Tag: Corina Suteu

  • Tendinţe în arta contemporană europeană

    Tendinţe în arta contemporană europeană

    Ce îi preocupă pe tinerii artişti azi? Ce le lipseşte? Cum sunt relaţiile între artişti din aceeaşi generaţie? Cât de diferite sunt problemele lor de cele ale generaţiilor anterioare? Ce surse de finanţare au?



    Călin Boto are 25 de ani. Este unul dintre cei mai vizibili critici tineri de film din România şi redactor-şef al revistei Film Menu. E nevoie de mai multe concursuri pentru debutanţi şi de mai multe iniţiative care să se concentreze pe oameni mai tineri de 30 de ani” (Călin Boto).



    Dragoş Dogioiu este un artist interesat de tehnologie şi de relaţia dintre artă şi noile tehnologii, fiind preocupat să se specializeze pe realitatea virtuală.



    Rareș Andrei Constantinescu, alias ASMR, este artist și inginer de sunet. Oamenii din pături sociale mai puţin favorizate ajung mai greu la nişte oportunităţi” (ASMR). Consideră că ar fi nevoie de centre culturale, de mai multe spaţii libere, în care artiştii să experimenteze.



    Artiştii pot obţine finanţare şi prin programele europene existente. Corina Şuteu a fost ministru al Culturii, este expert în politici culturale europene, consultant cultural. Programul Europa Creativă a devenit un program mult mai bine subvenţionat anii aceştia, după pandemie, tocmai pentru a încuraja dezvoltarea unor arii culturale care n-au avut ocazia să mai supravieţuiască bine în perioada pandemiei şi pentru a reuşi să reechilibreze decalajele create. Chiar PNRR conţine în anumite state un ajutor fundamental dat zonelor creative. O parte din aceste zone creative sunt artele contemporane”. (Corina Şuteu)



  • Kulturbranche schwer angeschlagen, kreative Lösungen gefragt

    Kulturbranche schwer angeschlagen, kreative Lösungen gefragt

    Theater- und Kinosäle waren gezwungen, ihre Türen zu schlie‎ßen, Künstler haben ihre Shows ausgesetzt und Kunstgalerien haben ihre Besucher verloren. All dies hatte Auswirkungen nicht nur auf das Publikum im weitesten Sinne, sondern natürlich auch auf den Lebensstandard der Menschen, die im Kultursektor arbeiten.



    Anfang dieses Jahres schickten mehr als 100 unabhängige Kulturorganisationen in Rumänien einen offenen Brief an das Kulturministerium, in dem sie um Unterstützung baten und gleichzeitig den Behörden ein mangelndes Interesse an ihrer Arbeit vorwarfen. Die Situation ist schlimm, selbst in Bukarest, dem grö‎ßten Markt für kulturelle Produkte. Die Förderung durch die Stadtverwaltung wurde ohnehin vor zwei Jahren eingestellt, und die 2016 initiierte Bukarester Kulturstrategie wurde nie umgesetzt.



    Deshalb hat die Stadtverwaltung vor kurzem bei einem Treffen mit mehreren unabhängigen Kulturverbänden über zukünftige Pläne diskutiert. Cristian Neagoe, Organisator der Street-Delivery-Veranstaltungen, betont, wie wichtig es ist, den Menschen ihre Stadt näher zu bringen, auch in diesen schweren Zeiten, aber vor allem nach der Aufhebung der Beschränkungen. Aber was sind überhaupt Street-Delievery-Veranstaltungen?



    Es sind Events, die praktisch eine Stra‎ße für Autos sperren und sie für Menschen öffnen, genauer gesagt für kulturelle Projekte und Bürgerinitiativen. Ein Teil des öffentlichen Raums wird so von der Kultur beansprucht, und das hat Bukarest wirklich nötig. Wir alle wissen, dass alles voller Autos wie auf einem riesigen Parkplatz steckt und meistens es deshalb unmöglich ist, Kultur auf die Stra‎ße zu bringen. Es gibt natürlich viele Innenräume, aber die Pandemie, und nicht nur die, hat uns gezeigt, dass es wichtig ist, Au‎ßenräume zu haben, in denen Menschen, städtische Gemeinden und soziale Gruppen zusammenkommen, Ideen austauschen und etwas schaffen können, nicht nur Events konsumieren und so ein Stadtmodell für die Menschen bieten. Es gibt ein Mantra in der Architektur: Wenn du etwas baust, werden die Leute kommen. Das gilt auch für die echt öffentlichen Räume, die zu einer Art Agora oder einem Raum für den Dialog werden können. Deshalb kämpfen wir dafür, den Status einer Fu‎ßgängerzone für bestimmte Stra‎ßen zu erhalten und sie wieder in den kulturellen und architektonischen Kreislauf einzubinden. Auf diese Weise wäre ein weiterer Gewinn gesichert: den Bürgern die unbeweglichen Güter Bukarests, die vernachlässigt und ignoriert wurden, näher zu bringen, indem die architektonischen Symbole der Stadt genutzt werden.“




    Auch unabhängige Theater haben unter der Pandemie gelitten, erläutert seinerseits Andrei Grosu, Vertreter von Unteatru“ — also wörtlich Ein Theater“:



    Ich spreche im Namen der Schauspielhäuser, die die Möglichkeit haben, ihre Stücke auch aufzuführen. Ich bin mir der Probleme bewusst, mit denen der unabhängige Sektor konfrontiert ist und diejenigen, die einen Raum verwalten und dort überleben müssen. Ein Jahr der Pandemie war für uns alle sehr hart. Es ist schwierig, zu überleben, deshalb ist für ein unabhängiges Theater Nachhaltigkeit ein sehr wichtiges Wort, und wir verwenden es in allen Projekten, die wir dem Bukarester Kulturzentrum ARCUB und der Nationalen Kulturfondsverwaltung vorschlagen. Es ist wichtig, mehrjährige Projekte oder eine mehrjährige Finanzierung zu haben. Das wäre das Wichtigste für uns. Wir können nicht über ein paar Monate oder gar ein Jahr planen, wir müssen alles für einen Zeitraum von zwei Jahren denken. Die meisten unabhängigen Theater haben zwischen 6 und 15 Premieren pro Jahr. Wenn wir eine mehrjährige Finanzierung hätten, auf die wir uns verlassen könnten, könnten wir unser Repertoire darauf aufbauen und so gro‎ße Probleme vermeiden.“




    Theaterintendant Andrei Grosu sprach von ARCUB — diese 1996 als öffentlicher Kulturdienst gegründete Einrichtung stellt die Verbindung zwischen den lokalen Behörden und der Zivilgesellschaft sicher. Doch leider hat die Bukarester Stadtverwaltung, zu der ARCUB gehört, für die Jahre 2018–2020 jegliche Förderung eingestellt, wie Managerin Mihaela Păun erklärt:



    Im Mai 2018 sagte uns die Stadt, wir sollten alle Unterlagen einschicken, und sie würden das Förderprogramm im Oktober oder November wieder aufnehmen. Das ist nie passiert. Deshalb nehmen wir das Verfahren jetzt wieder auf. Au‎ßerdem haben wir versucht, über andere Systeme nachzudenken, die helfen könnten, denn wir verstehen die Notwendigkeit solcher Instrumente. Es ist ein sehr schwieriges Jahr und deshalb haben wir uns fünf solche Finanzierungsmechanismen überlegt.“




    Leider ist die Bürokratie auch für Kultureinrichtungen ein Problem, so dass die auf diese Weise finanzierten Projekte wohl frühestens im Juli beginnen können. Was in der Zwischenzeit passieren wird, wei‎ß niemand, und die unabhängigen Kulturbetreiber sind besorgt. Ihr sozialer und wirtschaftlicher Stellenwert muss jedoch betont werden, glaubt die ehemalige Kulturministerin Corina Şuteu, derzeit Senior Consultant für die Kulturstrategie von Bukarest:



    Kultur ist eine Investition, eine Investition in die Wirtschaft. In Wirklichkeit ist Kultur ein Wirtschaftsmotor, und die Pandemie hat deutlich gezeigt, dass Kultur und Kunst Prozesse beschleunigen können, die sonst ins Stocken geraten würden. Es gibt Staus, an die sowohl die zentralen Behörden als auch die Kulturakteure denken müssen. Aber die Kulturakteure müssen aufhören, sich als Antragsteller zu sehen, denen geholfen werden muss. Sie müssen sich als Ressourcen der Kreativität sehen, die in der Lage sind, nachhaltige Lösungen anzubieten, die wir alle gerade jetzt so dringend brauchen.“



    Audiobeitrag hören:



  • Comment la pandémie a-t-elle affecté les activités culturelles ?

    Comment la pandémie a-t-elle affecté les activités culturelles ?

    Le secteur culturel a lui aussi été frappé de plein fouet par la pandémie. Fermeture des théâtres et des cinémas, suspension des concerts, absence de visiteurs dans les galeries d’art, tout cela a eu des répercussions tant sur le moral du grand public que sur les moyens de subsistance des gens de culture. Dès le début de l’année, une centaine d’organisations culturelles indépendantes de Roumanie ont adressé une lettre ouverte au ministère de la Culture, comportant plusieurs propositions susceptibles de venir en aide à ce domaine dans un proche avenir. Les signataires de la lettre ont également pointé du doigt le désintérêt des autorités à cet égard.



    La situation nest pas meilleure à Bucarest, la capitale, qui représente le plus gros marché de produits culturels du pays. Le financement fourni par la mairie a été suspendu il y a deux ans et la Stratégie culturelle de Bucarest n’a pas été pleinement mise en œuvre. Ceci étant, l’administration locale a récemment organisé une réunion en ligne avec plusieurs associations culturelles indépendantes pour des consultations sur les projets d’avenir.

    Cristian Neagoe, l’organisateur de l’action Street Delivery, a souligné l’importance pour les Bucarestois de se rapprocher à nouveau de leur ville, en ces temps de restrictions, mais aussi et surtout après cette période. Cristian Neagoe : « C’est un événement – manifeste qui ferme pratiquement une rue à la circulation automobile pour l’ouvrir aux gens, plus précisément aux projets culturels et aux initiatives civiques. Une partie de l’espace public est revendiquée par la culture, dont Bucarest a tellement besoin. La capitale étant devenue un immense parking, la culture ne peut pas descendre dans la rue, faute d’espace. Certes, nous avons beaucoup d’espaces culturels intérieurs. Toutefois, l’expérience de cette pandémie nous a montré combien il est important d’avoir des espaces extérieurs où les gens, les communautés ou les tribus urbaines puissent se retrouver, échanger des idées ou bien créer des événements et peut-être même pour offrir un modèle de ville. On dit que si l’on construit un bâtiment, il sera habité. De même, les véritables espaces publics peuvent devenir une sorte d’agora ou un espace de dialogue. Voilà pourquoi nous nous battons pour créer des rues piétonnes et les rendre au circuit culturel et architectural public. »



    En plus, on pourrait mettre en valeur certains symboles architecturaux de la ville et faire redécouvrir le patrimoine immobilier de la capitale, qui a été négligé et ignoré. Les théâtres, soient-ils indépendants ou publics, ont également pâti de la pandémie, affirme Andrei Grosu, représentant du théâtre « Unteatru » : « Je parle du point de vue des théâtres indépendants. Je connais les problèmes de ceux qui doivent gérer un espace et y survivre. Cette année de pandémie a été très, très compliquée pour nous tous. Nous avons de plus en plus de mal à tenir le coup. La durabilité est le maître-mot de tous les projets que nous soumettons au Centre culturel de la municipalité de Bucarest (ARCUB) et à l’Administration du fonds culturel national (AFCN). Ce qui compte le plus pour les théâtres indépendants, ce sont les projets ou les financements pluriannuels. Nous concevons nos plans non pas pour quelques mois ou une année, mais pour deux ans. La plupart des salles de spectacles indépendantes accueillent 6 à 15 premières par an. Or, pouvoir compter sur un financement pluriannuel, cela nous aiderait beaucoup afin de planifier la saison théâtrale. »



    Fondé en 1996, en tant que service public culturel, le Centre culturel de la municipalité de Bucarest (ARCUB) assure la liaison entre les autorités locales et la société civile. Malheureusement, en 2018, la municipalité a suspendu le financement des projets pour le secteur culturel indépendant, précise Mihaela Păun, directrice d’ARCUB : « En mai 2018, la municipalité nous a demandé de lui remettre tous les documents, promettant de reprendre le programme de financement, en octobre ou novembre de la même année. Ce qui n’est plus arrivé. Voilà pourquoi nous reprenons maintenant les procédures. En outre, comme c’est une année difficile, nous avons pensé à cinq autres mécanismes de financement. »



    Les projets bénéficiant de ces types de financement ne pourraient pas démarrer avant juillet, et ce à cause de la bureaucratie. Que se passera-t-il d’ici là, voilà ce qui préoccupe les opérateurs culturels indépendants. Il faut accroître l’importance sociale et économique de ces derniers, précise Corina Șuteu, ancienne ministre de la Culture, actuellement consultante principale dans le processus de planification de la Stratégie culturelle de la ville de Bucarest : « La culture est un investissement dans l’économie. Elle est, en fait, un moteur économique. La pandémie a prouvé, une fois de plus, que la culture et l’art contribuent à accélérer des processus. Il y a des blocages, certes, auxquels l’administration centrale locale doit beaucoup réfléchir, tous comme les opérateurs culturels, d’ailleurs. Ces derniers doivent cesser de se considérer comme des agents qui ont besoin d’être aidés. Ils devraient se concevoir comme étant des ressources de créativité, d’inventivité, capables de proposer des solutions, très nécessaires en ce moment. » (Trad. Mariana Tudose)

  • Making Waves: Rumänisches Filmfestival in den USA hob Kurz- und Dokumentarfilme hervor

    Making Waves: Rumänisches Filmfestival in den USA hob Kurz- und Dokumentarfilme hervor

    Das Festival, das auf eine 15-jährige Tradition in New York zurückblickt, fand unter der Leitung von Corina Şuteu, Mihai Chirilov und Oana Radu statt. Es ist dasselbe Team, das die erste Ausgabe des Festivals im Jahr 2006 organisierte. Mihai Chirilov, künstlerischer Leiter des Making Waves-Festivals, spricht über das Programm:



    Für die diesjährige Ausgabe mussten wir das Festival neu erfinden. Wir organisierten alljährlich Treffen zwischen Regisseuren und Schauspielern auf der einen Seite und dem amerikanischen Publikum auf der anderen. Es auch gab Diskussionsrunden. Die diesjährige Ausgabe lief sehr gut. Das Festival dauert immer eine Woche, in dieser Zeit werden ca. sieben rumänische Filme gezeigt, manchmal auch einige Kurzfilme. Das Online-Format ermöglichte uns, diesmal mehr Filme zu streamen. Neben den sieben Spielfilmen nahmen wir auch sechs Kurzfilme ins Programm auf. Ein Vorteil des Online-Formats war, dass die Filme nicht nur dem Publikum in New York zugänglich waren, sondern in ganz Amerika. Vor einigen Tage sprach ich mit unseren Partnern vom Jacob Burns Film Center, die von der Vielzahl der Menschen, die sich die Filme ansahen, überrascht waren. Um alle Filme der diesjährigen Ausgabe zu streamen, benötigte man einen Festivalpass. Sowohl wir als auch unsere Partner vom Jacob Burns Film Center sind froh, dass die Filme ein so breites Publikum fanden. Das Festival hat ein Stammpublikum, gebildet aus New Yorkern, die rumänische Filme mögen, und Rumänen der Diaspora, die die neusten rumänischen Produktionen sehen möchten. Ausdauer war der Schlüssel zum Erfolg. Making Waves erlebte Höhen und Tiefen, richtete sich neu aus und wurde unabhängig. Es finanziert sich gänzlich aus Spenden. Die amerikanischen Zuwendungen binden ein Publikum, das wir heranzogen und das uns die Treue hält. Die geografische Öffnung Amerikas wirkte sich dieses Jahr positiv aus. Bis zu dieser Ausgabe fand Making Waves in New York statt. Einzig im Jahr 2019, bei der Ausgabe anlässlich der 30. Jährung der Revolution von 1989, hatten wir ein grö‎ßeres Programm, mit 30 Filmen, die in diesen 30 Jahren Geschichte geschrieben haben, das wir in mehreren amerikanischen Städten zeigten.“




    Die Filme Malmkrog“ des Regisseurs Cristi Puiu, Urma“ (Die Spur“) von Dorian Boguţă, Campania (Die Kampagne“) von Marian Crişan, Ivana cea groaznică“ (Ivana die Schreckliche“) von Ivana Mladenović, Casa cu păpuşi“ (Das Puppenhaus“) von Tudor Platon, Acasă“ (My Home“) von Radu Ciorniciuc und colectiv“ von Alexander Nanau wurden dieses Jahr auf dem Making Waves Festival gestreamt. Es war ein ausgezeichnetes Jahr für den rumänischen Dokumentarfilm, der ins Besondere die sozialen Missstände entlarvt. Sowohl »colectiv« als auch »Acasă« (in der Regie von Radu Ciorniciuc) erhielten beeindruckende internationale Auszeichnungen. Wohlverdient wurden diese zu Beginn und zum Ende des Making Waves Festivals präsentiert. Dazwischen kam das neue Opus von Cristi Puiu, »Malmkrog«, erneut nach Amerika, nach der Online-Premiere auf dem New Yorker Film Festival im vergangenen Jahr, um die Stimmung weiter anzuheizen“, schreib der Filmkritiker und künstlerische Leiter des Making Waves Festivals, Mihai Chirilov.




    Den Dokumentarfilm colectiv“ in der Regie von Alexander Nanau, ein Film, der für den diesjährigen Oscar für den besten ausländischen (nicht-amerikanischen) Dokumentarfilm nominiert wurde, bezeichneten die internationalen Medien als einen der besten der je über den Journalismus gedrehten Filme. Das Magazin Rolling Stone nannte diesen den besten Film des Jahres 2020 und im Time Magazine schaffte es dieser auf dem 2. Platz der besten Dokumentarfilme des vergangenen Jahres. IndieWire schreib, er ist einer der besten über Journalismus gedrehten Filme überhaupt. Gute Kritik erhielt der Film Alexander Nanaus auch in den Publikationen New York Times, Variety und The Guardian. Mihai Chirilov, der künstlerische Leiter des Festivals Making Waves:



    Wenn wir an einer Festival-Ausgabe arbeiten und die Filme auswählen, dann versuchen wir, Filme und Regisseure, die in Amerika bekannt sind, mit neuen Filmschaffenden zu kombinieren. So trafen wir auch die diesjährige Auswahl. Dass der Film »colectiv« von Alexander Nanau in der Eröffnung des Festivals präsentiert wurde, ergab sich von selbst. Er war ja schon sehr bekannt, nicht nur in Amerika, aber vor allem dort hatte er hervorragende Kritik, und das schon seit 2019, als dieser auf dem Filmfestival in Toronto präsentiert wurde. Wegen der Pandemie hatte der Film einen steinigen Weg, aber selbst die Pandemie konnte seinem Ruf und seiner Wirkung nichts anhaben. Dies beweist sein Höhenflug, bis hin zur Nominierung für einen Oscar. Es ergab sich von selbst, den Status des Films in Amerika in Ehren zu halten zu wollen und ihn zur Eröffnung zu präsentieren, weil er nun mal bekannt ist. Damit war auch die Hoffnung verbunden, dass Making Waves den Film noch bekannter macht, und zwar mit Blick auf die Preisverleihung der Amerikanischen Filmakademie.“




    Um den Geist des Festivals zu erhalten, ermöglichten die Organisatoren allen, die einen Pass erworben hatten, mit der Schauspielerin Irina Rădulescu und den Regisseuren Marian Crişan, Tudor Platon und Ivana Mladenović zu diskutieren.

  • Jurnal românesc – 20.12.2016

    Jurnal românesc – 20.12.2016

    “Vrem să facem politica celor care au plecat să muncească în străinătate. Ei sunt creditorii cei mai importanţi ai României, sunt cei care au ajutat România să treacă prin criza financiară, nu tăierile de salarii din acea perioadă au fost cele care au ajutat economia, ci banii pe care i-au trimis acasă aceşti oameni lună de lună, muncind din greu şi uneori în condiţii umilitoare. Ministerul Românilor de Pretutindeni trebuie să aibă un buget care să sprijine educaţia în limba română, dar şi o viaţă comunitară şi spirituală consistentă”, se arată în capitolul Politica PSD, făcut public pe pagina de web a partidului castigator al alegerilor parlamentare din 11 decembrie. Încă din 2002, zeci de organizaţii ale românilor de pretutindeni au cerut înfiinţarea unui Minister al Românilor de Pretutindeni. Numărul de peste 10 milioane al românilor de dincolo de frontierele României şi problematica extrem de complexă justifică această cerere.



    Deşi au fost mai mulţi candidaţi din Republica Moldova care au fost prezenţi pe listele electorale la alegerile parlamentare din România, doar 2 au reuşit să intre în Parlament. Constantin Codreanu de la Partidul Mişcarea Populară (PMP) a devenit deputat din partea diasporei în Camera Deputaţilor. Ion Hadârcă, reprezentând Alianţa Liberalilor şi Democraţilor din România (ALDE) a devenit senator din partea judeţului Vaslui în Senatul României. Ion Hadârcă este liderul Partidului Liberal Reformator din Republica Moldova.



    Actualul executiv vrea ca decizia finală pentru cumpărarea operei de artă “Cuminţenia pământului” să fie luată de noul parlament şi le cere proprietarilor sculpturii o nouă amânare. Luni, reprezentanţii guvernului s-au întâlnit cu proprietarii operei “Cuminţenia pământului” pentru a le prezenta situaţia. Între timp, unii dintre cei care au făcut donaţii şi-au cerut banii înapoi, iar după cum a declarat ministrul culturii, Corina Şuteu, se pregăteşte deja o hotărâre de guvern prin care să se găsească o modalitate de a returna sumele primite. Ea a subliniat că actualul executiv îşi doreşte în continuare achiziţionarea operei Cuminţenia pământului.



    Au început înscrierile pentru Selecţia Naţională a Concursului Eurovision 2017, anunţă TVR, care, în premieră, va difuza în exclusivitate preselecţia, iar juriul va decide cei 15 semifinalişti într-un show televizat. Compozitorii care doresc să înscrie piese pentru Selecţia Naţională a Eurovision o pot face până pe 22 ianuarie 2017. Pentru prima dată în istoria participării României la Eurovision, juriul va decide semifinaliştii Selecţiei Naţionale într-un show televizat. Artiştii vor interpreta piesele în studiourile TVR, în faţa juriului şi a invitaţilor. Numele celor 15 semifinalişti ai Selecţiei Naţionale 2017 vor fi anunţate în luna februarie, când preselecţia va fi difuzată în exclusivitate la TVR, într-un show inedit. Semifinala Selecţiei va avea loc duminică, 26 februarie 2017, iar finala pe 5 martie. Câştigătorul Selecţiei Naţionale va fi desemnat exclusiv de public, prin televot.



    Două şcoli de vară destinate membrilor comunităţii de saşi şi şvabi originari din România vor fi organizate în cursul anului viitor, potrivit unui concept prezentat Guvernului de către ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni şi dezvoltat în colaborare cu Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Tineretului şi Sportului, precum şi în baza consultărilor cu Asociaţia Saşilor Transilvăneni din Germania şi cu Asociaţia Şvabilor Bănăţeni din Germania. Proiectul vine în sprijinul comunităţii de saşi şi şvabi plecaţi din România, prin facilitarea legăturii cu ţara şi promovarea în rândul generaţiilor tinere a moştenirii culturale specifice ca parte a comunităţii multietnice din Transilvania. Prima ediţie va avea loc în vara anului 2017 şi va dura 12 zile.

  • Jurnal românesc – 29.11.2016

    Jurnal românesc – 29.11.2016

    A fost lansat noul site al Ministerului
    Culturii, disponibil la adresa cultura.ro. Ministrul Corina Suteu a declarat,
    cu acest prilej, că platforma reprezintă încă un pas în direcţia transparenţei
    administrative şi a comunicării eficiente cu cetăţenii interesaţi de cultură. Ea a adăugat că unul din scopurile noului site este
    apropierea între administraţie şi artişti. Potrivit Corinei Suteu, cei care au
    lucrat la noul site şi-au dorit ca acesta să reflecte activitatea ministerului
    pe teren, să aibă o structură simplă şi clară, să fie bine adaptat diverselor
    gadgeturi, să ofere o interfaţă de administrare prietenoasă, să descrie cât mai
    pe înţeles activităţile, să includă infografice, să dea o nouă identitate Ministerului
    Culturii, să fie actual şi uşor de actualizat, să permită versiuni multilingve
    în viitor.




    In România, rata şomajului
    a fost, în octombrie, de 5,8%. Potrivit Institutului Naţional de Statistică,
    numărul şomerilor a fost, luna trecută, de 522.000 de persoane, la acelaşi
    nivel cu luna precedentă, dar în scădere faţă de aceeaşi lună a anului anterior
    (613.000 persoane). Pe de altă parte, rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,8
    puncte procentuale mai mare decât la femei. INS mai anunta ca numărul şomerilor
    cu varsta cuprinsa intre 25 si 74 ani reprezintă 76% din numărul total al
    şomerilor estimat pentru luna octombrie 2016.






    Franţa, Italia,
    Germania, Spania , Marea Britanie, Olanda, Polonia şi România au înregistrat,
    anul trecut, cea mai ridicată valoare a producţiei agricole din Uniunea
    Europeană, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
    Valoarea
    totală a producţiei agricole s-a ridicat la 411,2 miliarde de euro, la
    preţurile de bază din 2015, în scădere cu 1,8% faţă de 2014. În 2015, comparativ cu 2014, cea mai mare creştere a
    valorii producţiei agricole din Uniunea Europeană s-a înregistrat în Letonia
    (8,8%), Lituania (5,9%) şi Cipru (4,7%). Cel mai semnificativ declin s-a
    înregistrat în Luxemburg (minus 9,9%), Slovacia (minus 9,7%), Cehia (minus
    8,6%), Germania (minus 7,8%) şi România (minus 7,4%).




    Centrul pentru
    Eliberarea Permiselor din Pipera lucreaza, de luni, în două schimburi, între
    orele 7,00 şi 21,00, iar tot de luni funcţionează
    un sistem de programări online. Pentru aceste programări există ghişee
    separate. Ministrul Afacerilor Interne, Dragoş Tudorache, a anunţat aceste măsuri
    care au rezultat în urma discuţiilor pe care demnitarul le-a avut cu prefecţii
    din Bucureşti şi Ilfov, dar şi cu conducerea Direcţiei Regim Permise de
    Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor şi Direcţiei Generale de Paşapoarte,
    pentru a identifica soluţiile pentru eliminarea cozilor care se formează la
    sediul Direcţiei.




    Ministerul Culturii a transmis
    Parlamentului o listă de amendamente la OUG privind ”Cuminţenia Pământului”.
    Executivul cere aleşilor ca donaţiile pentru achiziţionarea sculpturii să poată
    fi restituite până la 31 decembrie 2017 pe bază de cerere scrisă.
    Totodată, Executivul prevede înfiinţarea Fondului Brâncuşi care va fi gestionat
    de către Administraţia Fondului Cultural Naţional, instituţie publică aflată în
    subordinea Ministerului Culturii, în vederea achiziţionării de opere de artă
    contemporană şi bunuri culturale aparţinând patrimoniului cultural mobil.
    Înfiinţarea acestuia este motivată prin ”numărul mare de donaţii
    înregistrate” şi prin ”lipsa unei strategii de achiziţie de artă de către
    stat”.

  • România la Europalia Bruxelles

    România la Europalia Bruxelles

    România se pregăteşte, încă de pe acum, să participe, în Belgia, la cea
    de-a 27-a ediţie a
    Festivalului Internaţional de Arte Europalia. Va fi invitata de onoare a
    acestui mare eveniment care prezintă, o dată la doi ani, elementele esenţiale
    ale patrimoniului cultural al unei ţări. Din octombrie 2019 până în ianuarie
    2020, la Bruxelles şi în mai multe oraşe belgiene, dar şi limitrofe, Festivalul
    va aduce în scenă toate formele de manifestare artistică românească: muzică, arte plastice,
    cinema, teatru, dans, literatură, arhitectură, design, modă şi gastronomie.

    Bazele participării României au fost puse, marţi, prin semnarea, la Bucureşti,
    a memorandumului de înţelegere pentru organizarea Festivalului Europalia
    România. Potrivit autorităţilor naţionale, Festivalul va fi o oportunitate
    majoră – cum altfel? – pentru
    promovarea patrimoniului cultural, a tradiţiilor, a potenţialului creator şi a
    industriilor creative din România.

    Ministrul Culturii, Corina Şuteu: Acum, când Europa este cu atât mai tulburată de întregul context
    geopolitic şi când încercăm cu toţii să ne redefinim identitatea europeană,
    cred că un proiect ca Europalia, la care România, ca ţară candidată, a obţinut
    marele privilegiu de a fi prezentă la Bruxelles, este poate momentul ideal pentru
    a reafirma valorile în care, ca europeni, credem şi a le reafirma prin
    creativitate, comunicare şi identitatea pe care nu o permite decât cultura.

    La rândul său, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Lazăr Comănescu, a menţionat
    că, prin diversitatea şi valoarea programului pe care îl va propune, Festivalul
    Europalia România va amplifica, spre finalul anului 2019, mesajul preşedinţiei
    Consiliului Uniunii Europene, pe care România o va deţine în prima jumătate a
    aceluiaşi an. Lazăr Comănescu: Este una dintre cele de mai înaltă calitate manifestări culturale, care
    reprezintă o oportunitate excepţională pentru orice ţară să se poată prezenta,
    să se poată face cunoscută, să poată să fie cât mai bine înţeleasă. Şi, în mod
    deosebit, în domeniul culturii.

    Festivalul Internaţional de Arte Europalia
    a fost creat acum aproximativ 50 de ani pentru a le permite membrilor, care
    iniţial erau doar şase, să se cunoască mai bine. Devenită cea mai mare
    manifestare culturală din Belgia, aceasta beneficiază, la ora actuală, de un
    aflux mare de turişti, reprezentând un excelent instrument în prezentarea unei
    ţări şi unei culturi publicului european şi internaţional. Printre statele
    invitate de onoare la ediţiile precedente s-au numărat Italia, Franţa, Spania,
    Portugalia, Cehia, Polonia, Rusia, China, Brazilia, India şi Turcia. Anul
    acesta, în prim-plan
    este Indonezia.

  • Jurnal românesc – 12.07.2016

    Jurnal românesc – 12.07.2016

    Legea care obligă hipermarketurile să vândă produse alimentare româneşti proaspete în proporţie de cel puţin 50% a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ a fost adoptat de Parlament luna trecută, după mai multe amânări generate mai ales de nemulţumirile patronatelor. Marii comercianţi sunt nemulţumiţi şi spun că legea, care va intra în vigoare pe 15 iulie, nu va veni în ajutorul producătorilor români, ci va dezechilibra masiv funcţionarea comerţului alimentar. Preşedintele Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, vede, însă, documentul ca pe o stavilă în calea celor care pun produselor adaosuri foarte mari.



    Guvernul a lansat consultările pentru stabilirea celor 90 de măsuri de consolidare a economiei româneşti, care vor alcătui proiectul “România competitivă”. Tema primei sesiuni de consultare – debirocratizarea. Până la mijlocul lunii septembrie, vor fi organizate sesiuni de consultare pentru toate domeniile de activitate şi sunt aşteptate propuneri ale specialiştilor care să fie supuse dezbaterilor. Proiectul “România competitivă” este propus de reprezentanţii guvernului, ai Băncii Naţionale şi ai Academiei Române şi are în vedere stabilirea unei viziuni care să asigure o creştere economică sustenabilă până în 2020.



    Guvernul a atacat la Curtea Constituţională o serie de acte normative, aprobate, luna trecută, de Parlament, care vizează acordarea unor creşteri salariale sau stimulente financiare pentru unele domenii de activitate din sistemul bugetar. Printre documentele contestate se numără majorarea salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016, pentru personalul din cadrul Ministerului Transporturilor, completarea Legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi modificările aduse statutului funcţionarilor publici. Executivul a precizat că, prin aplicarea acestor măsuri, există riscul unui dezechilibru bugetar.



    Ministerul Culturii va începe procedurile de lucru pentru realizarea, în premieră, a unei metodologii de finanţare multianuală a proiectelor şi programelor culturale, a anunţat ministrul de resort, Corina Şuteu. Acest proces presupune planificarea, pentru perioada 2017-2020, atât a proiectelor proprii, cât şi a celor iniţiate de instituţiile subordonate şi de către operatori culturali privaţi care accesează fonduri nerambursabile. Primele care vor beneficia de acest nou mod de lucru vor fi proiectele de tradiţie, cu impact cultural major, dar şi o serie programe de amploare ale instituţiilor din subordinea Ministerului Culturii, ale uniunilor de creaţie şi cele derulate de minorităţile din România.



    Sporul natural şi-a menţinut tendinţa negativă şi în luna mai a acestui an, raportează Institutul Naţional de Statistică de la Bucureşti. Populaţia s-a diminuat cu peste 6.500 de persoane faţă de aprilie, deşi numărul naşterilor a fost în uşoară creştere. Datele furnizate luni, de Ziua Mondială a Populaţiei, arată că dinamica demografică a României indică o scădere dramatică până în anul 2060, când se va ajunge la 13 milioane de locuitori. O variantă optimistă a calculelor ar presupune creşterea fertilităţii, a speranţei de viaţă şi reducerea emigraţiei, dar numărul de locuitori nu va depăşi cu mult cifra de 14 milioane. Ziua Mondială a Populaţiei este marcată la 11 iulie, dată la care, în 1987, numărul de oameni de pe glob a ajuns la cinci miliarde. Se estimează că în 2024 se va ajunge la opt miliarde de pământeni.

  • 03.05.2016 (mise à jour)

    03.05.2016 (mise à jour)

    Ministre de la Culture – Corina Șuteu, secrétaire d’Etat au ministère de la Culture et ancienne directrice de l’Institut Culturel Roumain de New York, a été proposée au poste de ministre de la Culture. Le chef de l’Exécutif a fait cette proposition après avoir révoqué de ses fonctions le ministre Vlad Alexandrescu, lit-on dans un communiqué de presse du gouvernement de Bucarest. Cette révocation survient sur la toile de fond du scandale à l’Opéra national de Bucarest et des mécontentements exprimés par le personnel au sujet des nominations successives pour le poste de directeur général et des inégalités de revenus salariaux entre les danseurs roumains et ceux étrangers qui y évoluent. Trois représentations ont dû être annulées et le premier ministre Dacian Cioloş a demandé à Vlad Alexandrescu de démissionner. Dans des messages sur les réseaux sociaux, Vlad Alexandrescu a fait savoir qu’il avait été contraint de quitter son poste pour avoir dérangé certains groupes d’intérêts. Pour sa part, le chef de l’Exécutif affirme ne pas avoir été au courant des difficultés auxquelles son ministre a été confronté et a promis que le successeur de ce dernier poursuivrait les réformes entamées par Vlad Alexandrescu.

    Croissance économique – La Roumanie connaîtra cette année un pic de croissance économique, avant d’avoir une croissance modérée l’année prochaine, estime la Commission Européenne. Selon les prévisions de printemps de l’Exécutif communautaire, cette avancée économique est favorisée notamment par l’augmentation des revenus et par l’allègement fiscal. Toutefois, de nouvelles initiatives législatives dans le secteur financier mettent en danger les perspectives macroéconomiques, met en garde la Commission. A son avis, le risque macroéconomique au niveau intérieur s’est accentué dans le contexte de l’incertitude engendrée par la loi qui permet aux Roumains de céder à la banque leur logement s’ils ne peuvent plus payer les mensualités. Cette loi pourrait avoir un impact négatif sur la confiance des investisseurs, avertit encore Bruxelles. Cette année, la croissance économique de la Roumanie est de 4,2%, et elle devrait ralentir jusqu’à 3,7% l’année prochaine. L’inflation a connu une chute historique au mois de mars, suite à la diminution de la TVA, et elle restera négative jusqu’à la moitié de l’année, au moment où elle devrait augmenter sous l’effet des augmentations salariales.

    Tennis – La joueuse de tennis roumaine Simona Halep (nr 7 mondiale) s’est qualifiée mardi dans les 8e de finale du tournoi WTA de Madrid après avoir vaincu Karina Knapp d’Italie. Deux autres sportives de Roumanie se sont qualifiées pour le second tour de cette compétition dotée de prix de 4,7 millions de dollars : Irina Begu et Patricia Ţig. Rappelons-le, en 2014, arrivée en finale à Madrid, Simona Halep s’était inclinée devant la Russe Maria Sharapova.

    Météo – Une vigilance jaune à la pluie et au vent est en vigueur dans 29 départements du sud, de l’est et du centre de la Roumanie jusqu’à mercredi soir. En montagne, à plus de 1700 m d’altitude on attend de la neige. Selon les météorologues, le temps devrait s’améliorer à partir de jeudi. Mercredi les températures maximales se situeront entre 11 et 22 degrés.

  • Die Wanderakademie Andrei Şerbans

    Die Wanderakademie Andrei Şerbans

    Die Theaterkritikerinnen Monica Andronescu und Cristiana Gavrilă haben den Band Academia Itinerantă Andrei Şerban — Cartea Atelierelor“ (Die Wanderakademie Andrei Şerban — das Buch der Workshops) koordiniert. Der Band wurde von vom Nemira-Verlag herausgegeben. Bei der Buchlancierung sagte die Thetarerkritikerin Monica Andronescu folgendes:



    Ich glaube, dass ein derartiges Buch einzigartig in Rumänien ist. Wir brauchten so ewas, es war notwendig, ein einzigartiges Phänomen, ein besonderes Phänomen wie dieses zu dokumentieren.“




    Die Geschichte dieses Buchs lautet folgenderma‎ßen: Der Regisseur Andrei Şerban hat im Jahre 2007 zusammen mit der Direktorin des Rumänischen Kulturinstitutes in New York, Corina Şuteu, Theaterwerkstätten für Jugendliche unter dem Namen Academia itinerantă“ (Wanderakademie“) organisiert. Andrei Şerban erklärte, daran konnten sich nicht nur Schauspieler, Regisseure, Musiker beteiligen, sondern auch Jugendliche, die andere Berufe hatten. Das Buch rekonstruiert das geheimnisvolle Bild der Akademie von Andrei Şerban aus Fragmenten.




    Bei der Buchlvorstellung versuchte der Regisseur das Magische zu entdecken:



    Was fehlt uns? Was brauchen wir? Derartige Fragen waren die Quelle dieser Workshops. Wir arbeiten in unterschiedlichen Bereichen, einige im Theater, andere vielleicht in ganz verschiedenen Sparten, jedem fehlt etwas oder er braucht etwas. Gleichzeitig aber finden wir uns alle in dem Wunsch wieder, etwas zu suchen. Die Werkstätten waren für uns alle eine Flucht. Genauso wie die Gestalten aus Shakespeares »Wie es euch gefällt«, die die Stadt verlassen, um in dem Wald zu leben, weil sie den Druck der Gesellschaft nicht mehr aushalten konnten.“




    Die bis jetzt organisierten Werkstätten fanden in Plopi, Horezu, Ipoteşti und Mogoşoaia statt. Die Werkstatt in Plopi hatte als Ausgangspunkt das Buch Spovedanie la Tanacu“ (Die Beichte von Tanacu“) von Tatiana Niculescu-Bran und hatte als Ergebnis eine Aufführung auf der Bühne des bekannten Theaters La MaMa“ in New York. Andrei Şerban dazu:



    Die erste Werkstatt im Apuseni-Gebirge war ein Versuch, zueinander zu finden. Menschen, die sich vorher nicht kannten, Schauspieler, Musiker, Maler und Schriftsteller sollten 10 Tage lang zusammen wohnen, um zu sehen, ob sie etwas Gemeinsames entdecken können. In diesem Fall haben wir versucht, das Buch von Tatiana Niculescu-Bran zu erleben. Die zweite Werkstatt in Horezu fu‎ßte auf Brîncuşis Werk. Die Schauspieler, die sich bis dahin untereinander nicht kannten, wurden zu einer Familie. Wir trafen uns ganz früh am Morgen, um zu proben. Am Mittag a‎ßen wir gemeinsam. Anstatt dass wir kleine Gruppen bildeten, mussten wir alle ganz aufmerksam sein. Wir mussten aufpassen, wenn jemand Brot oder Salat verlangte, wenn jemand kein Wasser hatte. Die Idee war, nicht nur für mich allein und schnell zu essen, so wie ich es gewöhnlich tue, sondern es mit viel Aufmerksamkeit, Ruhe und Respekt gegenüber den anderen zu tun.“




    Im Mittelpunkt der Werkstatt von Ipoteşti, dem Geburtsort, des rumänischen Nationaldichters, stand natürlich Eminescu mit seinen Gedichten und seinem Leben. In Mogoşoaia waren es Caragiale und Shakespeare. Es ist sehr kompliziert, die Essenz dieser Treffen in einem Buch zusammenzufassen. Monica Andronescu erläutert, wie das Buch Academia Itinerantă Andrei Şerban — Cartea Atelierelor“ strukturiert ist:



    Das Buch enthält Erinnerungen, Erzählungen, Gespräche und Essays. Nachdem man dieses Buch liest, bleibt man mit dem Eindruck, dass es dort eine Schule gibt, in der dir beigebracht wird, wie du leben sollst, wie du im Theater leben und Theater spielen sollst. Und das ist sehr bedeutend. Es folgt der Text von Corina Şuteu. Danach brachte ich die erste Wanderakademie in den Vordergrund, die ein andes Schicksal hatte, und zwar diejenige, die als Ausgangspunkt das Buch ‚Spovedanie la Tanacu‘ (‚Die Beichte von Tanacu‘) von Tatiana Niculescu-Bran hatte. Dann folgen die Erinnerungen der Workshop-Teilnehmer, die in Horezu, Mogoşoaia und Ipoteşti waren. Das Buch endet mit einem anderen Text von Andrei Şerban.“




    Unter den Erinnerungen zählen auch jene des Schauspielers Marius Manole, der bei der Buchlancierung folgendes erzählt hat:



    Ich kam mit Andrei Şerban in Horezu zusammen. Es war ein Workshop, den ich persönlich nie vergessen werde. Es war einer der schönsten Momente, die ich im rumänischen Theater verbracht habe. Es scheinen gro‎ße Worte zu sein, doch der Workshop in Horezu war für mich eine Offenbarung. Ich hatte mein Vertauen in das Theater verloren, ich glaubte, es geschieht nichts mehr so, wie ich mir es gewünscht hatte. Hierher kamen zahlreiche begabte Schauspieler aus dem ganzen Land. Man hat uns bewiesen, dass ein Schauspieler eine riesige Arbeitskraft hat. Er kann früh aufstehen und bis spät in die Nacht arbeiten. Man kann eine Aufführung in 5-6 Tagen auf die Beine stellen. Unsere Phantasie ist unbegrenzt, nur muss sie jemand zum Aufblühen bringen. Ich werde nie mehr glauben, dass eine schlechte Aufführung die Schuld des Schauspielers ist.“




    Zum Schluss ein Statement von Andrei Şerban über den Kern seiner Wanderakademie:



    Diese Werkstätten können für die Jugendlichen eine neue Etappe, eine offene Tür zu einer neuen Bildung sein, die keiner von uns hatte. Die Workshops funktionieren wie ein Wecker. Matisse sagte über die Kunst, sie sei ein bequemer Sessel. Anders gesagt ist sie wie eine Droge. Man hat alle Chancen, dabei einzuschlafen oder passiv zu werden. Das Theater ist heutzutage leider ein Beruhigungsmittel, das dich zum Einschlafen bringt. Es gibt natürlich auch Ausnahmen. Dieser Schläfrigkeit müssen wir uns entziehen!“



    Audiobeitrag hören: