Radio România Internațional

Tag: Corneliu Baba

  • Jurnal românesc – 20.09.2023

    Jurnal românesc – 20.09.2023

    Institutul Cultural Român de la Varșovia, prin directorul Ovidiu Dajbog-Miron, a preluat președinția clusterului EUNIC Varșovia, rețeaua europeană a institutelor culturale și a reprezentanțelor diplomatice acreditate în capitala Poloniei. Este pentru a doua oară când, în ultima decadă, reprezentanța din Polonia a Institutului Cultural Român conduce această prestigioasă rețea. Clusterul EUNIC Varșovia a fost creat în anul 2007 și reunește în prezent peste 30 de institute active și reprezentanțe diplomatice europene, cel mai recent membru asociat al clusterului fiind Institutul ucrainean.


    Rețeaua varșoviană este foarte activă, desfășurând anual proiecte comune care pun în valoare diversitatea lingvistică și culturală a Europei, prin inițiative de tradiție precum Ziua Europeană a Limbilor” sau Ziua Internațională a Traducătorului”, care pun pe agenda publică teme de interes precum subreprezentarea creatoarelor în sectoare creative precum cel al muzicii electronice, cum este cazul evenimentului Noaptea Femeilor”, care aduce în prim plan DJ femei din toată Europa. Institutul Cultural Român de la Varşovia este unul dintre cei mai activi membri ai clusterului local, participând la numeroase inițiative cu artiști și propuneri culturale de cea mai bună calitate.



    Considerat cel mai mare portretist român și pictor de referință al secolului XX, Corneliu Baba poate fi descoperit la Muzeul Național de Artă al Moldovei din Chișinău, în cadrul unei expoziții marca Art Safari: Corneliu Baba. Artistul realismului profund”, care a fost inaugurată pe 20 septembrie și este deschisă până pe 29 octombrie. Corneliu Baba (1906 – 1997) a fost fiul pictorului de biserici Gheorghe Baba și elevul lui Nicolae Tonitza la Școala de Arte Frumoase din Iași, unde a devenit ulterior și profesor. A refuzat să se alăture curentului modernist ce domina lumea artei și a devenit foarte cunoscut la nivel internațional încă din 1960. Principalele genuri pe care pictorul le-a abordat sunt portretul — cu insistență asupra autoportretului — și compoziția cu personaje, inspirată o lungă perioadă din viața satului, a celor umili sau marginali. Compozițiile cu țărani sunt cele care i-au adus notorietatea, personajele sale fiind redate într-un stil realist, fără cosmetizări din penel.


    Din cauza relației problematice cu autoritățile din anii 1940, a fost închis, iar postul de profesor de pictură de la Iași suspendat. După 1950, relațiile s-au îmbunătățit, Baba pictând, pentru o scurtă perioadă, în spiritul realismului socialist, pe care îl va abandona repede. Ultimele două decenii de activitate marchează un capitol foarte important din activitatea sa, dramatic și expresiv, de un înalt rafinament estetic și tematic: pictează arlechini, regi nebuni și spaime. Corneliu Baba a expus în România, dar și în străinătate, la Bienala de la Veneţia (1954, 1956), Tokio (1964), Berlin (1964), New York (1970), Moscova, Viena, Leningrad (1979).



    Cea de-a 13-a ediție a Festivalului de film românesc (Muestra de Cine Rumano 2023), continuă la Santander, sub auspiciile Ambasadei României în Spania și cu sprijinul Consulatului General al României la Bilbao și al Consulatului Onorific al României la Santander. Este prezentată o selecție de filme românești recente, cu subtitrare în limba spaniolă.Pe 25 septembrie este programată proiecția peliculei Balaur (A Higher Law) de Octav Chelaru, 2021, o poveste tulburătoare inspirată din fapte reale.


    Lungmetrajul său de debut urmărește povestea unei tinere profesoare de religie la liceu și soție de preot, care se aventurează într-o relație extraconjugală cu unul dintre elevii săi. În încercarea de a-l ține sub control pe tânărul ei iubit și de a-și proteja familia, începe însă să-și piardă ea însăși controlul. În timp ce femeia se confruntă cu o adevărată criză de credință, pasiunea băiatului devine din ce în ce mai periculoasă. Inițiat de ICR Madrid în 2010, festivalul a devenit un punct de referință atât în rândul cinefililor interesați de filmul româneasc cât și în rândul profesioniștilor.



    Expoziția fotografică dedicată Timișoarei – Capitală Europeană a Culturii 2023: Timișoara – patrimoniu și cultură europeană”, organizată în colaborare cu Ambasada României în Regatul Spaniei și Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), poate fi vizitată la Galeria ICR Madrid, până pe 30 septembrie. Expoziția cuprinde 35 de fotografii cu o viziune multigenerațională: 23 dintre ele sunt realizate de către studenți ai Facultății de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara și prezintă viziunea tinerilor asupra patrimoniului cultural și uman al orașului simbol al Revoluției Române și al unei societăți moderne pașnice și democratice, în timp ce alte 12 fotografii sunt realizate de Marius Popovici, fost vice-președinte al Consiliului Județean Timiș.


    UVT propune în acest an un program cultural cu identitate proprie, în care resursele culturale din universitate sunt puse în valoare către comunitatea locală sau în plan național și internațional. Potrivit organizatorilor, familia culturală a UVT se regăsește în întreaga comunitate timișoreană dar și în plan european, iar anul Timișoarei — Capitală Europeană a Culturii 2023 prilejuiește evenimente unice, în care oferă publicului un program pe măsura așteptărilor, mai ales prin implicarea artiștilor din cadrul Facultății de Arte și Design și a Facultății de Muzică și Teatru.



  • Corneliu Baba, 25

    Corneliu Baba, 25

    La Muzeul Colecțiilor de Artă din București este deschisă, până la
    sfârșitul lunii mai, expoziția In Memoriam: Corneliu Baba 25. Expoziţia
    marchează comemorarea a 25 ani de la moartea lui Corneliu Baba și prezintă 50
    lucrări de pictură şi grafică realizate în perioada 1977 – 1997 și o selecție
    din obiectele personale ale artistului. Într-un secol în care artiștii au fost
    nevoiți să facă față diferitelor ideologii, Corneliu Baba a decis să rămână
    fidel convenţiilor de limbaj specifice picturii clasice. Dintre artiştii români
    l-au inspirat Nicolae Grigorescu şi Nicolae Tonitza, iar dintre europeni El
    Greco, Goya şi Rembrandt. Lucrările sale sunt prezente în expoziţii din Tokio, New
    York, Beijing, Bruxelles, Moscova și Berlin. Lucrările de pictură și obiectele
    personale din expoziția deschisă la Muzeul Colecțiilor de Artă provin din
    colecţia Corneliu Baba, donată muzeului în 2011 de soţia artistului, Constanţa
    Baba. La acestea s-au adăugat alte 12 lucrări de grafică, studii și schițe din
    colecţia artistului, puse la dispoziţie de custodele colecţiei, Maria Albani.
    În felul acesta, expoziția se concentrează și asupra demersului artistic,
    preocupărilor tematice şi tehnice ale pictorului de-a lungul ultimelor două
    decenii de activitate. Liliana Chiriac, șef de secție al Muzeului Colecțiilor
    de Artă, inaugurat în 1978 ca secție a Muzeului Național de Artă al României.

    A fost alegerea noastră să formăm o colecție și totodată să reconstituim
    parțial și spațiul în care a creat artistul. În acest scop, expunem masa,
    clopoțelul care se afla mereu pe masă, caietul de schițe al lui Corneliu Baba, călimara
    pe care o ținea pe masa respectivă. În ultimii ani, Corneliu Baba a fost nevoit
    să lucreze de acasă, fiind bolnav și nemaiputând să se deplaseze, de aceea am
    ținut mult să reconstituim acest interior de casă-atelier la Muzeul Colecțiilor
    de Artă. Maria Albani, care deține o expoziție Corneliu Baba, ne-a adus 12
    lucrări, preponderent de grafică, dar și câteva de pictură din această ultimă perioadă
    a sa, despre care artistul vorbește și în Jurnalele sale.

    El a scris în
    jurnalele respective despre obsesiile sale de la acel moment și despre faptul
    că de multe ori revenea la aceleași pânze sau motive. În această perioadă, tot
    din Jurnalele lui Corneliu Baba, deducem că momentele de entuziasm alternau cu
    cele de descurajare. Un lucru de înțeles, mai ales că artistul nu a avut o
    relație prea ușoară cu autoritățile comuniste, care îl denunțau ca fiind
    formalist. Cu toate acestea, el totuși a reușit să se impună atât ca ilustrator
    de carte, cât și ca artist, iar cele mai frecvente teme ale sale din ultima
    perioadă au fost regii nebuni și arlechinii.
    Tot spre sfârșitul vieții a pictat foarte multe autoportrete, de asemenea, a
    pictat-o frecvent și pe soția sa Constanța, alintată de el cu diminutivul Țuca.
    Corneliu Baba a fost, cu siguranță, un pictor autentic și realist, pentru că nu
    obișnuia să cosmetizeze sau idealizeze, a redat omul așa cum este în realitate,
    măcinat și de trăiri mai puțin plăcute, nu doar în momentele sale bune.


    Expoziţia In Memoriam: Corneliu Baba 25 promovează și volumele III şi IV
    din seria Confesiuni și jurnale, disponibile în librăriile câtorva muzee de
    artă din țară. În Jurnalele sale, Corneliu Baba a dezvăluit diferite aspecte şi
    păreri despre viaţa şi activitatea sa, de asemenea despre regimurile politice pe
    care le-a traversat.


  • Corneliu Baba Atelier

    Corneliu Baba Atelier

    În centrul Capitalei, Pinacoteca București din superba clădire în stil neogotic, monument istoric de secol XIX, Palatul Șuțu, găzduieşte o expoziție aparte: Corneliu Baba Atelier”. Corneliu Baba (1906 — 1997) este considerat unul dintre cei mai reprezentativi pictori români ai secolului XX. Este cunoscut pentru portretele sale, dar și pentru ilustrații de carte. Profesor de marcă al Institutului de Arte Frumoase Nicolae Grigorescu” din București, Maestru Emerit al Artelor, portretist al marilor personalități ale epocii, printre care scriitorul Mihail Sadoveanu, compozitorul George Enescu, actriţa Lucia Sturdza-Bulandra, Baba rămâne cunoscut publicului pentru coloristica sa și pentru jocul umbrelor și al luminii din tablourile sale.



    Expoziția de la Palatul Șuțu aduce în fața publicului atmosfera din atelierul artistului, prezentând procesul său creator din spatele marilor lucrări. Am stat de vorbă cu Elena Olariu, director adjunct al Muzeului Municipiului București, despre expoziție:


    Este o expoziție mai specială. Eu mi-am dorit foarte mult o expoziție atelier, adică în care să aflăm mai multe lucruri despre atelierul unui artist. Mă bucur foarte mult că este atelierul unui mare maestru. Vedem foarte multe schițe, vedem munca enormă din spatele unei capodopere, vedem atelierul, așa cum am spus, al unui mare maestru.”



    Doamna director ne-a făcut un scurt tur al expoziției și exponatelor. Elena Olariu: Sunt schițe de peisaj, de exemplu are multe schițe din Veneția. Vedem naturi statice, câteva schițe — poate lumea e mai puțin obișnuită la Baba cu naturile statice, pentru că el are în centrul operei sale omul. Are foarte multe portrete, portrete feminine, portrete masculine, autoportrete care analizează, se analizează și el psihologic — și aici vedem schițe importante. În a doua sală vedem câteva, să spunem, tentative de a pătrunde mai adânc, psihologic, în firea umană, cu seria celebrilor regi nebuni. Baba ne și explică, de fapt, că este vorba despre orgoliul uman, despre ceea ce credem noi — ne credem regi la un moment dat, dar, de fapt, în fața vieții, uneori nu e chiar așa cum ne imaginăm. Și are această serie extraordinară, schițele pregătitoare. Avem în vitrine marionetele după care el calcula proporțiile corpului uman. Uneori folosea ca personaje aceste manechine. Sunt și aceste personaje din opera sa psihologică, din seria regilor nebuni, și în care oamenii parcă devin niște manechine, niște fețe care exprimă anumite sentimente foarte profunde.”



    În încheiere, Elena Olariu ne-a făcut următoarea invitație pentru expoziția Corneliu Baba Atelier: Invităm pe toată lumea să vină să o vadă, pentru că sunt și lucrări inedite, care nu au mai fost văzute, câteva picturi care au rămas neterminate în atelierul artistului. Ce m-a impresionat pe mine foarte mult, în scrierile memorialistice ale lui, în care vorbește foarte mult despre artă, este și grandoarea pe care o dă operelor lui. Și nu dă grandoare numai prin aceste sute de schițe pregătitoare pe care le realizează, o muncă fizică extenuantă, ci şi prin raportarea la marii maeștri — pentru că pentru el orice pată de culoare însemna o cercetare după un mare maestru de școală germană, de școală spaniolă, și această cercetare nu o făcea după albumele de artă, ci chiar vizita muzee în Occident, în care studia brunurile, griurile, albul. Nouă ni se pare ceva foarte tehnic, dar, pentru el, orice culoare era, orice ton de culoare era important.”



  • Corneliu Baba: Ausstellung würdigt großen Porträtisten

    Corneliu Baba: Ausstellung würdigt großen Porträtisten

    Im Nationalen Kunstmuseum Rumäniens ist bis Ende Februar 2019 eine Ausstellung zu sehen, die einem der grö‎ßten Maler Rumäniens gewidmet ist: Corneliu Baba. Gezeigt werden mehr als siebzig Werke aus den Jugendjahren sowie Spätwerke des gro‎ßen Porträtisten. Die Ausstellung markiert den Band Corneliu Baba: Bekenntnisse und Tagebücher: 1944–1965, der neulich veröffentlicht wurde.



    Maria Muscalu Albani ist Kuratorin der Ausstellung und hat den Maler im Jahr 1961 kennengelernt. Als Studentin hat sie zusammen mit Corneliu Baba gearbeitet. Er war ein äu‎ßerst höflicher, zarter und vernünftiger Mensch“, erinnert sich die Testamentsvollstreckerin des Künstlers. Die Anfänge der Ausstellung sind allerdings auf die neunziger Jahre zurückzuführen. Maria Muscalu Albani dazu:



    Damals träumte der Maler von einem Rückblick auf seine Werke im zentral gelegenen Ausstellungsraum Dalles in Bukarest. Der Traum wurde aber nie Wirklichkeit, oder vielleicht in einer anderen Form, denn eine Ausstellung des Malers wurde kurz danach beim Nationalen Kunstmuseum eröffnet. In dieser Zeit haben wir uns fast jeden Tag getroffen, denn wir sollten die Ausstellung von 1997 vorbereiten, wir diskutierten über das Schicksal der Werke, die damals in seiner Sammlung zu finden waren, was mit seinen Tagebüchern und Notizen passieren sollte.“




    Die Vernissage der Ausstellung fand kurz vor dem Tod des Künstlers, am 28. Dezember 1997 statt, somit gilt die Ausstellung als Testament des Malers, umso mehr weil der im Ausland mehrfach preisgekrönte Baba nur zwei persönliche Ausstellungen in seinem Heimatland Rumänien hatte. Der Maler und seine Testamentsvollstreckerin Maria Muscalu Albani einigten sich darauf, dass alle persönlichen Notizen erst 20 Jahre später veröffentlicht werden sollen. Der 26. Oktober 2018 war der Tag, an dem Kunstliebhaber, ehemalige Studenten und Kunstsammler aus Rumänien die Ausstellung Corneliu Baba — Bekenntnisse“ besuchen und den ersten Band seiner Notizen lesen konnten. Maria Muscalu Albani kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten:



    Die Werke die hier ausgestellt sind, widerspiegeln den Weg des Künstlers bis 1965. Sie gelten für mich als ein Statement des Malers. Sie bilden eine Gruppe von Werken, Corneliu Baba sagte immer: ‚Ich male lieber Menschen.‘ Und das kann man leicht feststellen. Die Gesichter in seinen Gemälden haben sich mit der Zeit geändert, Änderungen die wir alle, auch der Maler, erlebt haben. Ich hoffe, dass uns der 2. und der 3. Band seiner Tagebücher und Notizen, die er voller Bitterkeit geschrieben hat, einen tieferen Einblick in sein Leben ermöglichen werden.“




    Wann die nächste Ausstellung mit Werken von Corneliu Baba stattfindet, ist noch ungewiss, die derzeitige Ausstellung kann im Bukarester Kunstmuseum bis Ende Februar besichtigt werden. Ausgestellt werden auch persönliche Dokumente und ein Gemälde, das der Künstler mit 4 Jahren gemalt hat.

  • Corneliu Baba – Confesiuni

    Corneliu Baba – Confesiuni

    Muzeul Național de Artă al României găzduieşte, până la
    finalul lunii februarie 2019, reîntâlnirea
    cu o bună parte a operei unuia dintre cei mai mari maeștri ai școlii românești
    de pictură: Corneliu Baba. Peste șaptezeci de lucrări reconstruiesc traseul
    artistului, din prima tinerețe până în anii deplinei maturități, oglindind
    însemnările din volumul Confesiuni și jurnale: 1944-1965.


    Doamna Maria Muscalu Albani, executorul testamentar al artistului şi unul
    dintre curatorii expoziţiei, l-a cunoscut pe Corneliu Baba încă din 1961. Era studentă şi
    a avut norocul să lucreze multă vreme alături de acest monstru sacru. Era un
    om extraordinar de politicos, blând şi înţelegător, îşi aminteşte ea.


    Povestea expoziţiei şi a volumului porneşte în anii
    90. Maestrul încă visa la o
    retrospectivă la sala Dalles (Bucureşti). Sala Dalles n-a fost să fie şi s-a
    deschis o expoziţie mare, retrospectivă, la Muzeul Naţional de Artă. … Ne
    întâlneam aproape în fiecare zi. Pregăteam expoziţia din ’97. Discutam despre
    soarta lucrărilor pe care le avea în colecţie, ce se va întâmpla cu Jurnalele
    şi însemnările lui


    Vernisată cu puţin timp înainte ca maestrul
    Corneliu Baba să se mute la ceruri, în 28 decembrie 1997, expoziţia avea
    valoarea unui testament. Cu atât mai mult cu cât, deşi premiat, expus în multe
    ţări ale lumii, răsplătit cu titlul de membru al mai multor Academii, Baba era
    acum la cea de-a doua expoziţie personală în România. Nu e de mirare că, în
    discuţiile cu Maria Muscalu Albani, ce doi stabilesc ca toate însemnările personale
    să fie publicate după un interval de 20 de ani.


    În 2017, la 20 de ani de la moarte, executorul său
    testamentar nu era gata cu transcrierea. 26 Octombrie 2018 a fost data la care
    iubitorii de artă, foştii studenţi şi poate colecţionarii au venit să vadă
    expoziţia Corneliu Baba- Confesiuni
    şi să cumpere primul volum al însemnărilor sale. Maria Muscalu Albani, Lucrările pe care le vedem noi
    acum, în cele două săli, sunt lucrări care conturează drumul lui Baba până în
    1965. Le-am considerat o declaraţie de credinţă. Sau o declaraţie de pictor,
    cum vreţi. Aceste lucrări formează un grup. Maestrul spunea Pictez de
    preferinţă oameni. Şi se vede. Însă chipurile celor pe care-i pictează după
    aceşti ani vor suferi modificări majore, aduse de vremuri. Le-am trăit şi noi,
    le-a trăit şi el. Sper ca prin volumul 2 sau 3 să intrăm mai adânc în jurnalele
    sale, scrise cu multă amărăciune.


    Nu ştim
    când va fi următoarea expoziţie Corneliu Baba şi e bine să profităm de ocazia
    reîntâlnirii cu un mare pictor şi profesor acum, cât avem reunite lucrări
    celebre ale Muzeului Naţional de Artă şi documente din colecţia personală. Inclusiv o pictură pe care Corneliu Baba a
    făcut-o la 4 ani. În schimb, ştim că Maria Muscalu Albani a transcris
    textele pentru volumul 2 din însemnările pictorului. Tot Muzeul de Artă al
    României se va ocupa de publicarea lui.

  • Le peintre Corneliu Baba

    Le peintre Corneliu Baba

    Né le 18 novembre 1906 à Craiova et décédé en décembre 1997, à Bucarest, l’artiste peintre Corneliu Baba a, pour plus d’un demi-siècle, apporté sa touche personnelle à la peinture roumaine. Par leur jeu chromatique, ses toiles renvoient aux grands thèmes classiques à partir desquels Baba a créé son propre style. Un style à part au milieu d’un tas de conventions artistiques que l’avant-garde de l’entre-deux-guerres qualifiait de démodées.

    Corneliu Baba a débuté en 1934 à Herculane les Bains, par une exposition organisée grâce au soutien de son père, le peintre d’églises Gheorghe Baba. Le succès de ce premier vernissage fut d’autant plus surprenant que le jeune artiste n’avait jamais fait d’études à l’Ecole des Beaux Arts, mais à la Faculté des lettres et de philosophie. L’exposition de Herculane a donc marqué un tournant dans la vie du jeune Corneliu qui, à compter de ce moment-là, décide de quitter la capitale pour s’installer à Iasi et rejoindre l’Académie des Beaux Arts, dans la classe du maître Nicolae Tonitza.

    Les 16 années qui suivirent, Corneliu Baba les passa à Iasi. En 1946, il devient professeur des universités. C’est à commencer par ce moment-là que l’artiste entre dans le collimateur du régime communiste qui l’accuse de formalisme et de s’inspirer des œuvres des grands classiques tels Grigorescu, Tonitza, Goya ou encore Rembrandt. Licencié de l’Académie et transféré à Bucarest, Cornelia Baba a fini par être sauvé de la disgrâce par… les peintres soviétiques. Enthousiasmés par l’humanisme esthétique de Baba, ceux-ci l’ont considéré, à tort, comme un proche du réalisme socialiste. Une prise de position qui a réhabilité Baba, en lui permettant de faire une brillante carrière.

    Le critique d’art Pavel Şuşară, auteur d’une monographie sur l’art de Baba, explique: « Adepte de l’humanisme, Baba plaçait l’homme au centre de son univers artistique. C’était donc l’être humain qui fut le principal protagoniste de la vision de l’artiste sur le monde. Or, les peintres russes et soviétiques de l’époque étaient justement les adeptes de ce paradigme de la grandeur humaniste, à mi-chemin entre la propagande réaliste-socialiste et la vocation du grand art. Par son style, Baba répondait, malgré lui, aux aspirations de l’art soviétique censé privilégier l’héroïsme de la nature humaine. Aucun rapport pourtant avec le réalisme socialiste. Sauf que ses promoteurs allaient profiter des artistes adeptes de l’humanisme pour en faire leurs précurseurs. Cela ne veut pas dire qu’un peintre comme Baba fût contraint à modifier son style. Pas du tout. Il aurait préservé la même manière de peindre même en l’absence du réalisme socialiste. La preuve? Dès que la propagande communiste a cessé de dominer les beaux arts en Roumanie, Baba a pourtant continué son programme artistique en parfait rapport avec tout ce qu’il avait créé jusqu’à ce moment-là. »

    De nouveau en grâce suite aux appréciations formulées par ses confrères soviétiques, Corneliu Baba continue son parcours artistique. Il devient professeur de peinture à l’Institut des Beaux Arts de Bucarest, se voit accorder de nombreuses distinctions et a des expositions à l’étranger. Membre de l’Académie roumaine, membre d’honneur de l’Académie russe et membre correspondant de celle de Berlin, Baba n’a jamais cessé d’être « un humaniste tragique à même de surprendre aussi bien la grandeur de l’être humain que ses vulnérabilités et sa fragilité accentuées par le passage du temps » allait constater le critique d’art Pavel Susara. Des propos dont la justesse devient évidente notamment dans les séries de rois-pantins et des autoportraits réalisés en fin de carrière.

    Quant à l’héritage artistique que Corneliu Baba a laissé derrière lui, Pavel Susara conclut: « Corneliu Baba n’a jamais joui d’une appréciation honnête de la part du régime communiste. Il a fini par développer avec ce dernier une relation de compromis, tendue et pleine de suspicions. Les communistes n’ont jamais pu se servir de lui comme ils l’ont fait avec d’autres artistes de propagande disponibles. Si, à l’heure actuelle, un peintre comme Adrian Ghenie mène une carrière à succès, c’est à Baba qu’il la doit, puisqu’il continue d’une certaine façon le projet cauchemardesque et la vision dissolutive que Baba avait de notre monde. Elève de Cornel Brudasca, élève à son tour de Corneliu Baba, Ghenie est comme un petit-fils de ce dernier, puisqu’il a choisi de partager la même vision sur l’humanité. » (Trad. Ioana Stancescu)

  • Buchsalon „Bookfest 2013“: ein Überblick auf die literarischen Neuerscheinungen

    Buchsalon „Bookfest 2013“: ein Überblick auf die literarischen Neuerscheinungen

    Das Internationale Buchfest Bookfest 2013“ hat Anfang Juni in Bukarest in den Pavillons des Ausstellungsgeländes Romexpo stattgefunden und wurde von über 90.000 Menschen besucht. Etwa 200 Verlage haben ihr Buchangebot vorgestellt. Die Schriftstellerin Nora Iuga, die Historiker Neagu Djuvara und Lucian Boia, der Schauspieler Radu Beligan und der Journalist und Politikwissenschaftler Emil Hurezeanu sind nur ein paar Persönlichkeiten, die ihre neuen Werke lanciert haben. Eherengastländer waren Deutschland, Österreich und die Schweiz.



    Memoriile din biblioteca ideală“ (Memoiren aus der idealen Bibliothek“), das neueste Buch von Bogdan Suceavă, enthält Essays und wurde vom Verlag Polirom herausgegeben. Sie erzählen die Geschichte einiger Begegnungen, die dank der Mathematik stattgefunden haben. Es handelt sich um Begegnungen mit den Ideen und Büchern berühmter Wissenschaftler wie Huygens, Newton, Meusnier, Euler, Sophie Germain u.a. Es geht aber auch um unmittelbare Begegnungen mit Menschen, die die Entwicklung des Autors geprägt haben. Emblematische Figuren der rumänischen Mathematik Gheorghe Țițeica, Dan Barbilian, Nicolae Teodorescu vervollständigen die Galerie. Ich glaubte über mich, dass ich vor allem ein Aufgabenlöser sei. Der klarste Ausdruck der Intelligenz müsste die Identifizierung einer sicheren Lösung sein, egal, ob es sich um Literatur oder Mathematik handelt“, schreibt Bogdan Suceavă in seinen Memoiren aus der idealen Bibliothek“. Wir haben den Autor, gegenwärtig Professor an der California State University, gefragt, was er unter sicherer Lösung in der Literatur verstehe.



    Wenn es um das Schreiben eines Romans geht, dann beginnt die literarische Lösung mit der Stimme des Erzählers und mit einem genau einkalkulierten Ende der Handlung. Man denkt an die Gestalten, die im Vordergrund stehen werden, und an den Höhepunkt der Geschichte. All das bedeutet literarische Aufgabenlösung und es ist nicht einfach, wenn man mit zahlreichen Gestalten arbeitet. Diesmal hatte ich die Gelegenheit, in einem Buch zu erzählen, wie die Mathematik uns in anderen Bereichen des kulturellen Lebens, besonders in der Literatur helfen kann. Diese Memoiren sind eigentlich keine Lebenserinnerungen im eigentlichen Sinne.“



    Während Vollblut-Mathematiker davon träumen, Lehrsätze zu beweisen, die dann ihren Namen tragen werden, war mein Traum, nicht nur bestimmte mathematische Ideen zu verstehen, sondern auch zu wissen, woher diese Ideen stammen, ihre Geschichte, ihre Entwicklung“, schreibt Bogdan Suceavă.



    Dieses Buch von Nora Iuga wurde in Wien im vergangenen Frühjahr geschrieben. Nur Literaturliebhaber, die auch Nora lieben und schätzen, nur die authentischen Gedichteliebhaber können es verstehen. »Câinele ud e o salcie« (»Der nasse Hund ist eine Weide«) ist der Schlüssel der Liebe und des Hasses und ein Hilferuf des allein gebliebenen Gedichtes.“ Mit diesen Worten stellte der Verlag ‚Cartea Românească‘ den neuesten Gedichtband von Nora Iuga vor. Auch der Kritiker und Dichter Radu Vancu äu‎ßerte sich dazu:



    Für mich ist es eine gro‎ße Freude, über Nora Iuga und über dieses Buch zu sprechen. Nora Iuga ist für mich ein Vorbild. Ihre Vitaliät erfreut mich und widerspricht einer Statistik laut der der rumänische Schriftsteller eher inkonsequent, kurzatmig und vitalitätslos erscheint. Unter den vitalitätsvollsten Vertretern der zeitgenössischen rumänischen Literatur zählen Schriftstellerinnen wie Nora Iuga, Angela Marinescu, Ileana Mălăncioiu. Nora Iuga schafft magische Sachen. Es ist wunderbar, ein Buch im Jahr, Poesie, Prosa oder Tagebuch zu veröffentlichen. Sie bringt ständig etwas Neues. Wer sonst erfindet sich noch im Alter von 80 Jahren neu?“



    Das Kunstalbum Corneliu Baba“ des Kritikers Pavel Şuşară wurde vom Verlag des Rumänischen Amtsblattes herausgegeben und von dem Kunstkritiker Tudor Octavian präsentiert. Corneliu Baba, der für seine Porträts berühmt ist, wird von Şuşară als Maler des Menschen“ bezeichnet. Die Kritiker vergleichen ihn mit Francisco Goya. Die grö‎ßte Sammlung seiner Werke ist die Baba-Kollektion des Temeswarer Kunstmuseums. Die Sammlung wurde von der Ehefrau des Künstlers gespendet und besteht aus 90 Exponaten. Der Kunstkritiker Pavel Şuşară über sein Buch:



    Ich habe nicht versucht, mich pädagogisch zu äu‎ßern. Ich wollte drei Perspektiven zeigen. In erster Linie einen kontextuellen Blick, weil der Maler Corneliu Baba nicht allein in der Welt der Malerei ist. Ich habe versucht, in seinem Werk alle gro‎ßen Erfahrungen eines Jahrhunderts zu finden. Und letztendlich versuchte ich, die halbschattigen Aspekte seines Schaffens zu erkunden, die eine besondere und tiefe Lektüre erfordern. Eine Lektüre, die der von Baba geschaffenen Welt Kohärenz und Glaubwürdigkeit verleiht.“



    Das Projekt Trei ţări, aceeaşi limbă“ (Drei Länder, eine Sprache“) war ein Anlass zum Treffen mit über 20 Gästen, Verlegern, Schriftstellern und Autoren von Kinder- und Jugendbüchern, Illustratoren, Philosophen, Fachleuten im Bereich Marketing und Kommunikation, Übersetzern sowie zwei Hip-Hop-Dichtern. Oana Boca, Öffentlichkeitsbeauftragte bei Headsome Communication, einem Partner des Projektes, zieht Bilanz:



    Ich bin der Meinung, dass alles gut gelaufen ist. Ich schlie‎ße das aus den Reaktionen der Besucher. Sie waren der Meinung, dass sie sich zum ersten Mal einen Gesamteindruck über die Gastländer machen konnten. Das konnte man in der Stadt und beim Stand bemerken. Die Verkaufszahlen sind auch ein Beweis dafür. »Iacob se hotărăşte să iubească« (»Jakob beschlie‎ßt zu lieben«), der Roman von Cătălin Dorian Florescu, der von ‚Polirom‘ nun in rumänischer Fassung veröffentlicht wurde, belegt den zweiten Platz, was die Zahl der verkauften Exemplare anbelangt. Der Verlag ‚Curtea Veche‘ schaffte seinerseits einen Verkaufsschlager mit der rumänischen Übersetzung des Romans »Der Turm« von Uwe Tellkamp. ‚Humanitas Fiction‘ veröffentlichte die rumänische Fassung von Jan Koneffkes »Die sieben Leben des Felix Kannmacher«, und der Roman schaffte es auf den zweiten Platz in der Rangliste der allgemeinen Verkäufe.“