Tag: covidu

  • Isăki mutrinda vaccinarea

    Isăki mutrinda vaccinarea

    România ș-pripusi năi ținte mutrinda vaccinarea anti-coronavirus, după ţi născănti di ma ninti fură ratate di itia-a reticențăllei di partea a bănătorloru. Comitetlu Naţional di Coordonare a Activităţlor mutrinda Vaccinarea spuni tora că ari ca obiectiv imunizarea cu prima doză a 2 miliuñi di oamiñi până tu bitisita-a aluştui an (tra s’agiungă la 45% ditu populaţie), a diapoa 70% ditu populaţie s’hibă vaccinată până tru primlu trimestru a anlui 2022. Diclarațiile yin după muabeţ anamisa di specialiști români și ali Organizație Mondială a Sănătatillei, cu scupolu ta s’află cearei tra s’dănăsescă criştearea cabaia multu a cazurlor severe şi a morțălor di COVID-19 ditu România. Năulu optimism a autoritățlor sanitare di București easte temperatu ama di OMS, cari estimeadză că, ma s’hibă ţănutu ritmolu di vaccinare ditu aesti 6 stămâñi ditu soni şi strategiile di vaccinare ditu aestu kiro tu practico, România va s’agiungă tăş tru aproximativ 7 meşi la ună anvăleari vaccinală di 40% ama tră populaţia totală şi tru aproximativ 31 di meşi la ună anvăleari di 70%. Cu tuti aestea, OMS veadi ună creaştire constantă tru treillli stămăñi ditu soni tu aţea ţi mutreaşti vaccinarea, maxusu tu arada a persoanilor sumu 50 di añi.



    Uidisitu cu unu comunicat, 92% ditu decesile ditu România au fură nregistrate la persoanele nevaccinate. Nai ma multi ditu aestea avură si alti lăngori, ama fură nregistrate decese şi tru arada-a tinirloru, cilimeañiloru şi ali populaţie active. România easti pi penultimlu loc tru Uniunea Europeană tru aţea ţi mutreaşti rata di imunizare (anvărliga di 30 %) și multu sumu rata medie mondială. Văsilia s’ampuliseaşti cu patra dalgă a pandemiillei multu ma fuviroasă, di itia a variantăllei Delta a coronavirusului. S’dukescu și adgheafuri mari di la un giudeţu la alantu, zonili ditu nord-est şi sud avânda ună anvăleari vaccinală ma ñică. Pi grupi di ilikie, isăkili spunu ună imunizari di aproximativ 50% la persoanili cu ilikiili anamisa di 50 şi 69 di ani, ama maş anvărliga di 20% la persoanili cu ilikia di pisti 80 di añi. Ari, tutunăoară unu declaju di gen, mllerli hiinda semnificativ ma puănu vaccinati andicra di bărbaţ, cu unu adgheafuru di aproapea 20% la persoanele di pisti 60 di ani.



    Comitetlu Naţional di Coordonare a Activităţilor mutrinda Vaccinarea pricunoaște că imunizarea tru populaţia generală easte scădzută şi dănăseaşti, hiinda sumu media regională, ama nu spuni și cum ș’pripuni s’alăxească situația. OMS dimăndă că easte importantu ca România s’aibă tu prota thesi furnizarea-a vaccinurilor cari ascapă bana a aţiloru cari au nai cama marli riscu di decesu şi turlii greali a lăngoarillei, cum suntu tricuţlli, persoanili cu lăngori croniţi şi alte categorii la riscu – persoanili gravidi și personalu cari activeadză tru dumenii esenţiali.




    Autoru: Eugen Coroianu


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Creaşti zorea ţi s’bagă pi spitali

    Creaşti zorea ţi s’bagă pi spitali

    Creaşti, diznău, zorea ţi s’bagă pi spitalili ditu România, maxusu pi secțiile di terapie intensivă distinati ti pacienţălli cu Covid-19, iu naima pţănu cama di ună ñille di locuri disponibili suntu aproapea acutotalui acăţati. Autoritățli facu timbihi că suntu tut ma multi persoani infectati cu coronavirusu cari au ananghi di spitalizari. Numirlu aluştoru creaşti, cathi dzuuă, cu ndauă suti, iara spitalili agiungu s’hibă paracălbălăki. Situaţia easti ndilicată şi di alăncearea a născăntoru fucurini di coronavirus tru spitali i secţii non-COVID, cum easti, cazlu tru ma multi zoni a văsiliillei. Him tu mplină dalgă patru a pandemiillei, iara România nregistreadză ñilli di cazuri di infectari tru cathi dzuua, nai ma multi București. Ma multu, luni eara cama di 200 di localităț tru tută văsilia iu incidența a cazurlor di COVID-19 ditu aesti ditu soni 14 di dzăli năstriţea 3 cazuri la ñillea di bănători. Uidisitu cu datili oficiale, aproapea 16 di persoane ditu ună sută testati au rezultatu podzitivu. Yeaţărlli suntu găilipsiţ di evoluţia a pandemiillei şi di turlia tru cari va s’ţănă cheptu sistemlu sanitaru multu stuhinatu şi tru dăldzăli di ma ninti. Directorlu medicalu a Institutului Matei Balş ditu Capitală sumlinie, la Radio România, că giumitate ditu români nu au niţi ună turlie di protecţie dinintea a SARS-CoV-2, nu suntu vaccinaţ şi niţi nu tricură pritu lăngoari.



    Adrian Marinescu exighiseaşti cari easti situația, tora, tru spitali: “Tru gheneralu, tru prima parti a dzuuălei, locurli pi cari aprăftăsimu s’li eliberăm pritu pacienţălli cari s’externeadză suntu ună ş’ună acăţati di alţă pacienţă cari aşteaptă dupu evaluarea faptă tru Camera di gardă şi suntu, tutunăoară, internaţ. Aestu lucru s’faţi cata di ună stămănă. Nă minduimu ţi va s’facă tru stămâñili ţi va s’yină. Easti limbidu că tuti spitalili va s’lipsească s’agiută cu apaturi, şi nu spunu maş ti ateali di la ATI, apaturli, nghenearalu, ti pacienţii cu COVID”. Yeaturlu și spusi găilipsearea că sezonlu araţi va s’bagă problemi tru atea ţi mutreaşti arăspândearea a variantăllei Delta, ma contagioasă, cari zñiipseaşti şi a cilimeañiloru.



    Spicialiştilli scot tru migdani ună turlie constantu importanţa ti tiñisearea meatrili di protecţie sanitară şi ti vaccinari. După unu kiro lungu tru cari ritmolu di administrari a vaccinurloru fu multu scădzut, tru dzălili ditu soni s’nregistrează ună lişoară creaştire. Datili a autorităţilor spunu că evoluţia a campaniillei di vaccinare s’faţi tu hăvaia a unui ritmu multu ma alertu di creaştiri a numirlui di noi infectări cu coronavirus, cari luni fu cu 80% ma mari andicra di aoa şi ună stămână. Cifrele ofiţiale spunu, tutunăoară, că aproapea tuti decesili nregistrate di itia a infectarillei s-feaţi la persoani nivaccinate i cu schemă incompletă di vaccinare. Ditu ahurhita-a campaniillei di imunizari tru România, tru 27 di andreu 2020, aproapea 5,3 miliuñi di persoani s-vaccinară cu schema completă, multu sumu scupolu pripusu di autorităț ti meslu yismăciuni, cari eara di cama di dzaţi miliuñi di persoani.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala