Radio România Internațional

Tag: crama

  • Cramele de la Dealu Mare

    Cramele de la Dealu Mare

    Vă invităm astăzi în sudul ţării, la o oră cu maşina de Bucureşti, ca să descoperiţi cea mai compactă zonă viticolă din ţară: podgoria Dealu Mare. Podgoria Dealu Mare se încadrează în zona dealurilor Subcarpaţilor Curburii, cuprinzând colinele şi depresiunile situate între râul Teleajen la vest şi râul Buzău la est, pe teritoriul judeţelor Prahova şi Buzău. Zona viticolă se întinde pe o lungime de circa 65 kilometri şi o suprafață de aproape 15 mii de hectare de viță de vie.

    Primele documente scrise despre existenţa culturii viţei de vie în această parte a ţării datează din secolele XIV şi XV, iar existenţa viilor este confirmată de săpăturile arheologice, care au dus la descoperirea de resturi ceramice doveditoare. Aici poate fi vizitată una dintre cele mai vechi crame din Romania – Muzeul Crama de lemn 1777, o reconstituire a celei mai vechi crame din anul 1777, ce s-a păstrat până în anul 1985. Construcţia pe care o vedem azi este cioplită din bârne de stejar şi are acoperişul din şindrilă. În interior pot fi descoperite instrumente şi utilaje vechi, folosite în procesul de vinificaţie.

    În vinotecă stau la păstrare vinuri nobile din zonă, iar în beciul adânc, pe mese lungi de lemn stau vase vechi din lut datând din anul 1789. În mansardă veţi găsi expoziţia etnografică ,,Mlădiţele vieţii”, unde vizitatorii pot afla povestea brâului, povestea batistei de nuntă, a lăzii de zestre şi legenda viţei de vie. Muzeul poate fi vizitat la preţuri de aproximativ 1,5 euro pentru adulţi, 85 eurocenţi pentru pensionari şi 50 de eurocenţi pentru copii, iar ghidajul de o oră costă 1 euro.

     

    Podgoria Dealu Mare deţine opt centre viticole reprezentative. Alexandra Gălbează, preşedintele Asociaţiei de enoturism, ne-a prezentat zona ca fiind una dintre destinaţiile cele mai ofertante:

    “Este o zonă destul de compactă, cramele sunt destul de multe, la o distanță foarte mică între ele, doi-patru kilometri. Găsim soiurile internaționale aici, dar totodată și o preocupare pentru Feteasca Neagră, soiul nostru reprezentativ și pe care sperăm să-l facem și brand de țară. De asemenea, aici există foarte multe inițiative. Vorbim aici de concerte de jazz în vie, picnic în vie, plimbări cu bicicleta printre vii, de asemenea, cazare, chiar și crame care au capacitate de cazare, asta pentru cei care doresc să rămână și peste noapte.

    Totodată, se pot organiza și petreceri tematice, nunți, ș.a.m.d. Sunt foarte, foarte multe opțiuni. Bineînțeles, toate acestea trebuie planificate și anunțați producătorii din timp, mai ales în această perioadă luna septembrie-octombrie. De ce? Pentru că începem campania de recoltare și atunci atenția este și pe recoltă, dar totodată și pe vizita și pe primirea turiștilor.”

     

    De asemenea, aici regăsim şi cramele boutique, dar şi crame destul de mari, ceea ce face o diferenţă oarecum, pentru că pasionaţii de vin, pe lângă faptul că pot degusta anumite soiuri, se pot documenta şi pot afla detalii chiar de la producătorii cramelor, ceea ce oferă iarăşi un plus de experienţă.

     

    Dacă vă aflaţi într-o excursie în zonă, nu se poate să nu vă opriţi la domeniile Tohani, situate pe vechea moşie a Principelui Nicolae al României, fratele Regelui Carol al II-lea. În memoria Principelui Nicolae, de numele căruia se leagă o frumoasă poveste de dragoste, concretizată cu o căsătorie secretă în inima podgoriei de la Dealu Mare, crama a creat Cuvee Nicolae, un vin alb, sec, expresiv şi impetuos, cum spun cunoscătorii.

  • Pe drumul cramelor din județul Prahova

    Pe drumul cramelor din județul Prahova

    Destinația noastră
    de astăzi, din sudul României, se adresează celor care vor să deguste un vin
    bun și, mai ales, să trăiască o experiență nouă. Silvia Palaşcă, responsabilă
    de comunicare în cadrul Asociației Dealu Mare, ne vorbește despre cramele din
    județul Prahova. Aflăm, astfel, care sunt vinurile specifice, cum decurge o
    vizită la cramă, dar și care este calendarul de evenimente adresate turiștilor.
    Aceștia sunt inițiați în arta și tehnica degustării vinului, iar, în turul
    cramelor, pot asculta povestea vinurilor. La sfârșitul vizitei, oaspeții
    cramelor se pot opri pe la magazinul de prezentare, care stă la dispoziția lor
    cu suveniruri în stare lichidă.

    Silvia Palașcă, responsabilă de comunicare în
    cadrul Asociației Dealu Mare.

    Turismul viticol, alături de cel
    montan, este unul dintre punctele cheie ale turismului în județul Prahova, dar
    și în Buzău, pentru că Dealu Mare se întinde pe două județe. Din păcate, cramele
    sunt încă mai puțin cunoscute ca destinații turistice atât pentru localnici,
    cât și pentru străini, dar vrem să schimbăm acest lucru cu timpul. Recomandăm
    să se meargă organizat fie printr-o agenție de turism, fie prin evenimentele pe
    care noi, la Asociația Dealu Mare, le organizăm lunar. Organizăm Sâmbăta
    sticlelor deschise și poate participa oricine, dar cu transport propriu.

    De
    asemenea, se poate participa anual, la evenimentul Evadare în Dealu Mare,
    organizat anul acesta între 22 și 23 octombrie, unde oferim și transport din
    București, cu autocarele, astfel încât oamenii să se poată bucura de experiența
    vinului fără grija mașinii.



    Însă cum decurge o
    vizită la cramă? Silvia Palașcă: De obicei, la fiecare cramă, începem
    cu o prezentare a istoriei cramei, a istoriei locului, vizităm spațiile de
    producție și depozitare, adică sala de baricuri sau sala de cisterne, după care
    mergem în sala de degustare. Fiecare cramă oferă la degustare, de obicei, între
    patru și cinci vinuri specifice cramei respective. La degustare, avem și ediții
    limitate sau vinuri mai speciale, astfel încât oamenii să cunoască șialtceva
    decât ceea ce pot să găsească în mod normal în retail sau în restaurante. Zona
    viticolă Dealu Mare este cunoscută pentru vinuri roșii. Găsim foarte multe
    vinuri din soiuri cum ar fi Fetească Neagră, Cabernet-Sauvignon, Merlot, dar,
    în ultima vreme, avem rezultate bune și cu cele din soiuri albe: Chardonnay
    Baricat, Fetească Albă, Tămâioasă Românească, pentru cei care preferă vinurile
    mai aromate.


    Mulți dintre
    turiști preferă experiențe cât mai diverse. De aceea, aleg să combine turismul viticol
    cu alte forme de turism. Am întrebat-o Silvia Palașcă, responsabilă de
    comunicare în cadrul Asociației Dealu Mare, dacă putem face acest lucru în
    zonă.

    În Dealu Mare există mai multe opțiuni de cazare, nu
    neapărat în pensiuni de agroturism, ci mai degrabă în pensiuni mai elegante, în
    pensiuni în stilboutique. Însă, cei care doresc să aibă și o experiență de
    agroturism pot să meargă în zonă la producători locali de miere, de brânză. Se
    pot se pot organiza astfel de tururi încât să se cunoască și tradițiile locale,
    care încă sunt menținuteîn viață de câțiva mici producători. De exemplu, noi
    avem parteneriate cu producători de brânză, de lavandă, de miere și cu un
    centru de echitație. De asemenea, în Dealu Mare, este foarte popular
    cicloturismul. Avem parteneriate cu mai mulți furnizori de astfel de servicii.
    Pot să meargă în tur cu bicicleta și să cunoască mai bine astfel și cramele, și
    să aibă o experiență în natură.


    Toamna este, cu
    precădere, anotimpul în care podgoriile sunt vedetele sezonului. Ce se
    întâmplă, însă, dacă nu ne putem programa vizita la crame decât iarna?

    Silvia
    Palașcă: Noi am avut evenimentul Sâmbăta sticlelor deschise
    și iarna. Iarna încercăm să creăm o atmosferă mai plăcută, la căldură, în jurul
    șemineului. La unele crame putem să oferim și alte modalități de a
    petrecetimpul liber, astfel încât o vizită la cramă se poaterealiza în absolut
    orice anotimp. Găsimsoluții și lucruri de făcut în fiecare anotimp, deci nu, nu
    se închid cramele. Le-am avut închise acum, toamna, în perioada culesului,
    pentru că este o perioadă foarte aglomerată, iar majoritatea nu aveau timp și
    de turiști. Dar, de acum, din octombrie se termină culesul și redeschidem. La
    edițiile anterioare ale evenimentului Evadare în Dealu Mare, am avut și
    turiști străini care vizitaseră anterior Napa Valley, Toscana. Au spus că au
    avut aici o experiență similară, însă au fost un pic dezamăgiți
    deinfrastructura care există în județ. Deci, ar mai trebui să existe niște
    investiții în infrastructura locală, încât să avem o experiență la nivelul
    celor internaționale. Însă în ceea ce privește cramele, calitatea vinului, calitatea
    informațiilor obținute au fost foarte încântați.



    Turismul viticol
    este în creștere în România, spune Silvia Palașcă, responsabilă de comunicare în
    cadrul Asociației Dealu Mare.

    La prima ediție Evadare în
    Dealu Mare, am avut 300 de oameni, anul trecut, 500, anul ăsta ne așteptăm la
    și mai mulți, deci, dorim să creștem. Unele crame deja au făcut investiții în
    spații de cazare, am văzut în zonă că se dezvoltă noi pensiuni, noi
    restaurante. Deci, este un tip de turism în creștere și am văzut un interes
    foarte mare din partea celor tineri, care vor mai mult experiențe noi. Avem cinci
    trasee, 15 crame, astfel încât, și dacă ați fost deja la noi până acum, sigur
    veți găsi ceva interesant și anul acesta de văzut și extind invitația. Dacă nu
    este posibil acum, vă stăm la dispoziție oricând, ca să găsim o soluție încât
    să puteți să vizitați cramele, să intrați în legătură directă cu enologii și cu
    oamenii din spatele vinului, să le aflați povestea și să ne cunoașteți la noi
    acasă.


    În ultimii ani, pe lângă
    promovarea soiurilor românești de vin, s-a reușit o asociere cu produsele
    locale. Astfel, dacă veți păși într-o cramă, pe lângă vinuri, veți descoperi și
    o parte din savoarea bucatelor tradiționale românești.




  • Drumul cramelor în Dobrogea

    Drumul cramelor în Dobrogea

  • Vie și cramă pe bani europeni, în comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud

    Vie și cramă pe bani europeni, în comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud

    Cu
    bani europeni poţi face investiţii la care, fără ei, nici n-ai fi îndrăznit să
    te gândeşti. Iată un exemplu din comuna Teaca, jud. Bistriţa-Năsăud, unde un
    tânăr sas, Zaig Eckehard, a refăcut o vie pe terenurile strămoşilor săi.


    Investiţia
    a constat în înfiinţarea unei plantaţii de aproximativ 11 hectare, iar sumele
    pe care le-am obţinut ating 150.000 Euro. Am cultivat Sauvignon Blanc,
    Chardonnay, Fetească Neagră, iar în a doua etapă am plantat 4 hectare cu
    Neuburger şi Fetească Regală, soiuri renumite în zona Teaca-Lechinţa.

    Dotarea
    cramei a fost realizată cu 50% finanţare europeană. In prezent accesăm încă un
    proiect, de 150.000 Euro. De întocmirea proiectelor pentru înfiinţarea de
    plantaţii s-a ocupat ing. Mihai Bilegan, de la Bistriţa, iar pentru proiectul
    dotării cramei am lucrat cu o firmă din Cluj-Napoca, de care suntem foarte
    mulţumiţi.

    Cel mai important este ca atunci când finalizezi o etapă a
    investiţiei, decontarea să nu dureze prea mult. In cazul nostru n-au trecut mai
    mult de 5 luni. Există într-adevăr o parte birocratică destul de greoaie, însă
    după începerea derulării proiectului am avut o colaborare foarte bună. Fără
    aceste fonduri europene nici nu mi-aş fi pus problema să investesc într-o
    exploatare vini-viticolă. Return of investment e de lungă durată.


  • Jidvei

    Jidvei

    Cum sărbătorile de Paşte se apropie, o vizită în comuna Jidvei, poate
    reprezenta o variantă de a ne pregăti de sărbătoare. Jidvei a fost atestată
    documentar în urmă cu 700 de ani. Situată în centrul României, în judeţul Alba,
    pe râul Tarnava Mică, la o distanţă de 62 km de municipiul Alba Iulia,
    reşedinţa judeţului şi la 24 km de Blaj – oraşul cel mai apropiat, comuna are o
    comunitate multietnică cu obiceiuri și tradiții care adesea se intersectează
    păstrându-și totuși autenticitatea. În prezent, populația este majoritar
    română, urmată de cea rromă, germană și maghiară.


    Şi cum zona este renumită pentru producţia
    vini-viticolă, Nelu Mărginean, director tehnic al unei companii de profil, ne
    poartă printr-una dintre crame, spunându-ne din secretele vinului produs aici:

    A fost construită în 2013 şi dată în folosinţă în 2014. Am
    construit-o la o altitudine de 500 de metri, aşezată între viile de pe zona
    Tăuni-Făget, ca să deservească o suprafaţă de 700 de hectare cu viţă-de-vie.
    Fiind plantaţii noi în zonă, soiurile sunt aromate şi semi-aromate.La
    Jidvei avem în cultură 15 soiuri, cel mai important este Feteasca Regală, urmat
    de Sovignonul Blanc, MuscatOttonel, Gewurztraminer sau Traminer Roz, Riesling
    Italian, Riesling de Rin, Fetească Albă, Chardonnay, Pinot Noir. Mai avem şi
    Neuburger, dar suprafeţe mai mici şi varietăţile roşii care reprezentă 6 % din
    suprafaţa totală cu viţă-de-vie. În acelaşi timp, putem obţine un vin cu
    conţinut alcoolic mare, cu rest de zahăr, dar şi proaspăt, cu o prospeţime dată
    de aciditatea foarte ridicată.


    Dincolo de degustarea direct de la cisternă, crama
    oferă în zilele însorite bucuria îmbinării luminii soarelui cu cea din pahar,
    fiind situată pe culmea dealului.


    Un obiectiv istoric din zonă este castelul Bethlen
    Haller, construit la 1570 și refăcut ulterior de contele Ștefan Bethlen, după
    modelul castelului Chambord din Franța. Un castel cu aer medieval, unde
    cavaleri în armuri străjuiesc intrarea, iar decorurile poartă prin timp în
    istorii demult uitate. Iar pentru cei ce
    aleg să deguste vinuri aici, vă putem spune că mâncarea făcută la castel este
    foarte bună, de la cerbul sau mistrețul lăsate la marinat o săptămână, la
    sarmale de vânat, până la gustări obişnuite pe bază de carne, brânză şi peşte.


    În sat, în această perioadă, gospodarii încep curățenia în case, în curți şi
    la porți. Copacii, pomii fructiferi sunt toaletați, văruiți, podețele,
    gardurile, ramele ferestrelor sunt frumos vopsite, semn al primenirii de
    primăvară. Lăsatul postului sau al secului este marcat în zonă printr-un ritual
    practicat mai ales de copii. Seara, aceştia se strâng pe dealuri unde aprind
    ruguri de lemne sau, cel mai adesea, cauciucuri pe care le rotesc deasupra
    capului şi le dau drumul din vârful dealului, alungând, astfel, iarna și făcând
    loc primăverii.


    Către Paşte, se fac cozonaci, se frământă pâinea de casă, se coc prăjituri,
    se vopsesc ouăle, de obicei cu frunze de ceapă roșie sau galbenă, cu spanac sau
    sfeclă roșie. Dintre mâncărurile specifice zonei, ciorba de miel cu kervel (o
    plantă-condiment acrișoară), friptura de miel împănat, supa de tăiței şi
    cozonacii cu nucă sunt vedetele mesei. O altă delicatesă și, în același timp un
    preparat specific Paștelui, e drobul de miel preparat cu un mănunchi de kervel
    care-i dă o savoare unică.



  • Mileştii Mici, o cramă basarabeană de Guiness Book

    Mileştii Mici, o cramă basarabeană de Guiness Book

    N-a fost nevoie să parcurg toţi cei 50 de kilometri de galerii în care vinul stă cuminţel în butoaie şi în sticle aşteptându-şi sorocul. Crama basarabeană Mileştii Mici impresionează de cum pătrunzi cu maşina în oraşul subteran cu strazi şi alei bahice. Sunt, aici, puse la păstrare, peste 2 milioane de sticle, ceea ce face ca Mileştii să merite, din 2007, titlul de cea mai mare cramă din lume, consemnat în Guiness Book.



  • Prin cramele româneşti

    Prin cramele româneşti

    În prag de octombrie, nu e nimic mai potrivit decât să păşim pragul cramelor româneşti. Şi cum Patronatul Naţional al Viei şi Vinului anunţa recent că, în 2013, România va înregistra un record al ultimilor trei ani din punct de vedere al producţiei de struguri şi de vin, profitaţi de invitaţia noastră şi căutaţi crama care vă face poftă pentru o degustare.



    Cu experienţă de peste zece ani în organizarea turismului viticol, Lucia Pârvu, expert degustător, director Vinvest ne spune ce înseamnă turism viticol astăzi, în România: Înseamnă destinaţii turistice viticole, posibilitatea de a prezenta castele, conace, crame cu tradiţie veche, de a prezenta posibilităţi de cazare, de distracţie, sport şi a obiectivelor culturale şi istorice. Ajunşi la destinaţie, vom cunoaşte viţa-de-vie, vinul, podgoriile. Când spunem cramă, spunem pământ din zona respectivă, spunem tradiţia şi obiceiurile zonei respective. Toate cramele când sunt vizitate prezintă mai întâi via, vinificaţia din ziua de astăzi şi oferă posibilitatea degustării efective a soiurilor tipice în anumite crame şi, mai nou, asocierea cu meniurile ce se potrivesc acelui vin.”



    Într-adevăr, cramele nu mai înseamnă demult podgorii cu viţă de vie, cultivată pe hectare întregi, sau beciuri în care stau prăfuite mii de sticle. Sunt locuri încărcate de legende şi poveşti, în care se organizează evenimente, în care se creează experienţe deosebite. Lucia Pârvu porneşte în acest periplu, din vestul ţării, unde la Recaş, cu zece ani în urmă a fost introdusă ideea de turism viticol. Marius Paşca, responsabil turistic Recaş: Totul se învârte în jurul vinului. Meniurile pe care noi le propunem au întotdeauna legătură cu vinul. Sunt meniuri, de la cele tradiţionale şi specifice zonei de vest, până la meniuri internaţionale. Începem cu peşte, fructe de mare, salate, gulaş, sarmale, sunt numai câteva reţete.Bucătăria este la cel mai înalt nivel, bucatele sunt pregătite în aşa fel încât să se asocieze foarte bine cu vinurile care sunt puse spre degustare. Varianta standard, cu degustare de vin, cu trei feluri de mâncare, cu vin la masă, o petrecere în toată regula, ajunge la aproximativ 160 lei de persoană”



    Lucia Pârvu, director Vinvest, expert degustător, aminteşte şi alte crame din vestul ţării, deschise turismului viticol: Wine Princess-ul renumit pentru soiuri precum Cadar, Fourmir, Cabernet, Franc şi Burgund. Aceste crame au reuşit să-şi facă şi locuri de cazare, care sunt foarte importante. Pentru că atunci când mergi la o cramă, îţi doreşti în seara respectivă să nu părăseşti acel loc, acele poveşti, acele mistere ale fiecărei crame. Şi astfel mai multe crame oferă posibilitatea petrecerii unui week-end într-un mod foarte frumos. Fiecare cramă are soiuri specifice. Avem soiurile internaţionale: Chardonay, Sauvignion Blanc, Riesling, şi la cele roşii Merlot, Cabernet, Sauvignon. Dar avem şi soiurile noastre româneşti. Tot în vest, găsim cramele Elite Wine, Petro Vaselo.”



    Importanţa regiunii viticole a Transilvaniei nu stă în întinderea viilor, care nu depăşesc 14.000 hectare, ci în calitatea vinurilor produse aici, cu nuanţe particulare de noblete si originalitate. Cultura viţei de vie este favorizată în aceste locuri de un relief care pare a-i fi special destinat, format din coaste de deal care abia aşteaptă să fie acoperite cu vii.



    Ghidul nostru de astăzi, Lucia Pârvu: Venim în Transilvania, unde avem crama Jidvei, cu castelul de aici şi misterele castelului de la Jidvei. Vinurile noi Misterium, care au fost create acum, sunt adevărate mistere, soiuri ale zonei, Gewurztraminer, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Riesling. În fiecare punct, după ce se face acel traseu, vie, vinificaţie, ajungem în cramă, în castel, în istoria castelului, cu piatra ce adăposteşte mii de poveşti şi ni se spun poveştile acestor vinuri. Apoi trecem la Liliac, The Wine of Transylvania, care este o cramă recent apărută, cu Nectar of Transylvania, un vin extraordinar, în care strugurii sunt lăsaţi 70% să se deshidrateze şi numai din 30% se obţine nectar, după cum spune şi numele. Domeniile Boieru, tot în zona Transilvaniei, cu Muscat Ottonel, Gewurztraminer, carma Ţelna cu Fetească Albă, sauvignon Blanc, toate acestea dau tipicitate aacestei zone viticole. În transilvania avem aciditate, avem vinuri albe cu aciditate crescută.”



    Moldova reprezintă o treime din suprafaţa viticolă a ţării. Plantaţiile de vii se înşiruie pe toată lungimea provinciei. Lucia Pârvu ne spune unde nu putem să nu ne oprim în căutarea unei crame reprezentative: Am ajuns în Moldova, unde spunem Cotnari, cu prioritate, spunem o istorie de circa 2000 de ani, viticultură cu soiuri tipice româneşti. Nu poţi ajunge la Cotnari şi să nu afli de Grasa de Cotnari, de Frâncuşe, Fetească albă, să nu afli povestea Cotnariului. Dealu Mare înseamnă circa 20 de crame, înşiruite pe 60 km. Dintre aceste crame, jumătate au centre turistice, gata de a-şi prezenta vinurile cu poveste lor. Şi ajungem la Pietroasa, staţiune de cercetare şi dezvoltare, cu soiuri de poveste, cu Cloşca cu puii de aur. Tot la Pietroasele se găseşte ceva inedit, o pensiune, La Butoaie, unde exsita crame de degustat, dar unde cazarea este deosebită: nişte butoaie transformate în locuri de cazare, cu două paturi. Faci o degustare, serveşti o masă şi te cazezi într-un butoi, astfel creându-se o atmosferă foarte specială.”



    Nu putem încheia fără a aminti că în judeţul Constanţa, trebuie vizitată crama Murfatlar, care are un punct turistic deosebit, ce te face să-ţi doreşti să rămâi acolo, să nu se mai termine seara. Un vin bun însoţit de meniuri tradiţionale din zonă şi de muzică, un loc deosebit pe harta turismului viticol.



    Cu speranţa că v-am îmbătat cu oferte, vă invităm să profitaţi în această toamnă frumoasă de ele.