Tag: COVID19

  • Raport al Curţii de Conturi Europene privind fondurile pentru redresarea UE după pandemie

    Raport al Curţii de Conturi Europene privind fondurile pentru redresarea UE după pandemie

    Doar o treime din fondurile planificate pentru redresarea UE după pandemia de COVID-19 au ajuns la statele membre până la finele anului 2023 şi există riscul ca absorbţia lor să încetinească şi mai mult, iar proiectele să nu fie finalizate conform planificării, arată un raport recent al Curții de Conturi Europene (ECA).

    Instituit în 2021, Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR), un instrument în valoare de 724 de miliarde de euro, finanţează reforme şi investiţii din ţările din UE. El se axează pe şase domenii prioritare, inclusiv tranziţia verde şi transformarea digitală. Ţările pot primi banii pe baza progreselor pe care le fac.

    Purtătorul de cuvânt al CE, Francesca Dalboni, a oferit mai multe amănunte:Colaborăm foarte strâns cu statele membre pentru a sprijini absorbția în timp util și eficientă a fondurilor privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, pentru a ne asigura că fondurile ajung la cetățeni și firme cât mai repede posibil. Și salutăm faptul că Curtea de Conturi Europeană recunoaște importanța pe care o joacă Comisia în acest sens. Regulamentul în ceea ce privește Mecanismul de Redresare și Reziliență prevede că plățile către statele membre trebuie să fie efectuate de Comisie până la 31 decembrie 2026, iar etapele și obiectivele finale trebuie implementate până în 31 august 2026.”

    Auditorii au descoperit că, în primii trei ani ai MRR au existat întârzieri în ceea ce privește plata fondurilor şi în implementarea proiectelor. Ritmul în care Comisia Europeană efectuează plăţile accelerează. Totuşi, este posibil ca statele membre să nu fie în măsură să utilizeze sau să absoarbă fondurile în timp util, să nu reuşească să îşi finalizeze măsurile planificate înainte de 2026, termenul la care MRR expiră, şi, astfel, să nu obţină beneficiile economice şi sociale preconizate.

    Totodată, auditorii se arată critici faţă de ritmul în care s-a utilizat cea mai mare parte a fondurilor până acum. Până la sfârşitul anului 2023, doar 213 miliarde de euro fuseseră transferaţi de Comisie în bugetele naţionale, fără ca aceşti bani să fi ajuns neapărat la destinatarii finali, cum ar fi firmele private, cele publice, din domeniul energiei sau şcoli.

    Aproape jumătate din fondurile din MRR plătite celor 15 state membre care au furnizat informaţiile necesare nu ajunseseră încă la destinatarii finali. Potrivit raportului ECA, aproape toate ţările au avut întârzieri în depunerea cererilor de plată către Comisie. Motivele sunt diverse: inflaţia sau deficitele de aprovizionare, incertitudinile privind normele legate de mediu şi capacitatea administrativă insuficientă. Conform situaţiei de la sfârşitul anului 2023, ele depuseseră 70% din cererile planificate, pentru o sumă cu circa 16% mai mică decât se preconizase; din diferite motive, 7 ţări nu primiseră deloc fonduri pentru îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor.

    Comisia şi statele membre au luat unele măsuri, în special în 2023, pentru a înlesni absorbţia, dar este prea devreme deocamdată să se evalueze impactul lor. În acest context, există riscul ca nu toate măsurile planificate să fie finalizate la timp. ECA verifică dacă bugetul UE a fost executat în mod corect și dacă fondurile au fost colectate și cheltuite cu respectarea legislației și a principiilor bunei gestiuni financiare. În condițiile în care Europa se confruntă cu provocări din ce în ce mai redutabile și cu o presiune crescută asupra finanțelor sale publice, rolul ECA devine din ce în ce mai important.

  • Sprijinirea economiei în timpul pandemiei prin politici monetare și ajutor de stat: cazul României

    Sprijinirea economiei în timpul pandemiei prin politici monetare și ajutor de stat: cazul României

    Cele trei autoare, Dorina Clichici, Andreea-Emanuela Drăgoi și Angela Timuș, au analizat modul în care au fost implementate politicile monetare și ajutoarele de stat pentru susținerea economiilor statelor membre ale UE, respectiv a României.

    Alegerea temei a fost justificată de efectele pandemiei asupra economiei, care au fost descrise ca fiind mult mai dăunătoare decât cele ale crizei financiare globale. Contracararea recesiunii economice cauzate de pandemie a necesitat un răspuns rapid și ferm. Cercetarea a utilizat o metodologie mixtă, bazată pe analize calitative și cantitative – o analiză comparativă a sprijinului monetar acordat în țările UE în perioada 2020-2022 și o analiză cantitativă a ajutorului de stat – cu scopul de a oferi o imagine completă a modului în care statele membre ale UE au reușit să valorifice derogările acordate în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de stat.

    Articolul conține o secțiune dedicată României. Este un studiu de caz care furnizează informații aprofundate cu privire la particularitățile instrumentelor monetare și de ajutor de stat utilizate. Autoarele concluzionează că în România cea mai mare parte a ajutorului de stat a fost utilizată pentru susținerea IMM-urilor din industria prelucrătoare, construcții, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile și sectorul depozitării, în special prin garanții și granturi directe.

    Vă invităm să parcurgeți textul complet al articolul, disponibil în limba engleză, aici.

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii – Institutul European din România