39.240 de români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării s-au
înscris pentru votul prin corespondenţă la alegerile parlamentare programate în
decembrie. Termenul de înscriere în Registrul electoral ca alegător în
străinătate prin corespondenţă a expirat pe 22 octombrie, la ora 24.00.
Autoritatea Electorală Permanentă transmite că cele mai multe cereri au venit
de la românii din Marea Britanie – 9.224, Germania – 5.772, Italia – 3.378,
Spania – 3.338, Franţa – 2.769. Peste 1.000 de solicitări au fost depuse de românii din Belgia, Olanda,
Elveţia, Austria, Statele Unite ale Americii şi Irlanda.
Totodată, 3.939 de
români din diaspora s-au înscris pe portalul votstrainatate.ro, cu opţiunea
votului clasic, la urne. Termenul limită de înscriere
pentru această modalitate de vot a expirat la 21 septembrie. Ministrul de
Externe, Bogdan Aurescu, a declarat la începutul lunii octombrie, că în urma
înscrierilor pe portalul votstrainatate.ro, 12 secţii de vot vor fi înfiinţate
în străinătate pentru alegerile parlamentare.
Acestea se vor afla în Bruxelles,
Paris, Stuttgart, Bonn, Roma, Milano, Haga, Londra, Manchester, Chişinău,
Madrid şi Barcelona. Şeful diplomaţiei a precizat că în afara acestora vor fi
înfiinţate secţii și pentru localitățile sau grupurile de localități în care au
optat să voteze cel puțin 100 de alegători, însă doar cu acordul statului
gazdă. Scrutinul parlamentar este programat să se desfăşoare în străinătate
timp de două zile, pe 5 şi 6 decembrie.
Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care îi solicită
Comisiei Europene să suspende timp de 12 luni dreptul cetăţenilor SUA de a
călători în UE fără vize. Legislativul de la Bruxelles solicită astfel
activarea aşa-numitului mecanism de reciprocitate. În prezent, românii,
bulgarii, croaţii şi ciprioţii sunt singurii cetăţeni ai UE obligaţi să deţină
viză pentru a intra în SUA, în vreme ce toţi ceilalţi sunt exoneraţi de această
obligaţie pentru şederile de scurtă durată.
Discriminarea la care sunt
supuşi cetăţenii bulgari, croaţi, ciprioţi şi români care călătoresc în SUA
este inacceptabilă. Respectând principiul fundamental al solidarităţii între
membrii UE, solicităm Comisiei să acţioneze în conformitate cu legislaţia
europeană şi să prezinte o propunere de suspendare a exonerării de obligaţia de
a deţine viză pentru cetăţenii SUA. Va fi apoi la latitudinea Parlamentului şi
a Consiliului să evalueze consecinţele politice ale acestei acţiuni, a
declarat preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile din PE, Juan Fernando
Lopez Aguilar. Este pentru a doua oară când Parlamentul European îi solicită
Comisiei să respecte normele reciprocităţii în această speţă. O rezoluţie
assemănătoare a fost adoptată în martie 2017.
Fostul ambasador al României în Slovenia din perioada 2012-2016,
Cosmin Boiangiu, a fost ales în funcţia de director executiv al Autorităţii
Europene a Muncii. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a calificat alegerea
drept o reuşită mare pentru diplomaţia română şi o veste excelentă pentru
agenda socială a Uniunii Europene. Alegerea domnului Cosmin
Boiangiu ca director executiv al ELA reprezintă o confirmare a contribuției și
expertizei României în domeniul afacerilor sociale la nivel european și,
deopotrivă, a calității profesionale deosebite a diplomatului român, a
apreciat ministrul.
Diplomat de carieră, Cosmin Boiangiu este, din 2016,
reprezentant permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană, poziţie
din care a prezidat reuniuni pe durata Președinției române a Consiliului UE și
a negociat numeroase acte legislative europene în domeniul social. Autoritatea
Europeană pentru Muncă, recent înființată, are drept obiective principale
asigurarea unei aplicări corecte și eficiente la nivel european a normelor în
materie de mobilitate a forței de muncă, sprijinirea coordonării sistemelor de
securitate socială și facilitarea cooperării în demeniu între statele membre.
Expoziția Modernismul Românesc. O contribuție la istoria
arhitecturii europene a fost deschisă pe 22 octombrie la galeria
Institutului Cultural Român de la Lisabona. Sunt expuse 40 de panouri cu
clădiri aflate printre cele mai semnificative realizări ale arhitecturii
românești interbelice, de la avangarda raționalistă la adepții preceptelor
școlii Bauhaus, art deco și curentelor tradiționaliste. Autorii expozitiei sunt
arhitecţii Sorin Vasilescu şi Gelu Savonea, iar imaginile fac parte din arhiva
profesorului Vasilescu. Acesta va susține o conferință, pe 3 noiembrie, în
cursul căreia va urmări destinul arhitecturii românești interbelice în context
european. Intervenţia video va fi transmisă pe pagina de Facebook a ICR
Lisabona. Expoziţia rămâne deschisă până pe 27 noiembrie.
