Radio România Internațional

Tag: cozi

  • Aglomeraţie la frontiere

    Aglomeraţie la frontiere

    Punctele de Trecere a Frontierei din vestul României sunt aglomerate pe sensul de ieşire din ţară spre Ungaria. S-au format cozi de autoturisme. Ca în fiecare an, mulți români merg să petreacă minivacanța de Sfântul Andrei – Ziua Națională înafara ţării.

    La vama Cenad, (judeţul Timiş), punct de trecere doar pentru autovechicule greutate de până la 7,5 tone, se aşteaptă 60 de minute, potrivit Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    La Nădlac II se aşteaptă 90 de minute, în condiţiile în care sunt deschise opt artere rutiere. La ieşirea din ţară prin vama Turnu şoferii aşteaptă 50 de minute, la vama Borş – 80 de minue, iar la la Borş II se înregistrează cel mai mare timp de aşteptare pentru realizarea formalităţilor vamale pentru autoturisme – 110 minute, informează IGPF.

    La Petea, pe sensul de ieşire, camioanele aşteaptă 270 minute, la Borş şi Borş II – 90 minute, la Nădlac II – 90 minute, la Calafat – 200 minute, la Giurgiu – 360 minute, la Negru Vodă – 90 minute, la Isaccea – 200 minute, la Galaţi – 130 minute, la Albiţa – 120 minute, la Sculeni – 90 minute, la Siret – 200 minute.

    Pe sensul de intrare în ţară, camioanele aşteaptă 90 de minute la Nădlac II, 250 de minute la Calafat, 360 de minute la Negru Vodă, 260 de minute la Albiţa şi 120 de minute, la Siret.

    De asemenea, se menţin restricțiile pe Autostrada Soarelui, la podurile dunărene Fetești și Cernavodă, cu devierea circulației de pe un sens pe altul pentru podul de la Fetești.

  • Cozi semnificative de autovehicule la frontiera dintre Turcia şi Bulgaria

    Cozi semnificative de autovehicule la frontiera dintre Turcia şi Bulgaria

    Autorităţile turce anunţă că s-au format cozi semnificative de autovehicule la punctul de trecere a frontierei Kapikule (Turcia) – Kapitan Andreevo (Bulgaria), timpul estimat de aşteptare fiind de minimum 6-8 ore.



    Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei României la Ankara, a fost sesizat de către cetăţeni români care se deplasează pe cale rutieră dinspre Turcia spre România despre creşterea timpilor de aşteptare în punctul de trecere a frontierei Kapikule. Reprezentanţii Ambasadei au făcut demersuri în regim de urgenţă pe lângă Direcţia Vamală Kapikule şi Direcţia Vamală Hamzabeyli, pentru a obţine informaţii suplimentare.



    Autorităţile turce au redirecţionat autovehiculele care aşteaptă la coadă către diferite spaţii de parcare amenajate în apropiere pentru fluidizarea traficului în zona punctului de frontieră, se precizează în comunicat. Totodată, autorităţile au recomandat utilizarea unor rute alternative de părăsire a ţării: punctele de trecere a frontierei Hamzabeyli (Turcia) – Lesovo (Bulgaria) sau Derekoy (Turcia) – Malko Târnovo (Bulgaria).



    MAE le transmite cetăţenilor români să urmeze recomandările să aibă apă şi combustibil suficient la intrarea în zona vamală, având în vedere timpii de aşteptare şi temperaturile ridicate înregistrate în zonă în această perioadă.



    Ambasada României la Ankara urmăreşte situaţia şi menţine dialogul cu autorităţile turce. Reprezentanţii misiunii diplomatice sunt pregătiţi să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor legale şi cu respectarea măsurilor adoptate de autorităţile locale în contextul pandemiei de COVID-19.



    MAE reaminteşte cetăţenilor români că pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Ankara +90.312.447.7940, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă. Persoanele care se confruntă cu o situaţie deosebită, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice: +90.532.318.1726.

  • Giurgiu: Cozile de tiruri la frontieră se întind pe aproximativ cinci kilometri

    Giurgiu: Cozile de tiruri la frontieră se întind pe aproximativ cinci kilometri

    Cozile de tiruri la frontiera cu Bulgaria, prin Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu – Ruse, se întind pe aproximativ cinci kilometri la ieșirea din țară, deoarece se circulă pe o singură bandă din cauza lucrărilor de reabilitare la partea română a Podului Prieteniei, a precizat sâmbătă, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al IPJ Giurgiu, Cristian Șuță.

    Cozile de tiruri la frontieră se întind acum pe o lungime de aproximativ cinci kilometri. În ultimele zile mai scăzuseră în intensitate, dar acum este și final de săptămână și mulți vor să iasă din țară pentru diferite plimbări în străinătate. Mai sunt și tirurile care transportă marfă perisabilă. În zona de frontieră dar și pe DN 5 Giurgiu-București sunt echipaje de poliție care patrulează și au misiuni privind fluidizarea traficului, au grijă să nu existe blocaje la intrarea în țară, la intrarea în municipiu sau pe DN 5, astfel, tirurile nu sunt lăsate să staționeze la intrarea în municipiu tocmai pentru a nu crea blocaje și nici pe teritoriul satului Remuș învecinat cu municipiul Giurgiu pentru a nu crea disconfort locuitorilor din zonă. Cert este că prioritatea la trecerea frontierei o au autoturismele și microbuzele cu turiști și tirurile care transportă marfă perisabilă, dar se acordă atenție și celorlalți participanți la trafic, pentru că toți șoferii trebuie să se încadreze într-un anumit timp de deplasare și nu își permit întârzieri, a subliniat Cristian Șuță, care a atras atenția că un autoturism care iese din țară poate aștepta și o oră trecerea frontierei.

    Potrivit acestuia, se circulă pe o singură bandă din cauza lucrărilor de reabilitare, tot carosabilul fiind curățat până la armătura de fier a podului.

    Totodată, carosabilul pe care se poate circula a fost afectat din cauza caniculei din ultima perioadă și s-au format ‘dune’, iar acum aceste gropi sau șanțuri formate în carosabil s-au umplut cu apă din cauza ploilor abundente.

    Lucrările de reabilitare la Podul Prieteniei au început în luna aprilie și sunt programate a se finaliza la sfârșitul acestui an. Este însă posibil ca aceste lucrări să se deruleze până în primăvara anului viitor, în funcție de condițiile meteorologice care vor permite sau nu efectuarea lucrărilor și în anotimpul rece.

    Sursa: AGERPRES

  • Discuţii privind tehnicile de vot

    Discuţii privind tehnicile de vot

    Cea mai recentă evaluare privind numărul cetăţenilor români din străinătate, făcută chiar de autorităţile de la Bucureşti, e de circa 3,2 milioane de persoane. Fie membri ai comunităţilor istorice din statele vecine României, fie parte a tot mai numeroasei diaspore din Europa Occidentală şi America de Nord, toţi aceşti oameni au drepturi egale cu concetăţenii lor din Patrie. Inclusiv pe acela de a-şi alege preşedintele şi parlamentarii. Şi totuşi, aceleaşi autorităţi s-au dovedit complet nepregătite să le creeze condiţii pentru a-şi putea exercita acest drept elementar.



    Cum, la precedentele alegeri, afluxul mediu fusese de circa o sută de mii de persoane, secţiile de votare organizate, pentru prezidenţialele de luna aceasta, la ambasade, consulate sau sediile ICR au fost calibrate în consecinţă. Şi totul s-a transformat într-un răsunător fiasco. Interesul generat de scrutin a adus la vot circa 160 de mii de oameni la primul tur, de pe 2 noiembrie, şi aproape 380 de mii la finala de pe 16.



    Scenariul a fost, de fiecare dată, acelaşi: cozi kilometrice, ore de aşteptare în frig, ploaie şi vânt, nervi, frustrare şi, în final, pentru mii de oameni, uşi închise în nas, fiindcă ora închiderii urnelor venise înainte ca ei să fi apucat să voteze. După fiecare tur, şefii de la Externe, Titus Colrlăţean şi Teodor Meleşcanu, şi-au dat demisia şi au acuzat legislaţia electorală în vigoare. Ani de zile luate în calcul, dar niciodată aplicate, soluţiile alternative, precum votul electronic sau votul prin corespondenţă, au reintrat pe agenda legislatorilor de la Bucureşti abia după haosul din diaspora.



    În Camera Deputaţilor există o propunere legislativă privind votul prin corespondenţă, iniţiată de deputatul neafiliat pentru diaspora Eugen Tomac, membru PMP, care explică: “Duminică am aşteptat şase ore pentru a-mi exercita la Chişinău dreptul la vot. În urmă cu un an de zile am propus o iniţiativă legislativă privind introducerea votului prin corespondenţă, proiect de lege la care au contribuit instituţii importante: Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, a fost consultată Autoritatea Electorală Permanentă. Prin votul de astăzi aţi dat o palmă umilitoare milioanelor de români care locuiesc în afara graniţelor.”



    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, spune, însă, că documentul legislativ trebuie îmbunătăţit şi rediscutat în comisiile parlamentare de specialitate: “Este un proiect de lege neserios, încalcă legea privind tehnica legislativă. Nu ştim cine are responsabilitate, nu ştim care este impactul financiar aşa cum cere decizia Curţii Constituţionale şi nu asigură un lucru esenţial: securitatea votului.”



    Zgonea a precizat că, săptămâna viitoare comisia specială pentru elaborarea legii pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor va lua în discuţie propunerea legislativă.

  • Jurnal românesc – 3.11.2014

    Jurnal românesc – 3.11.2014

    Peste 161.000 de români din afara graniţelor — un număr record – au votat, duminică, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în cele 294 de secţii deschise în străinătate, potrivit Biroului Electoral Central (BEC). În cursa pentru cel de-al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 16 noiembrie, au rămas premierul Victor Ponta, candidatul aliantei de stanga, PSD — UNPR — PC (la guvernare) şi reprezentantul Aliantei Crestin Liberale (opozitia de centru-dreapta), Klaus Iohannis. Peste 68.000 de români au votat în Spania şi Italia, unde există cele mai numeroase comunităţi şi aproape 22.000 în Republica Moldova vecină. O prezenţă numeroasă la vot s-a înregistrat şi în Marea Britanie, Franţa, Germania, Belgia, Austria şi Statele Unite. Reamintim că la alegerile prezidenţiale din 2009 au votat aproape 150.000 de români din diaspora.




    În unele secţii din străinătate votul a fost marcat de nemulţumirea oamenilor care au fost nevoiţi să aştepte ore întregi, iar în unele cazuri chiar nu au reuşit să voteze. Sute de persoane au stat astfel la cozi la Londra, Paris, Bruxelles, Madrid, Munchen sau Stuttgart. La una din secţiile de votare din capitala Franţei s-a cerut chiar intervenţia forţelor de ordine pentru aplanarea situaţiei. Mai multe ambasade, inclusiv cea de la Londra, au cerut prelungirea programului de votare, însă BEC de la Bucureşti nu a permis acest lucru. Nemulţumite de felul în care s-a votat în străinătate, câteva sute de persoane au protestat duminică în faţa sediului MAE de la Bucureşti. Ministrul roman de Externe, Titus Corlăţean, a explicat că aglomeraţia în secţiile din străinătate s-a produs după ce BEC a hotărât ca declaraţia pe propria răspundere să poată fi completată doar în secţie, iar când s-a renunţat la această decizie, cu câteva ore înainte de închiderea urnelor, procesul de vot s-a accelerat. La rândul lor, reprezentanţii BEC admit că au existat o serie de disfuncţionalităţi, şi au promis că vor discuta cu cei din MAE pentru a căuta soluţii în perspectiva celui de-al doilea tur de scrutin.



    Republica Coreea şi-a deschis la sfârşitul săptămânii trecute primul Consulat Onorific din România, la Timişoara. Noua misiune diplomatică va fi condusă de prof. Ioan Coriolan Gârboni, directorul Filarmonicii Banatul, si va deservi judeţele Timiş, Arad şi Bihor. Numărul misiunilor diplomatice din Timişoara se ridică astfel la 17, trei fiind consulate generale (Germania, Italia Serbia), iar restul, onorifice, printre care cele ale Austriei, Bulgariei, Cehiei, Franţei, Indiei, Macedoniei, Peru, Spaniei, Suediei sau Tunisiei.




    Etnicii români din Ucraina au un reprezentant în noul parlament de la Kiev. Este vorba despre Grigore Timiş, şeful interimar al Administraţiei Raionale Hliboca din regiunea Cernăuţi. El a promis că va face tot ce îi stă în putere pentru ca drepturile minorităţii române din Ucraina să fie respectate. Grigore Timiş a mai spus că va continua tendinţa de aplicare a limbii române în treburile oficiale ale zonelor unde românii sunt majoritari, însă a atenţionat că nu este de aşteptat ca ucrainenii să treacă foarte repede peste “accesele naţionaliste”.




    Peste 60 de companii româneşti participă până pe 6 noiembrie la cea de a 35-a ediţie a Târgului Internaţional de turism ,,World Travel Market (WTM) de la Londra. La prestigiosul eveniment sunt promovate in special litoralul romanesc si Delta Dunarii. La ediţia din acest an iau parte peste 50.000 de specialişti din industria turismului, din 178 de ţări. WTM este unul din cele mai importante şi renumite târguri de turism din lume, la care România participă de 34 de ani, încă de la prima ediţie.