de bază pentru alegerea preşedintelui României, deputaţilor şi senatorilor, precum şi pentru alegerea autorităţilor locale. PSD, la guvernare, a anunţat că va propune, între altele, reducerea numărului de parlamentari, probabil la 300 – la Camera Deputaţilor şi la 100 – la Senat. PNL, în opoziţie, va propune, la rândul său, un sistem mixt pentru alegerea parlamentarilor.



    Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, a precizat, înt-un interviu, că va propune Comisiei în primul rând recenzarea populaţiei din străinătate cu drept de vot, pentru organizarea corespunzătoare a secţiilor. ‘Imediat ce intră legea în vigoare, a spus Nicolicea, în termen de şase luni, romanii din străinătate vor notifica ambasadelor că se afla acolo; apoi, se vor face secţii de votare suficiente pentru alegători.’



    Modificarea celor trei legi este o prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe în februarie, a declarat şi preşedintele Comisiei pentru elaborarea Codului electoral, Valeriu Zgonea. Senatorii şi deputaţii din Comisia comună au solicitat, deja, Birourilor permanente ca toate proiectele de lege privind alegerile să fie înaintate Comisiei pentru a le dezbate, iar până pe 15 martie, vor putea fi depuse amendamente la proiectele existente. El afirmă că se impune asigurarea unui sistem de vot eficient şi securizat pentru fiecare cetăţean.



    Valeriu Zgonea: ‘Toate partidele politice şi-au exprimat prin consens disponibilitatea ca sistemul pe care îl vom propune prin proiectul de lege să funcţioneze fără niciun fel de probleme logistice, iar toţi românii, indiferent unde s-ar afla, să îşi poată exercita liber dreptul fundamental de a vota. Toţi suntem de acord că trebuie să reducem numărul de deputaţi şi senatori. Este o chestiune pe care am acceptat-o şi vom găsi cele mai bune soluţii, astfel încât Parlamentul să fie mai suplu din punct de vedere al mandatelor pe care le vom propune spre alegere cetăţenilor României în 2016.’



    O schimbare fundamentală în privinţa votului pentru românii din străinătate s-a impus categoric după evenimentele din noiembrie 2014 când, foarte multi cetăţeni nu au putut vota la alegerile prezidentiale din cauza deficienţelor de sistem şi a proastei organizări a procesului electoral.

  • Jurnal românesc – 12.01.2015

    Jurnal românesc – 12.01.2015

    O propunere care vizează legea privind alegerea preşedintelui ţării şi care prevede introducerea votului prin corespondenţă sau a votului electronic pentru românii din afara graniţelor va fi înaintată, pe 14 ianuarie, în cadrul şedintei de lucru a Comisiei de cod electoral din România. La reuniune, reprezentanţii partidelor parlamentare vor face mai multe propuneri de modificare a legilor electorale. PSD, la guvernare, propune reducerea numărului de parlamentari, probabil la 300, la Camera Deputaţilor şi la 100, la Senat. PNL, în opoziţie, propune, între altele, un sistem mixt pentru alegerea parlamentarilor. Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, a precizat că va propune Comisiei în primul rând recenzarea populaţiei din străinătate cu drept de vot pentru organizarea corespunzătoare a secţiilor. Imediat ce intră legea în vigoare, a precizat Nicolicea, în termen de şase luni, romanii din străinătate vor notifica ambasadelor că se afla acolo; apoi, se vor face secţii de votare suficiente pentru alegători. În privinţa propunerii privind votul prin corespondenţă, el a spus că trebuie să aibă loc, mai întâi o dezbatere publică.




    Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că, în perioada ianuarie-decembrie 2015, România va deţine preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE). Mandatul acordat reflectă recunoaşterea profilului activ al României în cadrul OSCE privind susţinerea rolului, valorilor si principiilor fundamentale ale organizaţiei în asigurarea păcii, securităţii şi cooperării în Europa”, se precizează într-un comunicat. Mandatul României la OSCE va fi exercitat de ambasadorul Cristian Istrate, reprezentantul permanent al României pe lângă Organizaţiile Internaţionale de la Viena şi de o echipă alcatuită din diplomaţi ai Misiunii Permanente a României la Viena.




    Ministrul Finanţelor Publice, Darius Bogdan Vâlcov, solicită conducerii Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) să reanalizeze şi să regândească sistemul RCA în privinţa tinerilor sub 25 de ani. “Consider că actuala realitate este una care îi pune pe tineri în dificultatea de a plăti poliţe RCA, care pot ajunge să fie chiar mai scumpe decât maşina pe care o conduc. Trebuie identificată o soluţie pentru a nu pune presiune pe tineri. Sunt convins că marea parte a acestora nu îşi vor putea permite să plătească un RCA de peste 2.000 de lei. Am încredere că speţa va fi reanalizată de către ASF, astfel încât să venim în sprijinul tinerilor şi nu împotriva lor”, a subliniat ministrul Finanţelor.



    Miniştrii de Interne din 11 state europene şi secretarul american al Justitiei, Eric Holder au convenit, duminică, în cadrul unei reuniuni la Paris, să consolideze lupta împotriva terorismului, în primul rând prin sporirea controalelor la frontierele externe ale UE. Spania a susţinut, în context, modificarea Tratatului Schengen, cu scopul de a limita mobilitatea combatanţilor islamişti ce vin în Europa. Pe de altă parte, România şi Bulgaria speră să intre, anul acesta, în spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Deşi ambele ţări sunt gata, din punct de vedere tehnic, să adere, există state care leagă această aderare de progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe justiţie. Comisia Europeană susţine, însă, că România şi Bulgaria sunt gata să adere şi că MCV şi Shengen nu sunt condiţionate unul de celălalt.


  • România 43

    România 43

    Votul prin corespondenta — introdus pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor.


    Interviu cu deputatul de diaspora Eugen Tomac, initiatorul actului normativ.



  • Declanşarea războiului, în corespondenţă

    Declanşarea războiului, în corespondenţă

    In urma cu 100 de ani, cancelariile imperiilor europene isi trimiteau de zor corespondenta plina de tafna si amenintari. In 28 iunie, mostenitorul tronului austro-ungar era ucis la Sarajevo, intr-o Bosnie mult disputata ce nu a intarziat sa devina fitilul unui butoi cu pulbere precum Balcanii. Asa era numita aceasta parte a Europei atunci, un butoi cu pulbere iar denumirea venea din partea celor ce aveau sa o foloseasca ca un declansator pentru reglari de conturi mai vechi. Austro-Ungaria gasise aici un loc de expasiune dar nu se lovise, neaparat, de alte mari imperii ci chiar de micile popoare si state de aici.



    Dupa crima de la Sarajevo, Viena purcede sa pedepseasca Serbia, pe care o considera vinovata, ca fiind puterea din spatele tragatorului. Pe 23 iulie Imperiul bicefal da un ultimatum Serbiei si pe 28 iulie, la exact o luna de la atentat, ataca acest stat independent din Balcani. Rusia isi propune sa sara in ajutorul Serbiei astfel ca de la Moscova vine vestea unei mobilizari generale. Germania, pornind in principiu de la ideea ca este aliata a Austro-Ungariei, declara razboi Rusiei si, dupa o zi, Frantei. Desi doar la inceputul avalansei declaratiilor de razboi, suntem deja departe de pretextul balcanic, intr-o saptamana marile puteri si-au devoalat intentiile de razboi cu orice pret si nu se mai sinchiseau de logica sau ratiune.



    Si sarabanda belicoasa continua, atragand noi tari si alte milioane de oameni in nebunia razboiului. A doua zi dupa ce declara razboi Frantei, Germania militarista a kaiserului invadeaza Belgia si peste inca o zi, pe 5 august 1914, Marea Britanie declara razboi Germaniei, evolutie de asteptat dat fiind intelegerile si acordurile in vigoare. Constantand ca se luase cu operatiunile din Serbia initiala si uitase sa declare razboi Rusiei, Austro-Ungaria o face pe 6 august, zi in care si Serbia intra in razboi, pe baza de declaratie oficiala, cu Germania.



    Dupa o mica pauza, Franta si Marea Britanie declară război Austro-Ungariei. In doua saptamani, puterile europene erau legate intre ele de declaratii de razboi si se pregateau sa plece la lupta daca nu o facusera deja. Dupa alte 10 zile, Japonia, indepartata tara din Extremul Orient, care facea efoturi sa iasa din izolarea shogunala, declara război Germaniei si astfel razboiul declansat in Balcani ajungea mondial, in mai putin de o luna.



    A urmat o perioada in care declaratiile de razboi nu au mai fost trimise in mare graba, ci intrarea in razboi de o partea sau de alta a fost intens si temeinic negociata. Romania a ales, in 1914, sa ramana neutra, cel putin pentru o anumita perioada. In acest timp, se negocia cu Franta, aliatul traditional al romanilor. Neutralitatea a durat 2 ani, pana in august 1916, cand Romania a intrat in razboi impotriva Austro-Ungariei, Germaniei si aliatilor lor. Peste alti doi ani, in 1918, cand in sfarsit se instaleaza pacea, multi dintre cei care cu mandra inconstienta aruncasera cu declaratii de razboi la inceputul razboiului ce a ajuns mondial, disparusera cu imperiile lor cu tot. Ramasesera in schimb, o planeta devastata, milioane de morminte si destine devastate.