Radio România Internațional

Tag: cota

  • România şi problema refugiaţilor

    România şi problema refugiaţilor

    Departe
    de a fi o destinaţie atrăgătoare pentru refugiaţii din Orientul Mijlociu ori
    din nordul Africii care au luat cu asalt Europa sau o ţară de tranzit pe o rută
    ce ar fi ocolitoare, România, ca stat membru al UE, are, totuşi, obligaţii în
    acest dosar.

    Aproape 300 de refugiaţi aflaţi, deja, pe pământ european – 160
    în Italia si 135 în Grecia – urmează să fie gazduiţi de România. Anunţul a fost făcut
    de şeful Inspectoratului General pentru Imigrări din Romania (IGI), Viorel
    Vasile, care oferă detalii: Anul trecut s-a luat decizia la nivelul
    Uniunii Europene ca România să participe la relocarea mai multor refugiaţi din
    Italia şi Grecia. Noi am înaintat scrisori de intenţie, au fost efectuate
    verificările de rigoare, aşteptăm în acest moment să fie trimise aceste
    persoane către România. Totul depinde doar de colegii din cele două ţări.

    El a precizat că au fost suplimentate locurile de cazare în cele şase centre de
    azil, al căror grad de ocupare este, în prezent, de doar 11%, ceea ce spune
    multe despre interesul scăzut pe care îl stârneşte Romania printre refugiaţi.
    Explicaţia, una lesne de înţeles, rezidă în faptul că, economic, şi nu doar,
    România se află pe o treaptă inferioară de dezvoltare în comparaţie cu suratele
    sale comunitare din vestul ori nordul Europei.

    Deloc surprinzator, anul trecut,
    peste 40% din cererile de azil înregistrate au fost depuse de refugiaţi
    sirieni, mulţi fiind membri de familie, rude sau apropiaţi ai unor cetăţeni
    sirieni stabiliţi, deja, în România.
    Totuşi, cererile cetăţenilor sirieni, în număr de circa 500, este
    insignifiant în comparaţie cu cel al străinilor aflaţi în România, care se
    ridică la 105 mii.

    Semn că e o temă ce frământă, deopotrivă, cancelariile
    europene şi institutiile comunitare, dosarul refugiaţilor s-a aflat şi pe
    agenda de joi a Consiliului European. Preşedintele acestuia, Donald Tusk, a
    declarat că un plan întocmit cu Ankara şi menit să combată criza migraţiei, dar
    care să nu iasă de sub cupola legislaţiei europene, reprezintă o prioritate
    pentru Bruxelles. Tocmai de aceea – a mai spus el -, UE doreşte să aibă o
    întâlnire specială cu Turcia, chiar la inceputul lunii viitoare.

    Pe de altă
    parte, şovăielile, dacă nu chiar stângăciile, de care Europa a dat dovadă în
    gestionarea valului de imigranţi a fost taxată, fără rezerve, de Înaltul
    comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), Filippo Grandi. Într-un
    interviu acordat publicaţiei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, el
    a apreciat că, în ceea ce priveşte înregistrarea şi repartizarea refugiaţilor,
    cooperarea şi solidaritatea, Europa a eşuat complet.

  • Criza refugiaţilor, văzută de la Bucureşti

    Criza refugiaţilor, văzută de la Bucureşti

    Statele Uniunii Europene au eşuat, luni, în a se pune de acord asupra repartizării valului imens de refugiaţi care iau cu asalt bătrânul continent, generând cea mai gravă criză din ultimele aproximativ 7 decenii. Rezultatul reuniunii de urgenţă de la Bruxelles a miniştrilor de interne era relativ previzibil : cel puţin în ultima săptămână, luările de poziţie ale politicienilor europeni, diametral opuse, fuseseră dintre cele mai vehemente.



    Or, dacă cei 28 au decis ca 40.000 de refugiaţi din Italia şi Grecia să fie relocaţi în următorii doi ani, aşa cum se convenise încă din luna iulie, ei nu s-au înţeles, în schimb, în privinţa altor 120.000 sosiţi, între timp, din Orientul Mijlociu şi Africa. Comisia Europeană doreşte să impună cote obligatorii ; unele state membre, între care şi România, se opun cu fermitate. Bucureştiul — consecvent promisiunii sale din vară — va participa la mecanismul de distribuire prin preluarea a 1.705 solicitanţi de azil aflaţi în Italia şi Grecia şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii.



    Vicepremierul pentru securitate naţională şi ministru de interne, Gabriel Oprea, prezent la reuniunea de luni din Belgia, le-a transmis omologilor europeni mandatul în acest sens încredinţat de preşedintele Klaus Iohannis şi de premierul Victor Ponta. De altfel, acest mandat a fost explicat chiar de şeful statului într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti:


    Noi, dacă primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ca să stea peste iarnă şi pe urmă vedem. Dacă-i primim, ni-i asumăm. Aceşti oameni trebuie şcolarizaţi, trebuie să înveţe limba română, copiii trebuie să meargă la şcoală, ei trebuie să fie integraţi în societate.”



    Oferta României de a participa la uşurarea crizei migranţilor este generoasă — mai spune preşedintele Klaus Iohannis, iar ţările care refuză cotele obligatorii îşi pot arăta solidaritatea şi prin alte forme. Bucureştiul participă, de pildă, în prezent, la întărirea graniţelor exterioare ale Uniunii Europene şi ar putea pune la dispoziţie, dacă i s-ar cere, atât personal, cât şi expertiză.



    În plus, România nu se află sub presiunea refugiaţilor, asemenea Greciei, Italiei, Austriei, Germaniei sau Ungariei vecine, pentru că nu este membră Schengen, care, aşa cum stau lucrurile acum, în viziunea preşedintelui Iohannis nu funcţionează. Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă şi este o preocupare a noastră. Această chestiune va face obiectul unei discuţii în CSAT.”



    Convocat pentru 17 septembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării va lua în discuţie, prin urmare, atât chestiunea spaţiului Schengen, cât şi poziţia românească de păstrare a unor cote voluntare de imigranţi, pe măsura posibilităţilor. Orice decizie luată de Uniunea Europeană care ar redeschide falia între Est şi Vest ar fi — în viziunea Bucureştiului — fundamental greşită.

  • România şi cota refugiaţilor

    România şi cota refugiaţilor

    Criza refugiatilor care intră ori se află deja
    pe teritoriul unor state din UE se agravează pe măsură ce numărul acestora
    creşte, de la o zi la alta. Un feribot
    cu 2.500 de refugiaţi a părăsit, cu sprijinul guvernului elen, insula grecească Lesbos, cu destinaţia Atena.
    În Ungaria, unele autostrăzi au fost închise iar armata a început
    antrenamentele, anticipând posibile violenţe la graniţa de sud. Operatorul
    feroviar danez DSB a suspendat, miercuri, circulaţia trenurilor între Danemarca
    şi Germania, după ce poliţia a oprit sute de migranţi care au trecut graniţa cu
    ajutorul acestui mijloc de transport.

    Anticipând creşterea presiunii
    migraţioniste, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le-a cerut
    statelor membre să accepte relocarea a 160.000 de refugiaţi şi cotele
    obligatorii care le-ar reveni. Avem mijloacele necesare să-i ajutăm pe cei care
    fug de război, teroare şi opresiune, declara
    Juncker, care mai anunţa că, de la începutul anului, 500.000 de persoane
    au început să vină în Europa. Criteriile pe baza cărora au fost calculate cotele de imigranţi sunt
    numărul de locuitori, PIB, numărul cererilor de azil şi rata şomajului.

    Germania ar urma să primească peste 30 de mii de refugiaţi, Belgia 4.500, Bulgaria 1.600, Suedia 4.500,
    Cehia 3.000. BBC scrie în pagina sa de internet că patru ţări din Europa
    Centrală – Cehia, Slovacia, România şi Polonia se opun ideii cotelor
    obligatorii de imigranţi.

    României ar urma să i se repartizeze 4.646 de
    refugiaţi, plus cei 1.785 asumaţi iniţial. La Bucureşti, poziţia autorităţilor
    romane nu s-a schimbat după decizia Comisiei Europene. România nu îşi poate
    permite să accepte un număr mai mare de imigranţi, pentru că doar atât poate
    face, acum, pentru a susţine solidaritatea europeană, spune premierul Victor Ponta: Capacitatea
    noastră este de 1.786, avem deja o parte din aceste locuri, vreo 200 deja
    ocupate. Mai bine să spui adevărul şi să spui foarte clar ce poate să facă
    România şi nu cote obligatorii, ci cote în funcţie de posibilităţile fiecărei
    ţări. Acesta este şi punctul de plecare pentru stabilirea mandatului
    României la negocierile europene viitoare pe această temă, poziţia oficială
    urmând să fie definitivată săptămâna viitoare, la reuniunea Consiliului Suprem
    de Apărare a ţării.

    De altfel,
    propunerile Comisiei Europene vor fi discutate, luni, de miniştrii de interne
    din statele membre ale Uniunii. În funcţie de rezultatele întâlnirii, ar putea
    avea loc o reuniune extraordinară a şefilor de stat şi de guvern europeni.

  • A la Une de la presse roumaine 08.09.2015

    A la Une de la presse roumaine 08.09.2015

    Le maire général de Bucarest, Sorin Oprescu, derrière des barreaux – le cas de corruption le plus retentissant de lannée, du moins à ce jour, est minutieusement disséqué par le presse centrale roumaine. Elle se félicite de la poursuite du démantèlement “du système” de corruption mis en place par danciens officiers de la Securitate, la feue police politique communiste du pays. Dans le même temps, la Roumanie négocie âprement les cotas de réfugiés quelle doit recevoir, apprend-on des journaux. “Pas plus de 1700 et quelque”, martèle Bucarest.


  • România şi criza refugiaţilor

    România şi criza refugiaţilor

    Refugiaţi în număr-record au sosit, la finele săptămânii trecute, în Germania — statul european la care visează cei mai mulţi din cei plecaţi în pribegie din ţările lor arabe sau nord-africane. După un periplu epuizant pe bătrânul continent, după ce, anterior, cei mai mulţi au traversat în bărci Mediterana, mii şi mii de persoane – cele mai multe din Siria – au fost întâmpinate în urale de localnici. Aceasta este solidaritatea internaţională!” — scanda un grup de nemţi la sosirea în ţara lor a refugiaţilor.



    În contextul în care Europa, divizată în privinţa primirii acestor oameni, se confrună cu una din cele mai grave crize migratoare de la finele celui de-al Doilea Război Mondial, Germania şi-a relaxat regulile de primire a refugiaţilor. S-a convenit asupra unor măsuri precum grăbirea procedurii de soluţionare a cererilor de azil şi facilitarea construcţiei de adăposturi pentru solicitanţii de azil. În plus, coaliţia cancelarului Angela Merkel a căzut de acord asupra unui pachet de 6 miliarde de euro pentru a răspunde acestei crize. Acordul prevede şi extinderea listei ţărilor considerate sigure, pentru a include Kosovo, Albania şi Muntenegru.



    Scopul este de a accelera procedurile de extrădare a imigranţilor ilegali din sud-estul Europei, pentru ca autorităţile germane să se poată concentra asupra refugiaţilor din ţări răvăşite de război precum Siria, Irak şi Afganistan. Cea mai mare putere economică a Europei, Germania aşteaptă 800.000 de solicitanţi de azil în acest an, mai mult decât orice altă ţară din Uniunea Europeană. Cel puţin pentru moment, România a fost ocolită de valul de refugiaţi ce se îndreaptă spre vestul continentului.



    Solidar cu ţările Uniunii, Bucureştiul a acceptat, încă din vară, să găzduiască circa 2 mii de refugiaţi, relocaţi din statele unde cererile de azil ar deveni împovărătoare. În paralel, potrivit ministrului de externe, Bogdan Aurescu, trebuie, între altele, găsite soluţii pentru contracararea cauzelor exodului: “Trebuie să găsim soluţii, în aşa fel încât să încercăm să rezolvăm problemele la originea lor, adică în ţările de origine ale acestor imigranţi. Trebuie să ne uităm, de asemenea, la diferenţele între ceea ce înseamnă refugiat în conformitate cu regulile din cadrul ONU şi imigrant economic. Discuţia despre cote nu este, în nici un caz, discuţia pe fondul problemei. În privinţa cifrelor care au fost vehiculate, vreau să precizez încă o dată că, în momentul acesta, nu există oficial un document care să fi fost transmis statelor membre din partea Comisiei Europene sau din partea altei instituţii europene care să aşeze pe masă o propunere de acest gen.”


    Presa britanică, preluată de cea românească, informa, săptămâna trecută, că România ar urma să preia nu 2 mii, ci 7 mii de refugiaţi — informaţie dezminţită, la Bucureşti, la înalt nivel.