Radio România Internațional

Tag: coruptia

  • Europa pentru Republica Moldova

    Europa pentru Republica Moldova

    Lipsa de predictibilitate a politicii de la
    Chişinău face din Republica Moldova un cartof fierbinte pentru Uniunea
    Europeană. În 2014, aceasta era unanim cotată drept premianta Parteneriatului
    Estic, pachetul de programe prin care Bruxellesul încearcă să apropie de
    standardele occidentale de democraţie, legalitate şi prosperitate fostele state
    sovietice.

    Reformele convingător promovate de Guvernul de coaliţie de la
    Chişinău, condus de Iurie Leancă, au fost, atunci, validate prin încheierea
    Acordurilor de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană. La sfârşitul
    aceluiaşi an, partidele din arcul guvernamental – Liberal-Democrat, Democrat şi
    Liberal – îşi adjudecau alegerile legislative cu un avans sensibil asupra
    socialiştilor şi comuniştilor filoruşi. Dar învingătorii au fost incapabili să-şi gestioneze
    succesul.

    Într-un an şi jumătate, nu mai puţin de şapte personaje politice au
    fost fie nevoite să demisioneze din funcţia de premier, fie n-au obţinut votul de
    învestitură, fie au renunţat să se mai prezinte în faţa deputaţilor cu
    virtualele lor echipe executive. Între timp, opoziţia
    nu obosea să acuze corupţia unei administraţii în mandatul căreia din sistemul
    bancar a dispărut un miliard de dolari, adică în jur de 15 procente din
    produsul intern brut. Acestei lungi agonii i-a pus capăt învestirea, abia pe 20 ianuarie anul acesta, a Guvernului,
    declarat pro-european, condus de Pavel Filip, cu voturile unei majorităţi
    eterogene, care merge de la liberali la ex-comunişti.

    Franţa şi România
    coprezidează Grupul de Acţiune Europeană pentru Republica Moldova, şi
    prefaţându-şi vizita de joi şi vineri la Chişinău alături secretarul de stat în
    ministerul francez de Externe, Harlem Désir, şeful diplomaţieide la Bucureşti, Lazăr Comănescu: Vizita noastră acolo este, pe de o parte,
    un mesaj foarte clar de atenţie deosebită şi voinţă de consolidare a relaţiilor
    dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova şi, în acelaşi timp, de a
    transmite că, pentru a se consolida această apropiere de Uniunea Europeană,
    este absolută nevoie ca Republica Moldova să continue procesele de reformă.

    Asanarea justiţiei, lupta anticorupţie, îmbunătăţirea mediului de afaceri sunt,
    toate, a spus şi diplomatul francez, reforme indispensabile pentru ca Republica
    Moldova să beneficieze la maximum de sprijinul Uniunii şi al comunităţii
    internaţionale.

    Reformele nu sunt despre aşteptările Bruxellesului, ci ale
    cetăţenilor Republicii Moldova – declara, recent, în exclusivitate pentru Radio
    România Internaţional, şi co-preşedintele Comitetului Parlamentar de Asociere
    Uniunea Europeană – Republica Moldova, eurodeputatul român Andi Cristea. El
    sublinia că, prin consolidarea democraţiei şi crearea de noi locuri de muncă,
    se creează şi condiţii de viaţă mai bune pentru cetăţeni.

  • Începe un nou an universitar!

    Începe un nou an universitar!

    În România a început un
    nou an universitar, cu aceleaşi probleme ca şi în anii trecuţi – subfinanţarea
    sistemului, locuri insuficiente în cămine şi burse mici. An de an sunt prea puţine locuri în cămine, chiar dacă numărul
    studenţilor scade. Cei care reuşesc să prindă totuşi un pat, în camere de trei,
    patru sau cinci persoane, plătesc destul de mult doar pentru cazare, având în
    vedere că trebuie să-şi acopere şi cheltuielile cu mâncarea şi întreţinerea.
    Căminele de stat sunt variantele cele mai puţin costisitoare pentru studenţi,
    fiind chiar de patru ori mai ieftine decât cele private, unde tarifele depăşesc
    adesea 500 de lei (circa 110 euro) pe lună. În acest context, atât părinţii,
    cât şi tinerii atrag atenţia că una dintre cele mai serioase probleme este cea
    a burselor aproape simbolice.

    Şi Alianţa Naţională a Organizaţiilor
    Studenţeşti din România trage un semnal de alarmă asupra celor mai
    importante probleme cu care se confruntă învăţământul superior din România în
    acest moment: corupţia şi subfinanţarea. Studenţii îşi doresc să înveţe în
    universităţi curate, în care faptele de corupţie să nu îşi găsească locul şi
    unde termenii de plagiat şi şpagă să nu fie toleraţi – se arată într-un
    comunicat de presă al Alianţei. Totodată, ei cer ca bursele să acopere cheltuielile
    lunare de cazare şi de masă, locuri în cămine suficiente pentru toţi cei care
    solicită acest lucru şi reduceri pentru transport asigurate pentru toţi
    studenţii.

    În acest an, concurenţa cea mai mare a
    fost la Academia de Studii Economice din Bucureşti pentru cele 11 facultăţi.
    ASE-ul a scos la concurs pentru admitere 3 mii de locuri finanţate de la buget
    şi 2.600 de locuri cu taxă. Pentru anul universitar 2015 – 2016, cele 19
    facultăţi de la Universitatea din Bucureşti au pus la dispoziţia candidaţilor
    4.450 de locuri la buget şi 4 mii de locuri la taxă. La rândul său,
    Universitatea Politehnică aşteaptă, la cele 15 facultăţi, 5 mii de studenţi. Ca
    o premieră pentru anul acesta, studenţii din Cluj, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti
    au posibilitatea să studieze, timp de un semestru sau un an, într-un alt oraş,
    în cadrul unui program de schimb de experienţă. Masa şi cazarea pentru cei care
    optează să se înscrie în program sunt asigurate de instituţiile de învăţământ.

    Pe de altă parte, Guvernul de la Bucureşti a aprobat, prin ordonanţă de
    urgenţă, menţinerea în sistem, pentru încă un an, a cadrelor universitare fără
    doctorat, pentru a nu agrava lipsa cadrelor didactice din învăţământul
    românesc.

  • Anticorupţia în România

    Anticorupţia în România

    Corupţia este o ameninţare la adresa securităţii naţionale — a afirmat, joi, la un post de televiziune, preşedintele român Klaus Iohannis, care a dat, totodată, asigurări că îi va încuraja şi sprijini întotdeauna pe cei care luptă împotriva acestui flagel. Ofensiva anticorupţie pare de neoprit, dând măsura acestui fenomen care macină de ani buni societatea românească. Politicieni atât de dreapta, cât şi de stânga cărora adăpostul imunităţii le crea iluzia că ar fi mai presus de lege sau potenţi oameni de afaceri cu averi de milioane de euro care îşi imaginau că pot cumpăra orice sau pe oricine se văd, acum, nevoiţi să dea explicaţii.



    Sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie din centrul Bucureştiului a devenit loc de pelerinaj. Săptămâna aceasta, lovitură de teatru! Pentru prima dată, procurorii au acuzat unul din cei nouă judecători la Curtea Constituţională — Toni Greblă — de grave fapte de corupţie. El este cercetat pentru trafic de influenţă şi constituirea unui grup infracţional organizat, care exporta produse agro-alimentare în Rusia, trecându-le prin Turcia, pentru a ocoli embargoul impus de Moscova asupra importului de produse din Uniunea Europeană. Toni Greblă este acuzat şi că, în perioada 2010-2015, a pretins şi primit de la finul său foloase necuvenite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să urgenteze o serie de acte în folosul firmelor acestuia din urmă.



    Nici un fost ministru liberal de interne nu are zile prea bune! Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au admis cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a lui Cristian David, acuzat de luare de mită. Ar fi primit, în 2007 – 2008, 500 de mii de euro pentru a interveni pe lângă un preşedinte de Consiliu Judeţean, şi el reţinut într-un alt dosar, în vederea emiterii unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 hectare.



    De pământ este vorba şi în dosarul care se află, deja, pe masa unui complet de judecată ce se va pronunţa în cazul a 17 inculpaţi, între care fostul deputat social-democrat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei, fostul deputat PSD Ioan Adam, şi fostul ministru al justiţiei, liberalul Tudor Chiuariu. Ei ar fi constituit un grup infracţional ce urmărea retrocedarea ilegală a peste 43 de mii de hectare de pădure. Prejudiciul adus statului depăşeşte 300 de milioane de euro.



    Halucinante sunt şi informaţiile apărute în presă potrivit cărora democrat-liberalul Gabriel Sandu ar fi declarat că, pe întreaga durată a mandatului său de fost ministru al Comunicaţiilor, şi-ar fi finanţat partidul cu sume importante pentru a-şi menţine funcţia de ministru, dar şi poziţia în conducerea centrală a PDL-ului. Gabriel Sandu figurează pe o lungă listă de foşti miniştri de dreapta şi de stânga şi de oameni de afaceri anchetaţi într-un dosar privind achiziţionarea frauduloasă de licenţe Microsoft.

  • Corupţia în regiune, risc de securitate

    Corupţia în regiune, risc de securitate

    Corupţia şi combaterea ei eficientă au fost teme de top pe agenda vizitei la Bucureşti a lui Hoyt Yee, adjunctul asistentului secretarului de stat american. Acest fenomen endemic Europei de Est şi Balcanilor — a subliniat oficialul american — subminează economia şi erodează democraţia.



    În opinia sa, corupţia reprezintă unul din principalele obstacole în calea unei Europe libere şi unite. Soluţia de combatere a corupţiei şi a crimei organizate nu rezidă, exclusiv, în politici naţionale adecvate. Este nevoie — a spus Hoyt Yee — de un front regional comun, de cooperare interstatală în această luptă.



    Oficialul de la Washington a semnat, de altfel, la Bucureşti, un acord de cooperare între Departamentul de Stat şi Centrul Sud-Est European pentru aplicarea legii, ce are sediul în capitala României. El a subliniat, într-o declaraţie pentru postul public de radio, rolul important pe care Centrul Sud-Est European de aplicare a legii îl joacă în eradicarea criminalităţii transfrontaliere. Hoyt Yee: “Am discutat despre importanţa cooperării regionale în procesul de luptă împotriva crimei organizate, a traficului de persoane şi de droguri, precum şi împotriva criminalităţii transfrontaliere. Aceste fenomene nu pot fi combătute de o singură ţară. Este nevoie de o colaborare cu vecinii şi cred că este în avantajul României să aibă la Bucureşti un centru sud-est european de aplicare a legii. Cel mai important lucru pentru România este să-şi întărească schimbul de informaţii, cooperarea regională, dar şi schimbul de bune practici. Este important să lupte împotriva corupţiei, corupţia generează vulnerabilităţi şi, dacă nu există instituţii puternice, este foarte dificil să combaţi criminalitatea transfrontalieră. Toate ţările din regiune trebuie să lupte mai mult împotriva corupţiei, să crească transparenţa şi să nu ofere posibilităţi de ocolire a legii”.



    Corupţia a fost tema dominantă şi la o întalnire organizată de Institutul Aspen din România, la care au fost prezenţi responsabilul american şi şeful Serviciului Român de Informaţii, George Maior. În opinia acestuia din urmă, corupţia este una dintre cauzele principale ale instabilităţii din Ucraina. Un motiv în plus pentru ca ea să fie privită în România ca o problemă de securitate naţională.



    Ucraina este, din păcate, exemplul elocvent în ce priveşte modul în care acest fenomen poate afecta o societate, un stat, interesele strategice ale unei naţiuni, a afirmat George Maior. Potrivit şefului SRI, drumul României este unul bun în abordarea corupţiei, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea instituţiilor capabile să o contracareze.