Tag: cote obligatorii

  • UE şi cotele obligatorii de refugiaţi

    UE şi cotele obligatorii de refugiaţi

    Miniştrii de interne din ţările UE au aprobat, marţi, planul Comisiei Europene de redestribuire a încă 120.000 de
    migranţi între cele 28 de state membre. Propunerea Comisiei a fost votată cu o
    largă majoritate. România, Ungaria, Slovacia şi Cehia au votat
    împotrivă, iar Finlanda s-a abţinut. Polonia a votat pentru,
    desi iniţial anunţase că nu este de acord cu aceste cote obligatorii.

    Potrivit
    legislaţiei europene, ţările care au votat împotrivă vor fi
    obligate să aplice decizia luată de majoritatea statelor membre. României i-au
    fost alocaţi încă 2.475 de refugiaţi, deşi Bucureştiul a susţinut în repetate
    rânduri că nu poate primi mai mult de 1785 de persoane pentru că nu are
    suficiente centre de refugiaţi.

    În intervenţia sa la Consiliul Extraordinar
    JAI, ministrul de interne, vicepremierul Gabriel Oprea a spus că România îşi
    menţine punctul de vedere conform căruia mecanismul de relocare internă a
    refugiaţilor trebuie să aibă un caracter voluntar, fapt pentru care a votat
    împotriva impunerii unor cote obligatorii. El a reafirmat că Bucureştiul este
    solidar cu statele UE afectate de un aflux foarte mare de refugiaţi, dovadă că,
    Guvernul României a decis, la Consiliul European din vară, că va participa la mecanismul de
    distribuire prin preluarea a 1.705 solicitanţi de azil aflaţi în Italia şi
    Grecia şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii.

    Totodată, Gabriel
    Oprea a reafirmat disponiblitatea României de a creşte contribuţia la
    activităţile Frontex – Agenţia Europeană de Protecţie a Frontierelor. El a
    subliniat necesitatea intensificării măsurilor de combatere a traficului ilegal
    de imigranţi, de identificare a unor soluţii concrete în ţările de origine şi
    de tranzit prin intermediul Europol, Frontex şi a Biroului de ajutor european
    pentru azil. Totodată, vicepremierul român a subliniat nevoia unei mai mari
    implicări din partea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM),
    Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), dar şi din
    partea societăţii civile prin ONG-urile specializate.

    La Bucureşti, un sondaj INSCOP realizat la comanda cotidianului
    Adevărul arată că 56% dintre români cred că România nu ar trebui să
    primească refugiaţi, iar 35% consideră că ţara ar trebui să găzduiască
    imigranţi. Dintre cei care au spus că ar trebui să primim refugiaţi, 82%
    consideră că România trebuie să-şi stabilească singură cota de refugiaţi pe
    care-i poate primi. Din totalul persoanelor chestionate, 65% spun că nu ar fi
    de acord ca refugiaţii să se stabilească în România.

  • Propuneri europene pentru criza refugiaţilor

    Propuneri europene pentru criza refugiaţilor

    Un summit
    extraordinar al Uniunii Europene privind criza refugiaţilor va fi organizat pe
    23 septembrie, a anunţat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk,
    reuniunea la vârf urmând să aibă loc a doua zi după un Consiliu Extraordinar al
    miniştrilor de interne pe aceeaşi temă.

    Liderii europeni ar urma să ia cu
    această ocazie o decizie finală privind cotele obligatorii de refugiaţi, în
    condiţiile în care situaţia devine tot mai dramatică, iar Parlamentul European
    a votat o rezoluţie prin care sprijină propunerea Comisiei de relocare a 120 de
    mii de migranţi. Menirea acestei rezoluţii este de a transmite statelor membre
    un mesaj politic de susţinere a solidarităţii europene. Comisia cere ţărilor
    Uniunii Europene să ia de urgenţă deciziile necesare şi le solicită să accepte
    cotele obligatorii, pentru fiecare persoană relocată conform schemei urmând să
    primească 6000 de euro, inclusiv o rată de prefinanţare de 50%, care să permită
    autorităţilor să acţioneze rapid.

    Comisarul european pentru politică regională,
    Corina Creţu, spune că Executivul comunitar poate ajuta în criza emigraţiei
    prin fonduri europene: Încă din vechea perioadă de proclamare,
    2007-2014, unele regiuni şi state membre au optat pentru a folosi fonduri
    structurale şi de investiţii pentru integrarea socială a migranţilor. Am
    vizitat deja suburbii ale Berlinului, ale Parisului. Să vă dau un exemplu,
    comparând Italia cu Grecia – Italia a optat deja pentru a face adăposturi din
    fonduri europene, Grecia nu a folosit din fondurile europene aceşti bani, i-a
    folosit pentru alte scopuri.

    La Bucureşti, fenomenul migraţionist şi
    cauzele sale au fost analizate, joi, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării,
    iar concluzia a fost că România va pleda din nou, la Consiliul Justiţiei şi
    Afaceri Interne de săptămâna viitoare împotriva introducerii cotelor
    obligatorii de refugiaţi. Anunţul a fost făcut de preşedintele Klaus Iohannis,
    care a admis, însă, că România s-ar putea vedea, totuşi, obligată de Uniunea
    Europeană să accepte un număr mai mare de refugiaţi. În aceste condiţii, este
    posibil ca România să apeleze la fondurile europene. Klaus Iohannis: Dacă
    se întâmplă aşa ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. Nu s-a
    luat o decizie, dar s-a vehiculat ideea, care, probabil, ar putea duce la o
    soluţie, de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de
    primire a refugiaţilor, sau, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene
    pentru construirea altor centre de primire pentru refugiaţi.

    Potrivit
    schemei Bruxellesului, România ar trebui să primească peste 6000 de refugiaţi,
    dar decidenţii români au anunţat că pot gestiona situaţia a 1785 de migranţi.