Tag: costul vietii

  • Costul vieții și situația economică, principalele preocupări ale europenilor

    Costul vieții și situația economică, principalele preocupări ale europenilor

    Parlamentul European a publicat, joi, rezultatele unui sondaj Eurobarometru realizat după alegerile europene din iunie 2024 care analizează comportamentul de vot și principalele priorități ale cetățenilor UE.

    Pentru cei mai mulți cetățeni europeni, creșterea prețurilor și a costului vieții (42%) și situația economică (41%) au fost principalele motive pentru a-și exprima votul la alegerile europene din luna iunie. Situația internațională a fost al treilea motiv, oferit de către o treime dintre respondenții din cele 27 de state membre (34%).

    Situaţia economică (45%) și creșterea preţurilor şi a costului vieţii (44%) au fost principalele subiecte care au motivat și cetățenii români să voteze pentru legislativele europene. Printre variante de răspuns alese cu prioritate s-au mai aflat: protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală (32% în România, faţă de doar 24% media UE); situaţia internaţională (30%); democraţia şi statul de drept (27% și 32% în UE); apărarea şi securitatea (27% și 28% în UE).

    În rândul celor care nu au votat, aceleași două subiecte numite care au dominat opiniile celor care au mers la urne i-ar fi putut motiva să participe la alegeri.

    Sondajul mai arată că majoritatea românilor optimiști cu privire la viitorul UE (68%), cu 3 puncte procentuale peste media UE și cu 7% mai mult faţă de anteriorul sondaj Eurobarometru din luna martie. Peste jumătate dintre respondenții români (52%) spun că au o imagine pozitivă despre UE (48% media europeană).

     

    70% dintre cetățenii români participanți la sondaj consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, identic cu media celor 27 de state membre ale UE și cu 5% mai mult față de anteriorul Eurobarometru.

    Pentru respondenții din România, primele patru motive pentru care statutul de membru al UE este considerat benefic sunt: crearea de noi oportunități de muncă (37% și 24 media UE), protejarea păcii și consolidarea securității (26% și 32% media UE), intensificarea cooperării dintre statele membre (24% și 26 media UE), contribuția UE la creșterea economică (24% și 28 media UE).

    Încrederea în democrația parlamentară europeană este foarte ridicată pentru acest început de legislatură. Astfel, 53% dintre români și 42% dintre cetățenii europeni  au o imagine pozitivă despre Parlamentul European, cel mai bun rezultat înregistrat vreodată pentru acest indicator.

     

    Parlamentul European mai subliniază că prezența la scrutinul electoral european din iunie a fost de 50,74% la nivelul UE (52,40% în România), cea mai mare din ultimii 30 de ani și similară cu cea din 2019. Aceasta a crescut în 16 din cele 27 de țări, inclusiv în România, în comparație cu alegerile europene din 2019.

    Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat rezultatele sondajului Eurobarometru:

    „Cetățenii din întreaga Europă și-au făcut auzită vocea, în condițiile în care am asistat la cea mai mare participare la alegerile pentru Parlamentul European din ultimii 30 de ani. Cetăţenii ne-au dat mandat să acționăm, să oferim răspunsuri și soluții benefice în viața lor de zi cu zi. Parlamentul îşi va onora promisiunile. În următoarele săptămâni, vom examina noua Comisie Europeană pentru a ne asigura că aceasta va aborda aspectele care reprezintă o prioritate pentru cetățeni: costul vieții, starea economiei noastre, democrația, statul de drept, migrația și securitatea.”

     

     

    Sursa infografice: Eurobarometru / Parlamentul European

  • Jurnal românesc – 09.02.2022

    Jurnal românesc – 09.02.2022

    Un proiect legislativ care prevede anularea amenzilor aplicate de Direcţia de Sănătate Publică românilor care s-au întors de sărbători din străinătate a fost depus la Parlament. Sunt vizate sancţiunile financiare primite de cei care au completat incorect sau nu au completat deloc formularul de localizare a pasagerilor. Potrivit proiectului, vor fi returnate la cerere toate sumele ce reprezintă achitarea parţială sau integrală a amenzilor. Iniţiativa îi aparţine deputatului social-democrat Gheorghe Şoldan. Acesta consideră că autorităţile nu au informat corect oamenii cum să acceseze platforma plf.gov.ro, iar multe date cu caracter personal nu au ajuns la DSP dintr-o eroare tehnică sau dintr-o problemă birocratică. “Mulţi dintre cei amendaţi nu mai pot face dovada completării formularului digital, iar DSP-ul nu mai dispune de aceste date”, a spus parlamentarul. De asemenea, acesta arată că există cazuri în care românii au primit mai multe amenzi după ce au trecut frontiera zile la rând pentru a merge la muncă într-o localitate din ţările vecine României. Formularul de Localizare a Pasagerilor a fost introdus de guvern, la 20 decembrie 2021, pe fondul îngrijorărilor provocate de tulpina Omicron a coronavirusului. Acesta trebuie completat cu 24 de ore înainte de sosirea în România sau în termen de 24 de ore de la intrarea în ţară.



    Tot mai mulţi români din străinătate apreciază că reîntoarcerea în ţară este un obiectiv din ce în ce mai atractiv, a declarat deputatul Silviu Nicu Macovei. Potrivit acestuia, creşterea costului vieţii în ţările occidentale, coroborată cu salariile îngheţate în foarte multe sectoare şi cu dificultăţile legate de gestionarea pandemiei de COVID-19 pun o presiune tot mai mare pe umerii românilor din diaspora. “Faptul că România a progresat economic, creşterea salariilor, costurile de viaţă încă scăzute din ţara noastră, accesul la facilităţi şi sprijinul celor apropiaţi cântăresc greu în decizia românilor de se reîntoarce acasă”, a spus parlamentarul. Social-democratul arată că mulţi români plecaţi de ceva vreme la muncă în străinătate investesc în mici afaceri de familie în ţară şi atrage atenţia asupra investiţiilor masive care vor avea loc prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin intermediul căruia România ar putea absorbi până la 200.000 de muncitori, dintre care 100.000 ar fi necesari încă din ianuarie 2023. Silviu Macovei aminteşte şi de sprijinul de circa 3.200 euro pe care românii care au lucrat legal în străinătate minim 3 ani îi primesc atunci când aleg să repatrieze definitiv. Potrivit estimărilor, care au la bază date oficiale publicate de institutele de statistică din ţări europene ce găzduiesc comunităţi numeroase de români, diaspora românească din Europa numără peste 4 milioane de oameni.



    Participarea proiectului “Tu eşti un alt Eu: O catedrală a corpului”, realizat de Adina Pintilie, la cea de-a 59-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă de la Veneţia reprezintă un eveniment extrem de important pentru diplomaţia culturală românească, a afirmat comisarul României pentru Bienala de Artă de la Veneţia, Attila Kim. Acesta a anunţat că alte două artiste române – Alexandra Pirici, care în 2013 a reprezentat ţara noastră împreună cu Manuel Pelmuş la Bienala de la Veneţia, respectiv Andra Ursuţa, sculptor care trăieşte la New York – vor duce România la Bienala de Artă de la Veneţia, în expoziţia centrală. Lor li se adaugă Eugen Raportoru, artist care promovează arta şi cultura romă pe plan european şi care va expune în cadrul Pavilionului Eriac. Totodată, comisarul a precizat că bugetul participării din acest an a României la eveniment este de un milion de lei. Preşedintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman, a declarat că participarea României la Bienala de la Veneţia este o prioritate continuă a ICR, iar secretarul de stat din Ministerul de Externe Andrei Novac a anunţat că MAE va depune eforturi pentru renovarea Pavilionului României din Giardini della Biennale. Figura din spatele proiectului fanion al României, regizorul si scenaristul Adina Pintilie, a câştigat Ursul de Aur la ediţia din 2018 a Festivalului de Film de la Berlin pentru pelicula “Nu mă atinge-mă”, filmul fiind desemnat şi cel mai bun lungmetraj de debut. Ediția de anul acesta a Bienalei de Artă de la Veneţia se va desfășura în perioada 23 aprilie – 27 noiembrie, iar tema aleasă de curatorul Cecilia Alemani este “Laptele viselor”.