Tag: Corlatean

  • Nachrichten 02.07.2014

    Nachrichten 02.07.2014

    BUKAREST: Der Oberste Verteidigungrat des Landes ist am Mittwoch unter dem Vorsitz von Präsident Traian Basescu zu Beratungen zusammengekommen. Im Mittelpunkt der Gespräche stand under anderem das Mandat Rumäniens beim Nato-Gipfel in diesem Jahr. Zudem kamen weitere Themen zur Sprache, wie der Auftrag der rumänischen Streitkräfte, die 2015 bei Missionen im Ausland eingesetzt werden sollen, sowie die Teilnahme Rumäniens an der künftigen Nato-Mission in Afghanistan. Rumänien hatte am Sonntag mit dem Abzug seiner Truppen aus diesem Land begonnen. Ab 2002 waren 25.000 rumänische Soldaten in Afghanistan stationiert, derzeit zählen die rumänischen Truppen nur 2000 Soldaten. 200 von ihnen bleiben dennoch auch nach dem Rückzug zur Ausbildung afghanischer Truppen im Land.



    BUKAREST: Rumäniens Ministerpräsident Victor Ponta hat die Ratifizierung des Assoziierungsabkommens zwischen der EU und der Moldau als historischen Moment bezeichnet. Das am 27. Juni in Brüssel unterzeichnete Dokument war zuvor von den Parlamenten Rumäniens und der Moldau ratifiziert worden. In Bukarest hatten 284 Abgeordnete dafür gestimmt, ein Abgeordneter stimmte dagegen, einer enthielt sich. Mit einer ebenfalls überwältigenden Mehrheit ratifizierte die Abgeordnetenkammer auch die Assoziierungsabkommen der EU mit der Ukraine und Georgien. Der rumänische Senat wird sich voraussichtlich am Donnerstag dem Unterhaus des Parlaments anschlie‎ßen. In Chisinau stimmten die Parlamentsmitglieder der proeuropäischen Koalition und die Liberalen für die Ratifizierung des Abkommens, während sich die Kommunisten und Sozialisten dem widersetzten. Das Au‎ßenministerium in Bukarest begrü‎ßte die Abstimmung, die laut einer Mitteilung den Fortschritt der Moldau auf ihrem europäischen Weg bestätige“.



    BUKAREST: Rumänien wird die Prioritäten des italienischen EU-Vorsitzes entschlossen unterstützen, erklärte Au‎ßenminister Titus Corlatean am Mittwoch. Er sei davon überzeugt, dass die italienische Amtszeit dynamisch und von Erfolg geprägt sein werde, so der Chefdiplomat. Corlatean war in Bukarest bei der Startveranstaltung zur Übernahme des rotierenden EU-Vorsitzes durch Italien zugegen. Bei der von der italienischen Botschaft organisierten Veranstaltung waren ferner der italienische Botschafter Diego Brasioli, die Leiterin der EU-Kommisionsvertretung in Bukarest Angela Filote und weitere in Bukarest akkreditierte Diplomaten anwesend.



    SPORT: Rumäniens beste Tennisspielerin Simona Halep ist am Mittwoch ins Halbfinale des Grand-Slam-Turniers in Wimbledon vorgesto‎ßen. Mit einer konzentrierten Leistung lie‎ß sie beim 6:4 und 6:0 Sieg über die Deutsche Sabine Lisicki nichts anbrennen. Die an Nummer 19. gesetzte Gegnerin war im vergangenen Jahr noch im Endspiel von Wimbledon gestanden. Halep wird jetzt in der Vorschlussrunde auf den kanadischen Teenie-Star Eugenie Bouchard treffen. Sollte die 22-jährige Weltranglistendritte auch dieses Spiel gewinnen, wird sie die Chinesin Na Li von Platz zwei verdrängen. Die Rumänin hatte bereits bei den French Open das Endspiel erreicht, wo sie allerdings Maria Scharapowa in einem Dreisatzkrimi unterlegen war.

  • Relaţiile româno-israeliene

    Şedinţa guvernelor român şi israelian va fi condusă de premierii Victor Ponta şi Benjamin Netanyahu. Agenda reuniunii cuprinde, în principal, evaluarea stadiului proiectelor de cooperare bilaterală şi propuneri concrete de intensificare a acesteia, în plan sectorial. Cu acest prilej, vor fi semnate o Declaraţie politică, la nivel de guverne, precum şi o serie de documente în domeniile afacerilor externe, cercetării şi dezvoltării tehnologice, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor, muncii şi afacerilor sociale, dezvoltării regionale, protecţiei mediului, sănătăţii.



    Înaintea plenului executivelor, ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean a avut, duminică, o întrevedere cu omologul său israelian, Avigdor Lieberman, ocazie cu care a fost semnat programul guvernamental comun de colaborare culturală, educaţională şi ştiinţifică. Cei doi miniştri au evocat, cu acest prilej, stadiul excelent al dialogului politico-diplomatic bilateral, reconfirmând legătura specială creată în cei 66 de ani de relaţii bilaterale neîntrerupte şi hotărârea de a înainta către o dimensiune strategică a cooperării.



    Cei doi premieri au analizat si evoluţiile recente din vecinătatea estică a Uniunii Europene, cu referire la Ucraina şi la traseul european al Republicii Moldova, precum şi la relaţia dintre Uniunea Europeana şi Israel. Potrivit Ministerului Roman de Externe, în 2013, valoarea schimburilor comerciale ale României cu Israel a fost de 491,8 milioane de dolari. Este cel mai ridicat nivel al schimburilor comerciale şi al exportului pe această relaţie. În primele 4 luni din 2014, schimburile au atins 162 milioane de dolari, cu 24% mai mult decât în perioada similară din 2013, iar exportul – 116 milioane dolari, cu o creştere de 39%.



    Titus Corlăţean, a avut o întrevedere şi cu preşedintele Partidului Muncii şi lider al opoziţiei din Knesset, Isaac Herzog. Într-o declaraţie pentru Radio România, şeful diplomaţiei de la Bucureşti apreciază că reuniunea celor două guverne confirmă o relaţie privilegiată a României cu statul Israel – un partener strategic al României în Orientul Mijlociu. El s-a referit şi la legăturile bilaterale speciale, create de comunitatea evreiască originară din România, comunitate care, spune Corlăţean, contează foarte mult, în continuare, pentru România. Potrivit statisticilor oficiale, în Israel, trăiesc 86.200 de cetăţeni născuţi în România şi peste 125 de mii de descendenţi ai acestora.

  • Jurnal românesc – 18.06.2014

    Jurnal românesc – 18.06.2014

    Situaţia comunităţii româneşti din Italia s-a aflat în centrul discuţiei pe care ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a avut-o, marţi, la Bucureşti, cu preşedintele Comisiei de Politică externă din Senatul de la Roma, Pier Ferdinando Casini. Cu această ocazie, a fost evocat rolul important pe care comunitatea românească, ce, oficial, numără peste 800 de mii de membri, îl are pentru economia Peninsulei. De asemenea, a fost abordată şi relaţia bilaterală în plan economic, în condiţiile în care Italia este al doilea partener comercial al României. Valoarea schimburilor comerciale se ridică, anual, la aproximativ 12 miliarde euro, precizează Ministerul de Externe de la Bucureşti.



    Membrii comunităţii româneşti din Marea Britanie pot afla numeroase informaţii utile din recent apăruta publicaţie “Ghidul Românesc”, o iniţiativă a organizaţiei “ROMÂNi ONLiNE”. Publicaţia este gratuită şi conţine 60 de pagini de informaţii practice, de ultimă oră, despre serviciile româneşti puse la dispoziţia comunităţii. Ghidul listează, între altele, peste 50 de magazine româneşti, peste 20 de restaurante, aproape 40 de biserici, circa 100 de traducători autorizaţi, peste 30 de transportatori de persoane şi colete şi 15 web-site-uri. De asemenea, publicaţia oferă detalii despre şcoli româneşti de week-end, asociaţii studenţeşti, reţele profesionale, organizaţii ale comunităţii, informaţii consulare despre dreptul de muncă şi despre echivalarea diplomelor de studii. Ghidul are şi o variantă electronică, la adresa www.ghid.uk. Includerea în ghid este gratuită, iar toţi cei interesaţi sunt invitaţi să scrie despre afacerea sau serviciile pe care le pun la dispoziţia comunităţii româneşti la adresa de e-mail ghid@romani-online.co.uk. “Ghidul Românesc” a fost realizat cu sprijinul Ministerului de Externe de la Bucureşti – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.




    De la 1 iulie, salariul minim brut pe economie va creşte la 900 de lei, de la 850 de lei, cât este în prezent, aceasta fiind a doua majorare din 2014. Salariul este aferent unui program complet de lucru, de 168 de ore, în medie, pe lună. Angajatorii care stabilesc salarii mai mici decât cel minim riscă amenzi cuprinse între 1.000 şi 2.000 lei.



    Palatul Parlamentului din Bucureşti găzduieşte, în perioada 18 — 21 iunie, expoziţia Fabricat în Basarabia”, în cadrul căreia 30 de companii din Republica Moldova îşi vor expune şi comercializa produsele. Evenimentul este organizat de Uniunea Culturală a Românilor Basarabeni şi Organizaţia Studenţilor Basarabeni, în contextul semnării, luna aceasta, a Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE. De asemenea, expoziţia are loc cu prilejul şedinţei Comisiei Comune pentru Integrare Europeană a Parlamentului României şi Parlamentului Republicii Moldova, ce are loc, zilele acestea, la Bucureşti.



    Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 şi Biroul Dunării, cu sediul în Ulm, Germania, au semnat, la Bucureşti, “Parteneriatul pentru Dunărea verde”, în prezenţa ministrului delegat pentru IMM-uri şi Turism, Florin Nicolae. Cele două ONG-uri şi-au propus, astfel, să colaboreze pentru promovarea diversităţii culturale, biodiversităţii şi ecoturismului. Cele două ONG-uri vor participa, în perioada 26 – 27 iunie, la Viena, la cea de-a treia ediţie a Forumului Anual al Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării.

  • Nachrichten 28.05.2014

    Nachrichten 28.05.2014

    BUKAREST: Vertreter der beiden grö‎ßten bürgerlichen Parteien in Rumänien, der Nationalliberalen PNL und der Liberaldemokratischen PDL, verhandeln ab Mittwoch über eine mögliche Zusammenarbeit vor den Präsidentschaftswahlen Ende des Jahres. Aus PDL-Kreisen verlautete, man strebe eine langfristige politische Zusammenarbeit, sowie die Aufstellung eines gemeinsamen Kandidaten bei der Präsidentenwahl im November an. PDL-Chef Vasile Blaga sprach sich darüber hinaus für die Gründung einer gro‎ßen mitte-rechts orientierten Partei in Rumänien aus. Die Führungsmitglieder der PNL und PDL sprachen seit einigen Tagen von der Notwendigkeit einer gemeinsamen Front gegen die Sozialdemokraten, derzeit stärkste Regierungspartei. Bei der Europawahl war ihr Bündnis mit den Konservativen und der Einheit für den Fortschritt Rumäniens mit 37% der Stimmen als Sieger hervorgegangen. Die PNL war auf ein Wahlergebnis von 15%, für die PDL stimmten 12% der Wähler.



    BUKAREST: Au‎ßenminister Titus Corlatean hat nach dem Treffen mit seiner italienischen Amtskollegin Federica Mogherini in Bukarest die Beziehungen zwischen beiden Ländern als hervorragend bezeichnet. Die beiden Chefdiplomaten hatten sich ferner über das Ergebnis der Europawahl und die Lage in der Ukraine unterhalten. Corlatean erinnerte daran, dass Italien auch 2013 der zweitwichtigste Handelspartner Rumäniens war. Der Handelsaustausch betrug knapp 12 Milliarden Euro, zudem seien gut 37.000 italienische Unternehmen in Rumänien tätig. Nicht zuletzt stellten die in Italien lebenden Rumänen die grö‎ßte Ausländergemeinschaft dar und würden somit einen wichtigen Beitrag zum wirtschaftlichen und sozialen Alltag in Italien leisten. Der Besuch der italienischen Au‎ßenministerin in Rumänien ereignete sich vor dem Hintergrund des 135. Jahrestags seit Aufnahme der diplomatischen Beziehungen zwischen beiden Staaten.



    BUKAREST: In der rumänischen Hauptstadt hat am Mittwoch der neunte Internationale Buchsalon Bookfest 2014 begonnen. 200 Verlage präsentieren bis zum 1. Juni 300 Veranstaltungen und mehr als eine Million Buchtitel vor. Gastland ist in diesem Jahr Polen mit dem Motto Quo vadis Polen? In Richtung Nobel. Einige rumänische Verlage haben auch das erste Bookfest Junior vorbereitet, welches Buchpremieren für Kinder und Jugendliche, Treffen mit Schriftstellern sowie Mal- und Theaterwerkstätte bedeutet.

  • România condamnă atacul armat din Bruxelles

    România condamnă atacul armat din Bruxelles

    Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean a condamnat dur atacul armat care a avut loc sâmbătă, 24 mai, la Muzeul Evreiesc din Bruxelles, soldat cu cel puţin trei morţi. Într-un comunicat oficial, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a respins cu fermitate orice formă de antisemitism care poate conduce la astfel de gesturi criminale.



    Mă declar şocat de ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles, în incinta Muzeului Evreiesc. Condamn în termenii cei mai categorici acest act criminal anti-semit care a avut loc în chiar inima capitalei instituţiilor europene. Acest act este, în sine, un atac la adresa valorilor şi principiilor europene. Îmi exprim întreaga compasiune şi cele mai sincere condoleanţe familiilor victimelor acestui atac”, a declarat ministrul Titus Corlăţean.

  • Nachrichten 16.05.2014

    Nachrichten 16.05.2014

    BUKAREST: Rumänien ist als NATO-Mitglied angesichts der regionalen Bedrohungen nicht alleine auf sich gestellt. Dies erklärte am Freitag in Bukarest der NATO-Generalsekretär Anders Fogh Rasmussen. Er begrü‎ßte die Entscheidung der rumänischen Behorden, bis 2017 die Haushaltsausgaben im Bereich Verteidigung bis auf 2% des BIP zu erhöhen, und äu‎ßerte die Hoffnung, da‎ß Rumänien auf diese Weise mit gutem Beispiel für andere NATO-Länder vorangehen wird. Der NATO-Generalsekretär hatte sich davor mit dem rumänischen Staatschef Traian Basescu getroffen. Dabei hatte Präsident Basescu den Wunsch Rumäniens zur Konsolidierung der Sicherheit in der Ostflanke der Nordatlantischen Allianz bekräftigt, im Kontext der Krise in der benachbarten Ukraine und der Verschlechterung der Situation im Schwarzmeerraum. Ministerpräsident Victor Ponta führte seinerseits Gespräche mit dem NATO-Generalsekretär; dabei erklärte der Regierungschef, Rumänien rechne mit einer eventuellen militärischen Präsenz der Nordatlantischen Allianz auf seinem Territorium. Ebenfalls am Freitag hatte Rasmussen Unterredungen mit Verteidigungsminister Mircea Dusa und Au‎ßenminister Titus Corlatean.



    BUKAREST: Die Ratingagentur Standard & Poors hat am Freitag das Rating Rumäniens von BB plus auf BBB minus verbessert, vor dem Hintergrund des Wirtschftswachstums und der Beibehaltung der Finanzdisziplin seitens der Regierung, meldet Bloomberg. BBB minus ist das erste Rating aus der Kategorie investment grade, das für Investitionen empfohlen wird. Infolge dieser Entscheidung nähert sich das Länderrating Rumäniens den Ratings Russlands, Brasiliens und Spaniens.



    BUKAREST: In Bukarest finden Verhandlungen zwischen den Gewerkschaftsführern der rumänischen Post und der Leitung des Unternehmens statt. Die Postangestellten, die einer Reihe von Protesten gestartet hatten, fordern höhere Gehälter, bessere Arbeitsbedingungen, und den Rücktritt der jetzigen Führung, die von den Gewerkschaftlern als inkompetent bezeichent wird. Die Führung der Rumanischen Post, deren Privatisierung letztes Jahr gescheitert war, sagte, der klasische Postweg wird immer weniger benutzt, und daher mu‎ßte man die Anzahl der Postangestellten reduzieren. Ende März hatte die Rumänische Post Haushaltsschulden in Höhe von über 200 Mio Lei (umg, 45 Mio Euro).



    SPORT/TURNEN: Juniorin Laura Jurcă hat am Freitag bei der Europameisterschaft im Turnen in Sofia die Silbermedaille im Einzelmehrkampf erobert. Für das Endspiel hatte sich auch Andreea Iridon qualifiziert, die am Ende sechste wurde. Am Mittwoch waren die rumänischen Juniorinnen im Mannschaftswettkampf mit der Bronzemedaille belohnt worden. Die Seniorinnen reisten als Titelverteidiger nach Sofia und werden am Samstag das Finale im Mannschaftswettkampf bestreiten. Am Sonntag sind die Gerätfinals der Seniorinnen und Juniorinnen angesetzt.

  • Nachrichten 30.04.2014

    Nachrichten 30.04.2014

    WASHINGTON: Rumänien unterstützt vorbehaltslos die Strafma‎ßnahmen des Westens gegen Russland auf dem Hintergrund der Ukraine-Krise. Dies erklärte Rumäniens Au‎ßenminister Titus Corlăţean bei einem Treffen in Washington mit dem US-Statssekretär John Kerry. Dabei bekräftigte Corlatean den Wunsch der rumänischen Behörden, dass die NATO eine starke militarische Präsenz in Osteuropa aufweist, in Ländern wie Rumänien und Polen. In der US-Hauptstadt beteil;igt sich Titus Corlatean an einer Konferenz zu europäischen Themen. Daran nehmen auch US-Regierungsmitglieder, Entscheidungsträger der Europäischen Union, der NATO sowie Ministerpräsidenten, Au‎ßenminister und Verteidigungsminister europäischer Staaten teil. Im Mittelpunkt der Gespräche stehen die ausschlaggebenden Ereignisse, die zum Aufbau einer starken und wohlhabenden transatlantischen Gemeinschaft geführt haben, sowie strategische Perspektiven für Ost- und Südeuropa.



    OTTAWA: Kanada hat sechs Kampfflugzeuge vom Typ CF-18 Hornet nach Rumänien geschickt. Die Mission ist Teil des kanadischen Beitrags zu den NATO-Operationen für die Erhöhung der Sicherheit der Alliierten in Mittel- und Osteuropa. Die sechs kanadischen Flugzeuge werden gemeinsam mit rumänischen und amerikanischen Luftstreitkräften Trainingseinheiten absolvieren, erklärte der kanadische Minister. Die Ankündigung Kanadas folgt vor dem Hintergrund einer NATO-Erklärung, laut der mehr Flugzeuge, mehr Schiffe einsatzbereit sein werden und die Vorbereitung der Bodenstreitkräfte intensiviert werden soll “. Davor hatte Frankreich die Entsendung mehrerer Kampfflugzeuge bis Ende Mai für die Überwachung des baltischen Luftraums im Rahmen einer NATO-Mission in Aussicht gestellt. Auch Gro‎ßbritannien, Deutschland und Dänemark haben bereits Unterstützung für die Militärmissionen angeboten.



    BUKAREST: Ein Richter und eine Gerichstschreiberin des Berufungsgerichts Bukarest sind von Antikorruptions-Staatsanwälten für 30 Tage in Untersuchungshaft genommen worden. Die zwei werden, zusammen mit weiteren vier Personen, der Annahme von Bestechung und Amtsmisbrauch verdächtigt. Laut der Antikorruptionsbehörde DNA werden dem Richter Stan Mustata die Gründung einer kriminellen Organisation, Vorteilsgewährung und sechsmalige Bestechlichkeit vorgeworfen. Au‎ßerdem soll der Richter unbefugten Personen den Zugang zu vertraulichen Informationen erleichtert haben. Stan Mustata habe die Rücksendung der Strafakte zur Privatisierung des Instituts für Lebensmittelforschung an die Staatsanwaltschaft verhandelt. Damit wäre die Urteilsverkündung in dem Strafprozess, in dem der Geschäftsmann und konservative Politiker Dan Voiculescu wegen Geldwäsche angeklagt ist, um einige Jahre hinausgezögert worden.

  • Convorbiri transatlantice

    În ultimii ani, nu puţine au fost dovezile care i-au făcut pe analişti să conchidă că, politic şi militar, România şi Statele Unite nu au avut, nicicând, o relaţie mai apropiată. Latura de securitate a acesteia, cultivată prin parteneriatul strategic bilateral, prin colaborarea militară în Irak şi Afganistan sau prin elementele scutului american antirachetă din Europa ce vor fi găzduite de România, este considerată esenţială pentru autorităţile de la Bucureşti. Tot pe tema securităţii, privită, de această dată, prin prisma evenimentelor ce răvăşesc Ucraina, vecină cu România, s-a centrat şi discuţia pe care şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, a avut-o, la Washington, cu secretarul de stat american, John Kerry. La această întâlnire, ca şi la conferinţa dedicată Europei la Consiliul Atlantic la care a participat, Corlăţean a reiterat că Bucureştiul susţine, fără rezerve, adoptarea unor sancţiuni ferme împotriva Rusiei.



    Titus Corlăţean: Poziţia noastră a fost constantă, foarte clară şi foarte angajată. În cadrul dezbaterilor la nivel european, toate semnalele pe care noi le-am dat, inclusiv la nivel european, către Federaţia Rusă, nu au fost bine înţelese de Moscova şi nu există, din păcate, spun eu, niciun fel de motive pentru a mai reflecta. Trebuie să ne păstrăm credibilitatea la nivelul Uniunii şi să examinăm, să adoptăm sancţiuni suplimentare care se impun”.



    Sancţiunile Occidentului, crede şeful diplomaţiei române, trebuie acompaniate, într-o manieră obligatorie, de o prezenţă militară solidă a acestuia în Europa de Est. Din nou, Titus Corlăţean: ”Este o necesitate legată de o prezenţă cât mai consistentă şi cât mai rapidă a capacităţilor militare ale NATO în special în special situate în flancul estic al Alianţei. Este vorba de România, de Polonia, de statele baltice, în principal. Noi am solicitat o permanentizare a prezenţei Alianţei Nord-Atlantice care să vizeze atât dimensiunea aeriană, cât şi cea terestră şi cea maritimă, în cazul nostru, o prezenţă în Marea Neagră”.



    Că, pentru România, lucrurile au început să se mişte o demonstrează anunţul Canadei că şase dintre avioanele sale militare urmează să fie staţionate în România. În faţa politicii expansioniste a Rusiei, au convenit participanţii la conferinţa de la Washington, SUA şi UE trebuie să răspundă pe măsură, prin creşterea bugetelor pentru apărare în Europa — ceea ce, deja, România a făcut -, dar şi prin promovarea independenţei energetice a statelor comunitare faţă de Rusia şi întărirea legăturilor economice între Europa şi SUA.

  • Nachrichten 29.04.2014

    Nachrichten 29.04.2014

    CHISINAU: Die Moldaurepublik strebt den EU-Beitritt 2019, während der rumänischen Ratspräsidentschaft, an. Das erklärte der moldauische Ministerpräsident Iurie Leancă am Dienstag bei einem Treffen mit seinem rumänischen Amtskollegen, Victor Ponta, in einer Ortschaft an der gemeinsamen Grenze. Rumänien werde nach wie vor die europäischen Integrationsanstrengungen seines Nachbarlandes bedingungslos fördern, sagte Ponta. Die beiden Ministerpräsidenten waren einen Tag nach der Aufhebung der Visumspflicht für moldauische Staatsbürger in Europa zu einer kleinen Zeremonie zusammengekommen. Für Einreisen in die EU zu touristischen Zwecken benötigen moldauische Staatsbürger lediglich einen biometrischen Reisepass. Ihr Aufenthalt darf 90 Tage nicht überschreiten.



    BUKAREST: Ein Richter des Berufungsgerichts Bukarest ist am Dienstag von Antikorruptions-Staatsanwälten für 24 Stunden in Gewahrsam genommen worden. Stan Mustata werden die Gründung einer kriminellen Organisation, Vorteilsgewährung und sechsmalige Bestechlichkeit vorgeworfen. Au‎ßerdem soll der Richter unbefugten Personen den Zugang zu vertraulichen Informationen erleichtert haben. Stan Mustata habe die Rücksendung der Strafakte zur Privatisierung des Instituts für Lebensmittelforschung an die Staatsanwaltschaft verhandelt. Damit wäre die Urteilsverkündung in dem Strafprozess, in dem der Geschäftsmann und konservative Politiker Dan Voiculescu wegen Geldwäsche angeklagt ist, um einige Jahre hinausgezögert worden.



    WASHINGTON: Rumäniens Au‎ßenminister Titus Corlăţean ist am Dienstag in Washington zu einem zweitägigen Besuch eingetroffen. In der US-Hauptstadt soll sich Corlatean an einer Konferenz zu europäischen Themen beteiligen. Daran nehmen auch US-Regierungsmitglieder, Entscheidungsträger der Europäischen Union, der NATO sowie Ministerpräsidenten, Au‎ßenminister und Verteidigungsminister europäischer Staaten teil. Im Mittelpunkt der Gespräche dürften die ausschlaggebenden Ereignisse stehen, die zum Aufbau einer starken und wohlhabenden transatlantischen Gemeinschaft geführt haben, sowie strategische Perspektiven für Ost- und Südeuropa, ist einer offiziellen Mitteilung des Rumänischen Au‎ßenministeriums zu entnehmen. Am Rande der Konferenz soll der rumänische Chefdiplomat auch mit Vertretern der US-Regierung, des US-Kongresses, sowie mit Mitgliedern der rumanischen Gemeinschaft zu Gesprächen zusammenkommen.



    OTTAWA: Kanadas Au‎ßenminister Rob Nicholson hat am Dienstag den Start von sechs Kampfflugzeugen vom Typ CF-18 Hornet mit dem Endziel Rumänien angekündigt. Die Mission ist Teil des kanadischen Beitrags zu den NATO-Operationen für die Erhöhung der Sicherheit der Alliierten in Mittel- und Osteuropa. Die sechs kanadischen Flugzeuge werden gemeinsam mit rumänischen und amerikanischen Luftstreitkräften Trainingseinheiten absolvieren, erklärte der kanadische Minister. Die Ankündigung Kanadas folgt vor dem Hintergrund einer NATO-Erklärung, laut der mehr Flugzeuge, mehr Schiffe einsatzbereit sein werden und die Vorbereitung der Bodenstreitkräfte intensiviert werden soll “. Davor hatte Frankreich die Entsendung mehrerer Kampfflugzeuge bis Ende Mai für die Überwachung des baltischen Luftraums im Rahmen einer NATO-Mission in Aussicht gestellt. Auch Gro‎ßbritannien, Deutschland und Dänemark haben bereits Unterstützung für die Militärmissionen angeboten.

  • Îngrijorări occidentale privind Ucraina

    UE şi SUA sunt tot mai îngrijorate de evoluţia evenimentelor din Ucraina, mai ales din estul şi sud-estul acestei ţări, unde miltanţi pro-ruşi au ocupat clădiri oficiale în câteva oraşe din zonă, iar în ultimele zile s-au înregistrat şi violenţe. Reuniţi, luni, la Luxemburg, miniştrii europeni de externe au condamnat violenţele recente din estul Ucrainei şi au cerut Rusiei să-şi retragă trupele de la frontiera cu această ţară.



    Ei au reafirmat sprijinul ferm pentru unitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Aceştia au decis extinderea sancţiunilor aplicate Rusiei şi adăugarea unor nume noi pe lista demnitarilor ruşi consideraţi responsabili de creşterea tensiunilor din partea rasăriteană a Ucrainei. Miniştrii au subliniat importanţa angajării unui dialog între Ucraina şi Rusia, inclusiv în cadrul unui mecanism multilateral, cu participarea UE şi SUA, pentru găsirea unei soluţii politice de rezolvare a crizei.



    Prezent la Luxemburg, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a avertizat asupra riscului ca perpetuarea instabilităţii din această ţară să afecteze întreaga regiune. Ingrijorată de evoluţiile din Ucraina vecină, Romania, avanpost răsăritean al UE şi NATO, a solicitat în ultima vreme aliaţilor occidentali o suplimentare a prezenţei militare în regiune. De câteva zile, în portul românesc Constanţa, la Marea Neagră, se află distrugătorul american USS Donald Cook, care potrivit Departamentului american al Apărării, are misiunea să ofere garanţii de securitate aliaţilor din NATO şi partenerilor de la Marea Neagră.



    Până joi, marinari militari români şi americani vor desfăşura activităţi de instruire în apele teritoriale ale României şi în cele internaţionale. Şeful statului, Traian Băsescu, care a vizitat distrugătorul, a anunţat că după terminarea misiunii, acesta va fi înlocuit de o fregată a Statelor Unite în Marea Neagră. Pe de altă parte, preşedintele a reafirmat că nu este un adversar al Moscovei, ci al unor practici ale Federaţiei Ruse şi că nu poate să nu observe că aceasta “a creat un cerc de foc” în jurul Mării Negre.


    Traian Băsescu : “Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria şi acum Crimeea. Marea problemă este că pentru toate aceste conflicte înghţeate, butonul este la Moscova. Moscova poate să le rezolve pe toate foarte repede, în spiritul dreptului internaţional sau Moscova poate să le facă să explodeze în conflicte, în funcţie de interesele ei. Or asta, pentru noi, România, este un element care afectează securitatea naţională.”



    Menţionăm că în cadrul măsurilor mai ample luate de NATO pentru protejarea flancului estic al Alianţei, în Marea Neagră este prezentă şi o nava militară franceză.

  • Reacţii româneşti la criza din Ucraina

    Reacţii româneşti la criza din Ucraina

    România susţine integritatea teritorială a Ucrainei, condamnă încercările de destabilizare a acestei ţări şi atrage atenţia asupra riscului de formare a unui arc de conflicte prelungite în jurul Mării Negre. Cu acest mesaj a mers, luni, la Luxemburg, la reuniunea şefilor diplomaţiilor din Uniunea Europeană, ministrul de externe Titus Corlăţean. Cetăţenii — a mai spus el — nu au de ce să-şi facă preocupări legate de securitatea lor naţională, din moment ce România este membră a NATO, dar ceea ce se întâmplă în statul cu care se învecinează la nord nu poate să nu fie preocupant şi cu influenţe extrem de serioase.



    Cât despre preşedintele Traian Băsescu, acesta a calificat drept absolut firesc demersul autorităţilor ucrainene de a restabili ordinea în estul ţării, unde persoane şi grupări înarmate pro-ruse au ocupat, în ultimele zile, clădiri administrative. Potrivit şefului statului, existenţa masivă a trupelor Federaţiei Rusiei la frontiera de est şi de sud-est a Ucrainei încurajează ceea ce se întâmplă în estul acestei ţări.



    Mai mult decât atât, apariţia, din nou, pe teritoriul ucrainean a soldatului neidentificabil, dar foarte bine instruit — toate acestea pun un mare semn de întrebare asupra implicării ruse în Ucraina. În acest context, Traian Băsescu nu a făcut un secret din a spune că, de la instalarea administraţiei Obama la Casa Albă, când a înţeles că Statele Unite se retrag din Europa de Est şi îşi concentrează politica externă pe zona Asia-Pacific, el le-a avertizat că fac o greşeală strategică. De ce? Pentru că, în opinia sa, Uniunea Europeană nu este suficient de solidară şi unitară pentru a substitui lipsa din regiune a SUA atât din punct de vedere al securităţii, cât şi al dezvoltării democratice, pârghiile de care comunitatea europeană dispune pentru a gestiona derapaje precum cel din Ucraina fiind mult prea slabe.



    Sunt departe de a fi un anti-rus — a mai spus Traian Băsescu — dar Moscova trebuie să înţeleagă că a ratat o ocazie extraordinară de a avea o relaţie foarte bună cu România prin preşedintele ei. La începutul lunii, Rusia, prin purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, a criticat unele declaraţii ale liderilor români faţă de situaţia din Ucraina, subliniind că o deteriorare a relaţiilor dintre Bucureşti şi Moscova nu este în interesul nimănui.



    Tentaţia diplomaţiei ruse de a transfera criza gravă pe care Federaţia Rusă o traversează, în prezent, în raport cu comunitatea europeană şi euro-atlantică înspre zona relaţiilor bilaterale cu România este nefundamentată şi greşită — au replicat autorităţile de la Bucureşti. România a susţinut şi continuă să susţină, împreună cu partenerii din UE şi NATO, necesitatea respectării independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

  • Nachrichten 04.04.2014

    Nachrichten 04.04.2014

    BRÜSSEL — Die Rroma-Angelegenheit müsse im europäischen Kontext und mit dem Beitrag aller EU-Staaten betrachtet werden, hat Rumäniens Staatschef Traian Basescu in Brüssel erklärt. Im Auftakt des Gipfels zum Thema Soziale Integration der Rroma sagte Staatschef Basescu zudem, in Rumänien gebe es viele Roma, die sich in die rumänische Bevölkerung integriert haben und ihre Abstammung nicht mehr anerkennen. Über 50% der fest angestellten Roma haben ein niedriges Bildungsniveau, während Roma-Mitglieder mit einem höheren Bildungsniveau mit deutlichen Schwierigkeiten konfrontiert werden, um qualifizierte Arbeitsstellen zu finden, fügte Präsident Basescu hinzu. Laut der jüngsten Volkszählung leben derzeit in Rumänien 620.000 Roma. Das stellt 3,3% der gesamten Bevölkerung dar.



    ATHEN — Der rumänische Aussenminister Titus Corlăţean beteiligt sich in Athen an dem informellen Gymnich-Treffen der EU-Aussenminister. Auf der Agenda der zweitägigen Arbeitssitzung stehen aktuelle Themen wie die jüngsten Entwicklungen in Syrien und in der Ukraine, sowie die Beziehungen der EU mit ihren strategischen Partnern. Die Gymnich-Treffen finden jedes halbe Jahr statt und werden nach dem Rotationsprinzip von dem Staat organisiert, der die EU-Ratspräsidentschaft innehat. Die Treffen zielen darauf ab, den Meinungaustausch zu aktuellen Themen auf der europäischen Aussenpolitik – Agenda zu erleichtern.



    GENF — Rumänien beteiligt sich mit mehr als 20 Projekten an der Intrenationalen Erfindermesse in Genf. Einige der Erfindungen, mit denen sich Rumänien auf der weltweit grö‎ßten Fachmesse präsentiert, sind ein dynamisches Gerät zum Transfer der Luft, ein Luftführungssystem für Oberflächenwasser, ein pneumatischer Antrieb um Früchte von den Bäumen abzuschütteln. An der 42. internationalen Messe für Erfindungen in Genf beteligen sich Erfinder aus 40 Ländern. Voriges Jahr gewann Rumänien den gro‎ßen Preis für ein nicht-invasives Untersuchungssystem von Flugzeugen.



    BUKAREST – Der Vorsitzende des Kreisrates Mehedinţi, Adrian Duicu (PSD), ist von Ermittlern der Antikorruptionsbehörde DNA festgenommen worden; er steht im Verdacht des Amtsmissbrauchs, der Einflussnahme, Vorteilsannahme und weiterer Korruptionsdelikte. Festgenommen wurden auch der Polizeichef von Mehedinţi, Ştefan Ponea, der gemeinsam mit Duicu die Ernennung von Verwandten und Bekannten in lokale Schlüsselposten sowie Konzessionierungen staatlicher Liegenschaften eingefädelt haben soll, sowie der Chef des PSD-Ortsverbands Orschowa, Constantin Popescu. Duicu ist bereits der achte Kreisratschef, der zurzeit im Verdacht der Gro‎ßkorruption steht.

  • Relaţiile Bucureşti – Chişinău

    A doua reuniune a Comisiei interguvernamentale România – Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) pentru integrare europeană, desfăşurată la începutul acestei săptămâni la Chişinău, a fost una oportună, consistentă şi cu rezultate pragmatice. Este aprecierea comună a co-preşedinţilor Comisiei interguvernamentale, miniştrii de externe ai României, Titus Corlăţean, respectiv Republicii Moldova, Natalia Gherman.



    Mai multe acorduri şi protocoale de colaborare bilaterală au fost semnate, iar şefii celor două diplomaţii spun că acestea sprijină concret reformele necesare parcursului european al Chişinăului, care are nevoie de expertiza specialiştilor români. Documentele vizează afacerile interne, justiţia, lupta împotriva corupţiei, drepturile omului şi armonizarea legislaţiei la normele Uniunii Europene.



    Un alt important acord interguvernamental se referă la retransmiterea programelor publice de media. În legătură cu acesta, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a precizat: Am semnat un acord interguvernamental important privind colaborarea în domeniul retransmiterii serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici prin cablu. Este o bază legislativă de ambele părţi pentru că şi noi suntem interesaţi în România să preluăm pe cablu, de exemplu, programele publice TV Moldova, aşa cum TVR are acces din nou în Republica Moldova.”



    Şi, pentru că siguranţa alimentară e un domeniu extrem de important pentru fiecare societate europeană, spune Titus Corlăţean, a fost semnat şi un protocol de cooperare instituţională în domeniul sanitar, veterinar şi al siguranţei alimentelor. Autorităţile moldovene au mulţumit, pe de altă parte, pentru asistenţa materială şi logistică consistentă acordată de autorităţile de la Bucureşti în procesul de integrare europeană a Chişinăului.



    În timpul discuţiilor cu oficiali de la Chişinău, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a exprimat susţinerea României pentru integritatea, suveranitatea şi unitatea teritorială ale Republicii Moldova, apreciind că evoluţia situaţiei din Crimeea prezintă un pericol pentru securitatea din această regiune a Europei. Autorităţile anticonstituţionale din Transnistria separatistă întreprind deliberat acţiuni provocatoare cu scopul de a bloca parcursul european al Republicii Moldova, spune, pe de altă parte, preşedintele moldovean, Nicolae Timofti, cu care şeful diplomaţiei române a avut convorbiri.



    În opinia sa, diferendul transnistrean poate fi soluţionat doar pe cale paşnică, respectând suveranitatea şi integritatea teritorială ale ţării, iar legea cu privire la statutul special al regiunii în cadrul Republicii Moldova oferă populaţiei din stânga Nistrului un nivel garantat de autoguvernare în diferite domenii ale vieţii publice.


  • Nachrichten 21.03.2014

    Nachrichten 21.03.2014

    BUKAREST: Rumäniens Ministerpräsident Victor Ponta hat am Freitag die bevorstehende Unterzeichnung der EU-Assoziierungsabkommen mit der Moldaurepublik und Georgien begrü‎ßt. Davor hatte EU-Kommissionspräsident Jose Manuel Barroso in einer Erklärung den kommenden Juni als Termin für die Unterzeichnung der Abkommen festgelegt. Aufgrund der Krise in der Ukraine sollen die Dokumente zwei Monate früher als geplant signiert werden. Die Bemühungen Rumäniens für den EU-Beitritt der Moldaurepublik zeigten jetzt positive Ergebnisse, sagte Victor Ponta. Beim Europäischen Frühlingsrat am Donnerstag in Brüssel, forderte der rumänische Staatspräsident Traian Basescu eine klare Perspektive der EU-Integration für das Nachbarland. Das sei die beste Lösung für die Gewährleistung der Sicherheit, fügte Basescu hinzu. Die Krise, die durch den Anschlu‎ß der Halbinsel Krim an Russland verursacht wurde, führe zu einer erneuten Aktivierung der zwei Separatismusherde in der Republik Moldawien, nämlich in den prorussischen Regionen Gagausien (im Südwesten) und Transnistrien (im Osten). Laut Pressemeldungen forderte Transnistrien Russland auf, die Möglichkeit einer Eingliederung Transnistrien in die Russische Föderation in seine Gesetzgebung aufzunehmen. Die abtrünnige Region Transnistrien steht seit 1992 nicht mehr unter der Kontrolle der Behörden in Kischinew, nach einem bewaffneten Konflikt bei dem etwa 700 Menschen ums Leben kamen, und welcher durch die Intervention von russischen Truppen an der Seite der Separatisten beendet wurde.



    BERLIN: Die bilateralen Beziehungen zwischen Rumänien und Deutschland sind nicht nur gut, sondern bestens, erklärte der deutsche Aussenminister Frank-Walter Steinmeier bei den Gesprächen mit seinem rumänischen Gegenüber, Titus Corlăţean, in Berlin. Damit bezog sich Steinmeier unter anderem auf die wirtschaftlichen und kulturellen Verbindungen zwischen beiden Ländern: Deutschland ist Handelspartner Nummer Eins und ein bedeutender Investor in Rumänien, sagte Steinmeier noch. Auch die kulturellen Beziehungen sind eng. Steinmeier hob die vertrauensvollen und “geradezu vorbildlichen” Beziehungen zwischen der rumänischen Regierung und der deutschen Minderheit in Rumänien hervor, der knapp 40.000 Menschen angehören. Die zwei Au‎ßenminister diskutierten auch über die jüngsten Entwicklungen an der EU-Ostgrenze, mit besonderer Hervorhebung der Lage in der Ukraine und der Beziehungen der EU mit der Russischen Föderation, und äu‎ßerten eine gemeinsame Ansicht über den europäischen Weg der Moldaurepublik.



    PEKING: Rumänien hat die Verlängerung der Verhandlungsfrist hinsichtlich eines Energie-Projekts mit chinesischer Beteiligung in Aussicht gestellt. Vize-Ministerpräsident Liviu Dragnea erklärte bei seinem Besuch in Shenzen, dass die Regierung in Bukarest die Gültigkeitsdauer der Absichtserklärung seitens des chinesischen Atomenergie-Riesen CGN verlängern könnte. Die Verhandlungen zwischen der chinesischen Seite und dem rumänischen Atomkraftwerk-Betreiber Nuclearelectrica seien im vollen Gange. Sie würden das bedeutendste Investitionsprojekt der Ponta-Regierung betreffen, so Dragnea. Die ursprüngliche Absichtserklärung der Chinesen sollte am 25. Mai auslaufen.

  • Reacţii la situaţia din Crimeea

    Reacţii la situaţia din Crimeea

    Alături de Polonia, Slovacia şi Ungaria, România este una dintre ţarile membre ale NATO şi UE care se învecinează direct cu Ucraina. Frontiera comună depăşeşte şase sute de kilometri. În plus, în vestul Ucrainei, concentraţi, în general, de-a lungul acestei frontiere, există peste 400 de mii de etnici români. Sunt tot atâtea motive pentru care Bucureştiul nutreşte preocupări legitime faţă de situaţia din statul vecin, pentru a cărui suveranitate şi integritate teritorială s-a pronunţat în mod consecvent.



    Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România consideră ilegal referendumul din Crimeea şi nu va recunoaşte rezultatele acestuia. Şeful statului român consideră că un scrutin organizat sub ameninţarea ocupaţiei militare nu poate întruni normele unui proces democratic, care să poată fi recunoscut şi legitimat de comunitatea internaţională. Totodată, Traian Băsescu solicită Rusiei să acţioneze în relaţia cu Ucraina în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu principiile de drept internaţional şi arată că România sprijină reglementarea crizei pe cale diplomatică.



    La rândul său, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, salută ceea ce numeşte atitudinea pozitivă a NATO în abordarea crizei din Ucraina, prin trimiterea de avioane de recunoaştere deasupra Poloniei şi României, care să monitorizeze criza. “Măsura adoptată de Consiliul Nord-Atlantic vizează să prevină tensiunile la nivel regional şi să garanteze securitatea statelor membre”, a declarat Corlăţean. Într-un interviu pentru presa internaţională, şeful diplomaţiei române îşi exprimă îngrijorarea faţă de escaladarea intervenţiei ruseşti la Marea Neagră.



    Şi unul dintre adjuncţii lui Corlăţean, secretarul de stat pentru afaceri strategice în MAE, Bogdan Aurescu, afirmă că evoluţiile din Ucraina reprezintă un semnal serios şi alarmant pentru Europa şi că referendumul din Crimeea este nelegitim şi ilegal. “Peninsula poate reprezenta încă un pas într-o nouă spirală expansionistă rusă, iar România, aflată la graniţa cu Ucraina, devine ultimul scut al blocului occidental”, comentează analişti citaţia de media.



    Neliniştea României e amplificată de existenţa, la doar 100 de kilometri de graniţa sa răsăriteană, a altui focar de separatism pro-rus: Transnistria, din estul Republicii Moldova (majoritar romanofonă), ieşită, de peste două decenii, de sub controlul Chişinăului, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de partea separatiştilor.



    Pentru analişti, analogiile între Crimeea şi Transnistria, între acestea şi regiunile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud sunt evidente. În context, premierul român, Victor Ponta, afirmă că Uniunea Europeană, ţările membre ale acesteia, trebuie să facă mult mai mult pentru Georgia şi Republica Moldova şi să valideze opţiunea pro-occidentală a guvernelor şi popoarelor din celor două state ex-sovietice.