Tag: Cracovia

  • Jurnal românesc – 11.03.2025

    Jurnal românesc – 11.03.2025

    Reprezentanţii asociaţiilor agenţiilor de turism din România şi Indonezia s-au întâlnit, luni, la Bucureşti, pentru a începe o colaborare între tour-operatorii din cele două state şi pentru a pune la punct pachete turistice către ambele destinaţii. Vicepreşedintele Asociaţiei Agenţiilor de Turism din Indonezia, Rocky Praputranto, a declarat că, în prezent, turiştii români care călătoresc în Indonezia nu sunt monitorizaţi exact, nu se ştie cu precizie unde ajung, având în vedere că această țară are peste 17.000 de insule. La fel se întâmplă şi cu turiştii indonezieni care vin în România, nu sunt înregistraţi clar. Din acest motiv, dorim să începem o colaborare între operatorii de turism din Indonezia şi cei din România, astfel încât, pe viitor, să avem o imagine mai clară asupra fluxului turistic dintre cele două ţări – a afirmat Rocky Praputranto. La rândul său, preşedintele Asociaţiei Agenţiilor de Turism din România, Alin Burcea, a spus că indonezienii ar putea călători mai uşor către România, dacă ar putea primi vizele de intrare în capitala Jakarta.

    Compania aviatică Wizz Air elimină plăţile în numerar la bordul aeronavelor sale începând cu 1 aprilie, toate achiziţiile urmând să se realizeze exclusiv cu cardul şi prin metode contactless precum Apple Pay, Samsung Pay, Android Pay şi Google Pay. Wizz Air îşi extinde, astfel, opţiunile de plată prin acceptarea cardurilor Revolut, pe lângă cele VISA şi Mastercard, atât de credit, cât şi de debit. ‘Cu ajutorul plăţilor fără numerar, pasagerii Wizz Air vor putea face cumpărături cu uşurinţă, fără a fi nevoie să aibă numerar asupra lor, simplificând şi accelerând procesul de servire la bord (…) și permiţând pasagerilor să se bucure de călătorie fără grija banilor cash sau a cozilor de ultim moment la schimburile valutare’, arată Wizz Air.

    Institutul Cultural Român organizează Standul României la Târgul de Carte de la Londra, desfăşurat în perioada 11-13 martie. Centrul Naţional al Cărţii din cadrul ICR expune la standul din Olympia Exhibition Centre aproximativ 300 de volume de beletristică românească, albume dedicate artiştilor contemporani şi patrimoniului cultural românesc, dar şi traduceri în limba engleză ale cărţilor semnate de autori români, apărute la edituri străine cu sprijinul ICR prin programele de finanţare Translation and Publication Support Programme şi Publishing Romania. Selecţia de titluri este însoţită de materiale informative despre piaţa de carte din România. De asemenea, este prezentat un nou catalog editat de ICR. Intitulat ʺ35 New Reasons to Read Romanian Literature Todayʺ, acesta cuprinde traducerile, în engleză, a 25 de fragmente în proză şi 10 poeme semnate de autoare şi autori români contemporani, selecţii din volume care s-au bucurat de o bună primire din partea criticii şi a publicului, apărute în 2023 şi 2024. Târgul de Carte de la Londra, dedicat în exclusivitate profesioniştilor din industria mondială a cărţii, este cotat, ca anvergură, drept a doua manifestare internaţională de profil.

    ICR Tel Aviv, în colaborare cu Institutul Francez în Israel şi cu principalele institute culturale şi ambasade francofone acreditate în Israel, organizează şi participă, în perioada 5 – 31 martie, la o serie de evenimente de celebrare a Francofoniei. Potrivit ICR Tel Aviv, participarea românească va consta în proiecţia filmului ‘Hoţii de subiecte’, regizat de Tudor Petremarin, în data de 17 martie, la Centrul Cultural Ennis din Tel Aviv. Totodată, prelegerea intitulată ‘Bucureşti, micul Paris?’ va fi susţinută de arhitecta Loredana Stasisin pe 26 martie, la sediul Institutului Francez din Haifa, iar pe 27 martie, la Institutul Francez din Tel Aviv.

    Centrul Internaţional pentru Cultură din Cracovia a găzduit, weekend-ul trecut, vernisajul expoziţiei-eveniment ‘Un ochi râde, altul plânge. Arta românească în colecţia Ovidiu Şandor’, organizată în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Varşovia în cadrul Sezonului Cultural România-Polonia 2024-2025. Ampla retrospectivă, care include peste 170 de lucrări semnate de peste 60 de artişti, are toate premisele să rămână un punct de referinţă în receptarea istoriei recente a artelor vizuale româneşti în Polonia, de la avangardă la cele mai interesante fenomene din actualitate. Pe perioada celor 4 luni de expoziţie (8 martie – 20 iulie), va fi organizat un program consistent de evenimente conexe – dezbateri, proiecţii de film, întâlniri pe teme literare, urbanistice, istorice, psihologice și tururi ghidate, toate cu invitaţi din România şi Polonia.

  • Expat în România 21.11.2024

    Expat în România 21.11.2024

    Natalia Mosor vine din Polonia, este directoarea Institutului Polonez de la București din anul 2020. A lucrat între anii 2007 și 2013 la același institut în calitate de coordonator de proiecte, iar ceva mai târziu, ca directoare adjunctă. Din 2014 până în 2018 a condus Institutul Polonez din Bruxelles. Ca studii, este absolventă a Universității Jagiellone din Cracovia și are un masterat la Universitatea Aix-Marseille Université de Provence.

    „Eu am ajuns în România prima dată în 2000, abia ce terminasem studiile mele la Cracovia și am venit în calitate de voluntară a unei organizații umanitare din Polonia. Și ăsta a fost primul meu contact cu România. Ajutam psihologi și medici care veneau aici să se ocupe de copii foarte mici și nu chiar atât de mici prin zona Ploieștiului, într-un orfelinat, un orfelinat care se construia atunci și aveau nevoie de tot felul de lucruri și de ajutor, de persoane din diferite domenii. Așa am venit, chiar dacă eu nu sunt medic, nici psiholog, sunt lingvistă de formație.”

    Ce impresie i-a lăsat atunci România?

    „Am iubit România imediat, pur și simplu, și a rămas așa. Am visat România înainte să ajung și – chiar dacă pare foarte ciudat- am recunoscut locurile văzute în visurile mele, așa că a fost ceva un pic supra natural, aș spune, pentru mine. Dar este o țară frumoasă și asta poate fi o iubire la prima vedere. Asta a fost și în cazul meu.”

    Concret, ce a atras-o atras și a determinat-o să rămână aici, unde a construit o carieră?

    „Pentru mine, prima alegere au fost institutele poloneze și România a fost prima țară în care am ajuns să lucrez. Îmi place foarte mult ceea ce fac din punct de vedere profesional, diplomație culturală publică, relații culturale internaționale. Iar România este o țară în care imediat te simți foarte bine.

    Am vorbit la început despre prima impresie, despre ceea ce vezi, dar apoi am cunoscut și oameni, iar oamenii aici sunt foarte deschiși, curioși, sunt gata să facă lucruri, sunt interesați de ceea ce aduc alții în viețile lor, așa că este o țară foarte potrivită pentru a lucra și pentru a căuta elemente comune între noi, pentru că asta este baza oricarei relații, până la urmă – să găsim unde ne întâlnim. Și ne întâlnim, pentru că suntem din Europa Centrală, deci avem o grămadă de trăiri pe care le avem în comun, o istorie comună, cultura, ne înțelegem, ne înțelegem foarte bine și foarte repede și asta este o bază minunată pentru a lucra, să ne descoperim unii pe alții.”

    Natalia Mosor vorbește perfect românește și am vrut să aflăm cum a trecut prin procesul învățării unei limbi atât de diferite. Româna și polona sunt limbi indo-europene, dar cam atât. Sunt limbi complet aparte, cu gramatică, scriere și pronunție diferită.

    „Da, bineînțeles, sunt limbi foarte diferite. Eu am studiat franceza, deci asta a ajutat, pentru mine asta a fost un prim ajutor în contextul acela. Înțelegeam structura profundă a limbii și mi-am dat seama destul de repede că pot să găsesc foarte ușor similitudini între limba franceză sau limbile în general din această zonă – iItaliană pe care am învățat-o la fel.

    Dar mi-am dat seama foarte repede, ca și în Polonia, când cineva străin vorbește limba polonă, noi reacționăm foarte bine la acest lucru și mi se pare firesc cumva să ajungi într-o țară și să vorbești, sau măcar să încerci să înveți limba respectiva. Și eu am vrut acest lucru foarte tare de la început, așa că m-am pus pe treabă și am reușit. Prin cursuri, dar am încercat să mă uit la televizor la filme pe care le înțelegeam, de exemplu în limba engleză și cu subtitrări, ca să învăț să citesc repede.

    Am ascultat și radioul, deci am încercat prin foarte multe mijloace. Am vorbit cu oamenii de la început. Am încercat să scriu mesaje foarte simple, de exemplu bună ziua, mulțumesc pentru mesaj, cu stimă sau toate cele bune. Deci lucruri de bază, dar am încercat practic din prima zi și asta m-a ajutat foarte mult.”

    Sunt destul de multe lucruri de construit, de îndreptat în România. Ce ar schimba Natalia Mosor, dacă ar avea o putere magică?

    Înainte să spun ce aș schimba, spun un lucru: și eu vin din Europa Centrală, știți, și cu toți avem lucruri de făcut și la care visăm sau pe care le vrem să se întâmple. Deci, pentru mine România este într-un fel, mă simt ca acasă. Adică sunt lucruri de făcut, pur și simplu, nu neapărat trebuie să te enervezi sau să fii negativ. E ca la noi, e ca acasă, sunt lucruri de făcut.

    Chiar venind să mă întâlnesc cu dumneavoastră, mă uitam la cum arată orașul și la această arhitectură superbă a Bucureștiului. Vezi diferite clădiri foarte frumoase și care, unele dintre ele, din nefericire, sunt într-o stare un pic tristă. Dar asta mi se întâmplă peste tot unde mă duc, dacă văd o casă frumoasă și care ar trebui să fie refăcută, renovată, mă gândesc că aș vrea să am această putere magică: cu o singură atingere, s-o schimb sau să văd cum a fost ea în momentul în care a fost construită, atât de frumoasă și superbă.”

    Natalia Mosor călătorește destul de des în Polonia. Am întrebat-o ce ia în bagaje sau de ce anume i se face dor din România.

    „Anumite mâncăruri, bucătăria aceasta tradițională, ea mereu îți spune ceva despre cum e țara sau de unde vine sau ce place oamenilor de aici. Deci bucătăria, dar și cărți. Noi lucrăm la Institut și în Republica Moldova, așa că în ultima vreme descoper literatura de acolo, scrisă în limba română.”

    Ce îi lipsește din Polonia?

    „Acum mai puține, pentru că există Internet, conexiuni diverse și zboruri multiple, așa că vizitez Polonia destul de des. Dar uneori acest context cultural care face discuții, lucruri cunoscute din copilărie, de exemplu. Nu neapărat îmi lipsește Polonia, dar simt uneori când vorbesc cu românii că ne înțelegem, dar că sunt aceste lucruri mici pe care eu nu le cunosc sau nu le-am descoperit crescând aici. Asta îmi lipsește uneori.”

  • Sport Club RRI: România la Jocurile Europene de la Cracovia

    Sport Club RRI: România la Jocurile Europene de la Cracovia

    Unul dintre cele
    mai importante evenimente polisportive ale anului 2023 are loc, în aceste zile,
    în Polonia, la Cracovia. Este vorba de Jocurile Europene, care vor reuni, până
    pe 2 iulie, aproape 7000 de sportivi din 48 de ţări, concurând la 29 de
    discipline. România este reprezentată de 150 de sportivi, dintre care 74 în
    competiţiile feminine şi 76 în cele masculine. Sportivii tricolori vor lua
    startul în probele de atletism, badminton, baschet, box, ciclism, judo,
    kaiac-canoe, karate, rugby în 7, sărituri cu schiurile, sărituri în apă,
    scrimă, taekwondo, tenis de masă, teqball, tir cu arcul, tir sportiv şi
    triatlon. Din delegaţia română fac parte mai mulţi campioni mondiali şi continentali,
    printre care şi cei doi sportivi care vor purta steagul României la ceremonia
    de deschidere a Jocurilor: Cătălin Chirilă, campion mondial şi european la
    canoe simplu, şi atleta Bianca Ghelber, deţinătoarea titlului european la aruncarea
    ciocanului.


    La sporturile olimpice
    la care au loc întreceri în cadrul Jocurilor găzduite în comun de Cracovia şi provincia
    poloneză Malopolska, toate competiţiile contează şi pentru calificarea la
    Jocurile Olimpice de la Paris, din 2024. Din acest motiv, Comitetul Olimpic şi
    Sportiv Român a acordat o importanţă deosebită participării în bune condiţii la
    evenimentul din Polonia. Din discuţiile cu federaţiile care vor participa la
    Jocurile Europene, putem vorbi despre 12-14 medalii, a declarat, la Bucureşti,
    Mihai Covaliu, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. Acum 4 ani,
    la Jocurile Europene de la Minsk, România a ocupat locul 26 în clasamentul
    final pe naţiuni, cu 10 medalii. Dintre acestea, două au fost de aur, trei de
    argint şi cinci de bronz. Aurul a fost câştigat de Laura Georgeta Coman, în
    proba de puşcă aer comprimat 10 m, şi de Cătălin Chirilă şi Victor Mihalachi,
    la canoe-2 pe 1.000 m. Medaliile de argint au fost obţinute de Dacian Barna şi
    Andreea Bogati în proba de perechi mixte din concursul de gimnastică aerobică,
    de perechea Ovidiu Ionescu / Bernadette Szőcs la tenis de masă – dublu mixt şi
    de echipa feminină de tenis de masă a României. Medaliile de bronz au fost
    obţinute la sambo, prin Daniela Poroineanu, la 56 kg, Anda Mihaela Vâlvoi, la 64,
    şi de Alina-Petronela Păunescu, la +80 kg, la lupte, prin Kriszta Incze la
    categoria 62 kg, şi la gimnastică aerobică – grup.


  • Jurnal Românesc – 19.10.2021

    Jurnal Românesc – 19.10.2021

    O echipă a Secției Consulare a Ambasadei României în Polonia se va
    deplasa, în perioada 7-9 noiembrie, la Cracovia, pentru a furniza servicii și
    asistență consulară cetățenilor români. În contextul situației excepționale
    generate de pandemia de COVID-19 și al restricțiilor impuse de autoritățile
    poloneze, Consulatul Itinerant va funcționa exclusiv pe baza programărilor. Vor
    fi efectuate servicii consulare precum acte notariale, înscrieri acte stare
    civilă, titluri de călătorie și pașapoarte electronice. Cetățenii interesați
    pot solicita programare exclusiv online până pe 29 octombrie 2021, la adresa de
    e-mail varsovia.itinerant@mae.ro. Fiecare persoană care solicită un serviciu
    consular va primi pe e-mail informațiile necesare referitoare la condiții, acte
    necesare, ora și locul programării.


    În următoarele două săptămâni, Legislativul de la Chişinău va primi
    în vizită delegații ale mai multor comisii parlamentare din străinătate. Este
    vorba despre membrii Comisiilor pentru politică externă și Comisiilor pentru
    afaceri europene ale Senatului și Camerei Deputaților din Parlamentul României.
    și o delegație a Comisiei afaceri externe, apărare și securitate din cadrul
    Senatului Parlamentului Republicii Cehe. Se vor afla la Chișinău și președinții
    Comitetelor pentru afaceri externe din cadrul Parlamentelor Țărilor Baltice. Oficialii
    vor avea întrevederi cu președintele Parlamentului, Igor Grosu șivor discuta cu președinții și membrii comisiilor permanente ale
    Legislativului Republicii Moldova.


    O echipa de elevi de la Liceul C.D. Loga din Timişoara a
    câştigat locul doi în cadrul finalei europene a concursului UE Code
    Week, organizată săptămâna trecută, la Bruxelles. În cadrul competiţiei,
    în care s-au calificat şase echipe din mai multe ţări europene, timişorenii au
    prezentat o aplicaţie pentru depistarea ştirilor false, intitulată No
    Lies. Proiectul reprezintă o extensie uşor de utilizat, care foloseşte o
    serie de algoritmi, începând cu o bază de date de peste 1,5 milioane de
    site-uri cunoscute ca fiind reale şi o altă bază de date cu site-uri ce
    răspândesc doar fake news. La acestea se adaugă o secvenţă cu voturile
    utilizatorilor, inclusiv un Minciunometru care oferă sugestii cu
    trei surse credibile şi cinci puncte privind gradul de încredere în sursa
    respectivă. Extensia va fi valabilă pentru toate browserele, este optimizată
    prin intermediul culorilor pentru cei care nu pot înţelege textul sau nu cunosc
    limba engleză şi urmează să fie adaptată şi pentru nevăzători. Echipa din
    Timişoara s-a situat la doar trei puncte de locul întâi, care a fost câștigat
    de Slovenia.


    Biblioteca Națională a Republicii Moldova invită doritorii să
    viziteze expoziția de ediții periodice REVISTA LIMBA ROMÂNA – TREI DECENII
    DE LA FONDARE. Înființată în anul 1991, la Chișinău, revista de știință și
    cultură Limba Română și-a asumat sarcina de a contribui la revigorarea limbii
    oficiale a Republicii Moldova şi la repunerea în circuit a valorilor culturale
    naționale interzise în Basarabia timp de o jumătate de secol. Publicația a
    abordat în mod constant diverse aspecte privind identitatea etnică și
    lingvistică a românilor basarabeni, contribuind la promovarea normelor limbii
    române standard, la evaluarea patrimoniului spiritual național ca premisă
    necesară în procesul de integrare europeană, precum şi la stimularea dialogului
    intercultural. Pe parcursul a trei decenii, revista a reușit să devină, un
    instrument de lucru indispensabil pentru cercetători, pentru cadrele didactice
    din Republica Moldova, un ajutor pentru toți cei interesați de cunoașterea
    temeinică a limbii materne, de trecutul, prezentul și dinamica dezvoltării
    limbii, literaturii și culturii române. În expoziția care poate fi vizitată
    până pe 1 noiembrie, sunt expuse circa 130 de numere ale revistei.


    O statuie a Reginei Maria a României va fi amplasată în orașul
    Chișinău, anunță infoprut.ro. Monumentul va avea o înălțime de circa 6 metri și
    va fi amplasat pe terenul Liceului Teoretic Român-Francez Gheorghe Asachi din
    Chișinău, instituție care în perioada interbelică a purtat numele Regina
    Maria. Proiectul se desfășoară în parteneriat cu Liceul Gheorghe Asachi și
    Casa Regală a României, având drept scop comemorarea Reginei Maria a României. Regina
    Maria și-a adus o contribuție importantă și recunoscută, pe plan național și
    internațional, la realizarea obiectivelor naționale ale României, la sfârșitul
    Primului Război Mondial.


  • Jurnal românesc  – 19.10.2020

    Jurnal românesc – 19.10.2020

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a îndemnat pe românii cu
    reşedinţa sau domiciliul în străinătate să se înscrie pentru a vota prin
    corespondenţă la alegerile parlamentare programate în decembrie.
    El le-a
    transmis că această metodă de vot este simplă şi le protejează sănătatea.
    Pentru a se înscrie, cetăţenii români trebuie să acceseze platforma
    votstrainatate.ro şi să facă dovada reşedinţei sau domiciliului în străinătate.
    Şeful diplomaţiei române a explicat că acest lucru poate fi demonstrat cu
    unele dintre cele mai uzuale documente, precum permisul de
    conducere în Spania, factura de utilităţi în Franţa, sau abonamentul de
    transport în Olanda.

    Lista integrală a documentelor este disponibilă pe site-ul
    mae.ro, în secţiunea dedicată alegerilor parlamentare din 2020. Totodată,
    Aurescu a precizat că cei cărora le-a expirat actul de identitate în perioada 1
    martie – 6 decembrie pot vota în baza acestuia. Aproape 28.000 de conaţionali
    din străinătate s-au înscris, până în prezent, pentru votul prin corespondenţă
    pe portalul votstrainatate.ro. Data limită până la care o mai pot face este 22
    octombrie.




    Ambasada României în Italia anunţă că ataşatul pe probleme de muncă
    și sociale din cadrul misiunii diplomatice Andrei Sfîrloagă organizează online
    o sesiune de informare cu teme legate de domeniul muncii și securității
    sociale
    . Întâlnirea se va desfăşura pe 22 octombrie prin platforma Cisco Webex
    Meetings, are loc cu sprijinul Consulatului General al României la Torino şi
    este dedicată românilor rezidenți în Piemonte, Liguria și Valle d’Aosta.

    Cei
    interesaţi să participe la videoconferinţă trebuie să trimită un e-mail la
    adresa torino@mae.ro, până la data de 21 octombrie, ora 18.00, şi vor primi
    datele de conectare. Ambasada precizează că numărul maxim de participanți
    permis pe platformă este de 60, iar confirmarea participării se face în ordinea
    sosirii cererilor. Reprezentanţa diplomatică a ţării noastre la Roma
    organizează frecvent dezbateri online cu românii din peninsulă în care
    abordează subiecte de interes pentru aceştia. Ultimul astfel de demers a avut
    loc pe 15 octombrie şi a avut ca temă pensiile comunitare.




    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a lansat un program de
    dotare cu tablete a asociațiilor, fundațiilor, organizațiilor românilor din
    străinătate și a copiilor din afara țării care frecventează școli sau cursuri
    de limba română.
    Instituţia a achiziţionat 60 de tablete care vor fi împărţite
    în două loturi egale: unul pentru asociațiile şi fundațiile care s-au remarcat
    prin activitatea desfășurată în domeniul educaţional şi altul pentru copiii cu
    nevoi speciale, înscriși la cursurile de limba română.

    Pentru a intra în
    posesia diapozitivelor, atât reprezentanţii organizaţiilor românilor din afara
    ţării cât şi cei ai entităților care organizează școala sau cursurile de limba
    română pentru copiii vizaţi trebuie să completeze o cerere al cărei model se găseşte
    pe site-ul www.dprp.gov.ro. Cererile şi documentele solicitate se transmit,
    până pe 20 noiembrie, la adresa secretariat@dprp.gov.ro.

    Recent, Departamentul
    a început şi un program de dotare cu pachete educaționale a asociaţiilor,
    personalităților, parohiilor și instituțiilor din afara ţării care desfășoară
    activități în beneficiul românilor. Pachetele conţin dicționare explicative ale
    limbii române, dicționare ortografice, ortoepice și morfologice ale limbii
    române, atlase geografice, hărţi ale României și albume de promovare. Pentru a
    le primi, beneficiarii trebuie trimită, până pe 30 noiembrie, o cerere la
    adresa secretariat@dprp.gov.ro.





    Scriitorul Matei Vişniec este invitat la Festivalul
    Internaţional de Literatură Conrad de la Cracovia, cel mai mare
    eveniment literar internaţional din Polonia şi unul dintre cele mai importante
    din Europa.
    În cadrul manifestării, care are loc online în perioada 19 – 25
    octombrie, autorul român va dialoga cu traducătoarea poloneză Joanna
    Kornas-Warwas despre Povara libertăţii. Dialogul va fi transmis în
    direct pe 20 octombrie, de la ora 16.00, pe pagina de Facebook a Institutului
    Cultural Român de la Varşovia, care este partener al festivalului. O altă
    prezenţă românească este cea a criticului Bogdan Creţu, autorul unui text
    dedicat prozei lui Matei Vişniec, cu titlul Cât Kafka există în lumea
    noastră?. Festivalul Conrad se desfăşoară din 2009 şi, până
    în prezent, i-a avut drept invitaţi din România pe Herta Muller, Mircea
    Cărtărescu, Varujan Vosganian şi Doris Mironescu.

  • Alexandru Timuş din Republica Moldova

    Alexandru Timuş din Republica Moldova

    Alexandru Timuş s-a născut în 1998 la Baraboi,
    un
    sat din raionul Dondușeni situat în nordul Republicii Moldova. Până în clasa a IX-a
    studiază acolo, după care se mută în România, la Colegiul Național Pedagogic
    Mihai Eminescu din Târgu Mureș, unde e admis la specializarea Ştiinţe
    Sociale-intensiv engleză. Alexandru Timuş ne povestea că familia sa
    e foarte legată de România.


    Bunica mea, erau şapte copii în familie din care
    patru sunt plecaţi din Republica Moldova în Germania, în Franţa şi în România.
    Iar mulţi din ei şi-au făcut studiile în România mai întâi. Inclusiv naşii
    părinţilor mei, ei locuiesc acum în Târgu Mureş, deja au ieşit la pensie, dar
    de vreo 20 de ani sunt stabiliţi aici. Am ales să vin în România, la Târgu
    Mureş, acolo unde era şi fratele meu la universitate, la Universitatea
    Petru Maior, la economie, el deja a făcut masteratul, acum e la doctorat
    la distanţă şi lucrează în Târgu Mureş. El a venit în România în principiu
    pentru că sistemul de învăţământ e mai bine pus la punct aici faţă de cel din Republica
    Moldova, acolo şi calitatea vieţii e un pic mai slabă, plus că în Târgu Mureş
    aveam deja rude. Cât de legaţi suntem acum de România? Aş spune chiar foarte
    mult, pentru că fratele meu are deja şapte ani de când stă aici, eu, şase, iar majoritatea
    prietenilor pe care îi am acum sunt din România.



    În România, în anii de şcoală la Târgu Mureş,
    Alexandru Timuş şi-a descoperit pasiunea pentru informatică.


    În clasa a IX-a am dat un test
    la TIC (Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor) şi la testul iniţial eu am
    luat cea mai bună notă. Imediat ce
    profesoara a citit notele, a spus: Tu o să mergi la olimpiadă la
    informatică!. Eu am zis: Bine. După care, în clasa a IX-a, a X-a, a XI-a şi
    a XII-a, profesoara mă tot îndemna să învăţ şi să merg la olimpiadă. An de an
    luam locuri tot mai bune, în clasa a XII-a am ajuns să obţin locul 5 pe judeţ
    la TIC. Ceea ce se datorează în mare parte profesoarei Andreea Drăguş, ea m-a
    îndemnat să aprofundez acest domeniu şi nu îmi pare rău nicio clipă pentru
    acest lucru.



    În prezent, Alexandru Timuş a trecut în anul
    al-III-lea la Facultatea de Informatică a Universităţii
    Politehnice Timişoara. Tot acolo se gândeşte să urmeze în viitor şi un masterat
    în acelaşi domeniu. De câteva luni lucrează ca tehnician de
    echipamente de calcul şi reţele la filiala din România a celei mai
    importante companii americane producătoare de software din lume. A făcut parte
    şi din Organizația Studenților
    Basarabeni din Timișoara,
    cu care încă păstrează legătura. Iar un semestru, între 2019 şi 2020, a
    beneficiat de o mobilitate de tip Erasmus+ la Universitatea de Ştiinţă şi
    Tehnologie AGH din Cracovia.


    Fratele meu m-a îndemnat, care
    şi el a fost în Turcia cu o astfel de bursă, şi mi-a spus că merită. Am vizitat
    şase oraşe din Polonia, iar Cracovia mi-a plăcut cel mai mult. Şi universitatea
    de acolo e destul de bună, din ce-am citit, e pe locul al doilea în domeniu în
    Polonia. Am avut parte acolo şi de colegi foarte buni, şi ei studenţi Erasmus,
    organizaţiile Erasmus Student Network ne-au ajutat să ne acomodăm, au desfăşurat
    diferite activităţi care să ne ajute să ne integrăm în societatea poloneză. Cred
    că această experienţă m-a dezvoltat destul de mult pentru că a trebuit să învăţ
    singur, era un pic mai dificil decât în România, dar a meritat 100% decizia de
    a merge acolo.



    Şi decizia de a veni la studii în România a meritat 100% pentru Alexandru
    Timuş.


    Pentru că m-a ajutat destul de
    mult să mă dezvolt. Dacă aş fi rămas în Republica Moldova, aş fi trăit tot pe spatele
    părinţilor, cum se spune, iar faptul că am venit aici m-a făcut mult mai
    independent.



    Cum se simte tânărul basarabean în România?


    Ca acasă. Efectiv acum, în
    ultimele luni pe care le-am petrecut în Republica Moldova, deja simţeam dorul
    de România, voiam să ajung înapoi aici şi nu mai simţeam o diferenţă între mine
    şi oamenii cu care vorbesc, cum simţeam înainte. Acum mi-e dor, am deja mulţi
    prieteni aici, am o viaţă mai activă aici şi îmi place destul de mult.



    Acelaşi Alexandru Timuş din Republica Moldova, student la informatică în
    Timişoara şi un scurt mesaj din partea sa în încheiere:


    Aş vrea să le spun românilor
    de aici care au colegi din Republica Moldova la şcoală, la universitate,
    oriunde ar fi, să fie mai primitori, nu că nu ar fi, dar cumva să se
    intereseze, să ne mai invite să facem parte din grupurile lor, din cercul lor
    de cunoştinţe, să ieşim cu ei, să ne putem adapta mai uşor la felul în care
    gândesc tinerii de aici, la modul lor de viaţă. Celor din Republica Moldova
    care se gândesc să vină în România, le spun: Veniţi! Sigur n-o să regretaţi!
    De asemenea, aş vrea să le mulţumesc prietenilor mei care m-au ajutat şi mi-au
    fost alături, Claudia, Laura, Georgiana, sunt colege din Târgu Mureş care m-au
    ajutat destul de mult, şi vreau să îi mulţumesc şi fratelui meu, desigur, şi
    profesoarei mele de TIC, Andreea Drăguş, îi adresez un mare mulţumesc pentru
    îndemnul ei.