Sistemul Energetic Naţional este solid şi viabil, iar România are
toate condiţiile pentru a fi exportator de energie, spune ministrul român de
resort, Anton Anton, amintind că, în acest moment al reaşezării politicilor
energetice la nivel mondial şi european, România este parte a procesului de
creare şi de dezvoltare a Uniunii Energetice alături de celelalte state
europene. Ce îşi propune Bucureştiul? Să fie un pol regional de securitate
energetică şi nu doar o piaţă de desfacere, să fie un nod al rutelor de
transport care unesc Uniunea Europeană, dar şi un producător eficient şi
competitiv de energie şi gaze în Europa. De la ce pleacă România spre
îndeplinirea acestor obiective? De la un mix energetic, care este de departe
diferenţiator puternic al României în Europa, spune ministrul Anton –Avem o ţară plină de resurse. România
este printre puţinele ţări din rândul statelor europene care poate vorbi de
diversitatea resurselor. Cu aceste resurse şi cu capacităţile reduse de
producţie pe care le avem astăzi la dispoziţie ne asigurăm întregul consum de
energie electrică şi, în plus, reuşim să exportăm energie în regiune. România
este un pol de siguranţă energetică.
În
plus, odată ce va începe extracţia zăcămintelor din
platoul continental al Mării Negre, România şi-ar
putea îmbunătăţi poziţia de jucător aproape independent pe piaţa europeană a
gazelor şi să nu mai aibă nevoie deloc de importurile de gaze din Rusia. Este concluzia unui studiu Delloite dat curând
publicităţii şi realizat în condiţiile în care
România îşi asigură, deja, cea mai mare parte a consumului de gaze
naturale din producţia proprie, ocupând în prezent a treia poziţie în rândul
statelor comunitare din punct de vedere al acestui criteriu. Din 28 de state
membre, la indicatorul dependenţă de importuri de resurse, în faţa României se
află doar Estonia şi Danemarca. Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, în
prezent expert al amintitei agenţii Deloitte, a explicat că din perimetrele
offshore s-ar putea extrage în total 170 de miliarde de metri cubi, adică, în
medie, cinci miliarde de metri cubi anual. Investiţiile în sectorul
hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera venituri la bugetul de stat în
valoare de 26 de miliarde de dolari şi un plus de 40 de miliarde de dolari la
PIB-ul României până în anul 2040. Estimarea, mai prudentă decât cea a
autorităţilor române, se bazează şi pe date tehnice ale unor exploatări
offshore din Golful Mexic, similare cu cele din Marea Neagră.
Răzvan Nicolescu: În cazul rezervelor, oficialii
au spus că sunt 200 de miliarde de metri cubi. Noi spunem 170 de miliarde, din
calculul nostru. Comisia Europeană, în studiile de impact pe care le realizează,
arată o creştere mare a preţurilor la gaze naturale. Noi estimăm că vom avea un
surplus de producţie, că acest surplus de producţie va genera un impact pozitiv
din punct de vedere concurenţial şi va tempera tendinţa de creştere de preţ în
România. Fiecare ban investit în exploatarea gazelor din Marea Neagră se
va multiplica de trei ori, prin efecte directe, indirecte sau în sectoarele
economice adiacente. Aici, subliniază experţii Deloitte, nu vorbim doar de
vânzarea gazului în sine, ci de tot lanţul economic antrenat de această
resursă. Sorin Elisei, coordonatorul proiectului: Investiţii de 22,2 miliarde de dolari. Derularea acestor proiecte în
toate cele patru faze duce la susţinerea unui număr mediu anual de angajaţi pe
toată această perioadă de peste 30 de mii. Veniturile la bugetul de stat
cumulate vor fi suplimentate practic cu 26 de miliarde de dolari, şi vorbim de
peste 70 de miliarde de dolari generare adiţională de producţie, ca urmare a
acestor investiţii.
Deloitte estimează că 65% din gaz va fi consumat în
România, iar restul va pleca la export, consolidând, astfel, poziţia
Bucureştiului pe piaţa europeană a gazelor. Viziunea
Strategiei Energetice a României, în curs de finalizare, este de a creşte
sectorul energetic în termeni de sustenabilitate, iar creşterea sectorului
energetic înseamnă construirea de noi capacităţi, precum şi modernizarea
capacităţilor existente în ceea ce priveşte producţia, transportul şi
distribuţia energiei, spun decidenţii români. Din punct de vedere geografic,
România ocupă o zonă a Uniunii Europene prin care ar putea să desfăşoare multe
rute de transport şi în acest sens a fost promovat proiectul BRUA. Traseul
acestei magistrale ne avantajează, trebuie să facem eforturi ca această
conductă nu doar să treacă prin România, ci şi să genereze profit pentru
România, a precizat ministrul Energiei. BRUA este un nou proiect de coridor
european de transport al gazelor, care ar urma să aibă o lungime totală de
1.318 kilometri, să ofere o interconectare mai bună între ţările aflate de-a
lungul rutei sale – Bulgaria, România, Ungaria şi Austria – şi să sprijine
piaţa energiei, permiţând noi legături cu proiecte majore de infrastructură,
precum huburile de gaze din Europa Centrală şi viitoarele instalaţii de producţie
offshore în Marea Neagră. De asemenea, proiectul este gândit să asigure o
integrare mai aprofundată a pieţelor europene de gaze şi va spori securitatea
furnizării.