Radio România Internațional

Tag: crame

  • România, pe harta turismului viticol

    România, pe harta turismului viticol

    Despre apariția vinului s-au scris multe legende, cele mai vechi dovezi fiind înregistrate în zonele Caucazului, Mesopotamiei sau Egiptului. Georgia ar fi locul de naștere a vinului, aproximativ în anul 6000 î.Hr, potrivit unui studiu la care au lucrat experți din șapte țări, pentru această concluzie oamenii de știință folosind datarea cu carbon a unor fragmente ceramice care au fost în contact cu vinul. Dovezi au fost descoperite și în Iran, Grecia sau Sicilia, dar și legate de un vin obținut din struguri fermentați, amestecați cu alte fructe, în China, datând de acum mai bine de 7000 de ani. Specialiștii spun că la început vița-de-vie a fost “sălbatică”, fiind domesticită ulterior. Iar cea mai veche cramă a fost descoperită de arheologi într-un complex de peșteri din Armenia. Situl găsit aici datează din anul 4100 î.Hr. și conținea o presă de vin, vase pentru fermentație, cupe și semințe de Vitis vinifera.

     

    Pe lângă faptul că ne încântă în cele mai neașteptate feluri, în funcţie de aspect, culoare, aromă sau consistenţă, vinul din pahar spune povestea unor generații întregi, a formării unor popoare și țări, a explicat la Radio România, Cătălin Păduraru, doctor al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, președintele celui mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est, Vinarium:

    “E vorba de o caracteristică pe care o are vița de vie și care a schimbat fundamental inclusiv migrația marilor popoare. Plantele cerealiere sunt luate, depozitate, în migrație populațiile mergeau mai departe, le replantau, așteptau prima recoltă, le recoltau, consumau, păstrau semințe, plecau mai departe. În momentul în care populațiile acestea migratoare de la est la vest au trecut prin Bazinul Caucazian și au dat de Vitis vinifera și au ajuns imediat și pe teritoriul de astăzi al României și al Republicii Moldova și au pus viță de vie nu au mai plecat, pentru că nu puteau să facă un act fără nici un sens. Au trebuit să aștepte 4-5 ani să se bucure de roadele viței de vie. De asta spun că în jurul viței de vie s-au format popoare și țări. A schimbat total viteza de deplasare a popoarelor.”

     

    În România, cultivarea viței de vie are o tradiție îndelungată, atestată istoric, care a contribuit, cu siguranță, la plasarea ţării, în zilele noastre, în topul celor cu suprafață cultivată cu viță de vie. Dar și în ceea ce privește cantitățile de vin produse – locul 13 în lume și locul 6 în Europa – vin tot mai apreciat, atât în țară, cât și în afara granițelor. O privire asupra hărții viticole relevă existența în România a 8 regiuni – Dealurile Moldovei, Podișul Transilvaniei, Dealurile Munteniei și Olteniei, Dealurile Banatului, Dealurile Crișanei și Maramureșului, Terasele Dunării, Colinele Dobrogei, respectiv nisipurile și alte zone mai puțin favorabile din sudul țării. Fiecare dintre aceste zone are particularitățile sale, spun specialiștii – fie că este vorba de altitudine, expunere sau pantă, de exemplu, elemente ce își pun amprenta asupra maturării diferite a strugurilor. Aceste diferențe sunt un atu pentru România ca țară producătoare de vin, căci aceste deosebiri eco-climatice înseamnă soiuri diferite cultivate în anumite zone și perioade diferite de maturare a strugurilor. Altfel spus, diversitate.

     

    Din nou, Cătălin Păduraru, cu o altă interpretare a celebrei butade latine in vino veritas, în vin se află ascuns adevărul: ”Noi am făcut un experiment unic în lume, am reușit să creăm vocea vinului, amprenta sonoră, și la un moment dat am început să vedem că aceste voci sunt din ce în ce mai diferite. Și am ajuns și la o concluzie logică, o repet cam în forma în care am spus-o de fiecare dată, poate la un moment dat rămâne ca atare, dacă avem încredere că o bucată de siliciu, un aparat din acesta electronic poate înregistra memorie, de ce să nu avem credința că o materie organică poate înregistra informație? Cumva, un vin care are niște ani, a fost martorul unor evenimente, are sigur inclusă și informația, singura problemă a noastră este că încă nu știm s-o descifrăm. Cam asta înseamnă, în viziunea mea, în vin e adevărul.”

     

    În prezent, în România, circa 80 de crame practică turismul viticol – cele mai multe situate în partea de sud a țării, în Muntenia – iar aproximativ un sfert dintre ele oferă și posibilitate de cazare. Dar România ar putea fructifica mai mult această latură importantă a turismului, mai spune Cătălin Păduraru:

    ”Noi am gândit la Institutul Vinului, unde există și Vinarium, un nou tip de turism care se leagă de un proiect major al țării, Autostrada A7, care ajunge până în Moldova și de la Iași chiar până în Republica Moldova, care s-ar putea numi ‘Autostrada Podgoriilor’. Pentru că trece prin cele mai importante podgorii din țară, prin Dealul Mare, prin Vrancea, după aceea prin Moldova. Nu înseamnă că minimalizez importanța podgoriilor din restul țării. Se poate dezvolta un nou tip de turism, turismul cu rulote. Nu se pot construi zeci de hoteluri în crame peste noapte. Amenajarea unor spații pentru campare și rulote se poate face, însă, peste noapte, e nevoie doar de apă și curent electric. Și putem avea, pe această autorută, străini foarte mulți care consumă tipul ăsta de turism.”

    Dintr-odată, cramele s-ar putea umple, spune Cătălin Păduraru.

     

  • Povestea vinului în România

    Povestea vinului în România

    Traseele și tururile cramelor românești sunt axate pe un singur obiectiv: cunoașterea regiunilor dedicate producției de vin și degustarea vinurilor. Turiștii pot participa la degustări, pot face tururi ghidate în crame și podgorii, se pot caza în regiunile viticole și, nu în ultimul rând, se pot bucura de experiențe culinare extraordinare. Orice perioadă a anului are farmecul ei, însă perioadele cele mai solicitate sunt între mai și octombrie. Atunci, temperaturile de afară le permit turiștilor să se bucure și de alte experiențe în afară de cea a vinului.

    Am aflat de la Alexandra Gălbează, fondatoarea Asociației de Enoturism din România, că există un trend ascendent în ultimii ani în ceea ce privește această formă de turism. Mai mult decât atât, oferta s-a diversificat. „Bineînțeles că, în sens strict, enoturismul, înseamnă vizita la cramă, dar totodată, în ultimii ani, mai ales după pandemie, turismul viticol a început să capete și alte conotații. El nu mai înseamnă doar vizita la cramă, ci și posibilitatea de a te bucura de o altfel de experiență alături de degustare. Vorbim aici despre organizarea unor concerte muzicale în vie, a unor picnicuri în vie, serate muzicale, piese de teatru, concerte, petreceri tematice cu focuri de tabără, care se lasă până târziu, mai ales dacă vorbim despre cramele care au și capacitate de cazare. Astfel, turiștii pot înnopta la cramă după vizita acesteia.”

    Alături de Alexandra Gălbează, fondatoarea Asociației de Enoturism din România, ne începem călătoria din Podgoria Dealu Mare, care este foarte aproape de București. „Am început cu această regiune pentru că este foarte aproape de București, unde există un număr foarte mare de persoane. Cei care vor să evadeze din capitală au posibilitatea, la o aruncătură de băț, să meargă și să se bucure de o experiență enoturistică. Este considerată și regiunea cu numărul cel mai mare de crame. Este o zonă foarte compactă, cramele fiind la foarte mică distanță. Și atunci și activitățile enoturistice pot fi diverse și multe. Tot aici vorbim despre crame care sunt construite recent, dar și despre crame cu istorie bogată. Vorbim despre crama care este cunoscută pentru producerea vinului spumant și furnizor al casei legale. De asemenea, aici avem și capacitate de cazare. Putem porni cu un tur al cramei, cu o degustare a vinurilor spumante și, tot în această zonă, vorbim și despre o altă cramă, cu o istorie bogată și ea, care a fost proprietate regală, aparținând principelui Nicolae al României și soției acestuia. Această cramă și-a dezvoltat foarte multe pachete enoturistice. Avem cazare, se pot organiza petreceri tematice cu „wine and food pairing”, există și chef personalizat, care poate să ofere o experiență personalizată. Sunt inițiative care au fost luate de sine stătător de crame, dar totodată și inițiative pornite prin unirea forțelor cramelor din această regiune.”

    În continuare, ne îndreptăm spre estul României, spre Moldova, și ne oprim în zona Vrancei. Aici găsim o cramă cu o tradiție lungă în vinificație, dar modernizată în ultimii ani, într-un peisaj de vis. Această cramă oferă și cazare, iar cei care doresc să petreacă mai mult timp aici pot beneficia de multiple experiențe.

    „Pe lângă faptul că se pot bucura de degustare și de vinurile locale, pot rămâne pentru câteva zile, pot merge cu bicicleta prin vie, se pot organiza picnicuri, împătimiții de sport pot rămâne chiar peste seară pentru un joc de tenis. Dacă vremea este prietenoasă, avem și piscină. Apoi, mergând mai departe spre Moldova, găsim în zona Iașului o cramă cu o istorie bogată. Este crama care produce vinuri numai din soiuri autohtone: Frâncușă, Grasă de Cotnari. Așadar, enoturismul nu înseamnă doar de gustarea propriu-zisă. Nu o spun doar eu, o spun chiar și inițiativele la nivel european care demarează Drumul Vinului – Iter Vitis, drumul cultural al vinului. Asta înseamnă că îmbinăm vinul cu povestea culturală a locului. În zona Moldovei, vorbim despre vinurile locale, dar, totodată, aproape, se află și civilizația Cucuteni. Turiștii pot vizita, pot afla povestea locului, despre civilizația Cucuteni, care se știe că este cea mai veche civilizație din Europa.”

    Programul de vizită la cramă trebuie organizat din timp. Este un tip de turism care se poate realiza pe tot parcursul anului. De exemplu, dacă vrem să ne bucurăm de peisajul naturii, de vie, perioada optimă ar fi toamna sau primăvara, când putem să ne bucurăm de miros, de parfum, de peisajul verde. De asemenea, putem merge și în anotimpul rece, însă turul cramei va fi limitat la experiența din interior, după cum am aflat de la Alexandra Gălbează, fondatoarea Asociației de Enoturism din România.

    „Cei care doresc să meargă la cramă și să se bucure de experiență trebuie să sune și să facă o programare în prealabil pentru a fi sigur că există cineva la cramă care îi primește. De asemenea, după ce ați ajuns la cramă, povestea începe cu turul cramei, cu povestea locului. Se precizează modul în care au fost obținute vinurile, modalitatea de producere a vinului, pornind din vie până la produsul final. Se merge și în zona de îmbuteliere pentru a se vedea modul în care sunt îmbuteliate sticlele și, nu în ultimul rând, vizita mult așteptată în zona de butoaie, iar degustarea de multe ori are loc și în zona de butoaie sau în sala destinată exclusiv degustării. Asta depinde de la cramă la cramă, dar, totodată, depinde foarte mult și de experiența pe care și-o dorește turistul.”

    Alexandra Gălbează, fondatoarea Asociației de Enoturism din România a organizat Forumul de Enoturism și anunță alte proiecte interesante. „Următorul eveniment estimăm să fie în primăvara anului 2025. Este un eveniment dedicat exclusiv acestui tip de turism, în care ne dorim să invităm reprezentanți atât ai cramelor, agențiilor de turism, dar totodată și ghizi de turism, pentru a putea a ne gândi împreună la ceea ce se întâmplă și ceea ce este necesar a se dezvolta pe acest segment în România. Totodată, dorim să realizăm și o rută a vinului la nivel național, bineînțeles, cu aplicabilitate și pe regiunile principale ale țării, pentru ca ulterior să putem să integrăm acest traseu în ruta culturală Europeană.”

    Foarte mulți turiști sunt în căutarea autenticității, a vieții liniștite, autohtone, și sunt bucuroși să descopere faptul că în România încă există tradiții și gastronomie locală. Sunt foarte încântați de vinurile românești, mai ales de solurile autohtone. Toate acestea, completate cu oferta de cazare la standarde ridicate fac ca vizita la crame să se transforme într-o experiență de neuitat.

     

  • Turism viticol în zona Moldovei

    Turism viticol în zona Moldovei

    Dacă vacanţele la munte sau la mare vi se par prea obişnuite, vă propunem astăzi să descoperiţi oferte de turism oenologic. Am întrebat-o pe Alexandra Gălbează, preşedintele Asociaţiei de enoturism, dacă este un moment bun pentru a planifica o vizită în vie:

    “Este un moment perfect. Cred că turismul viticol capătă din ce în ce mai multă atenţie şi este un apetit atât din partea producătorilor de a primi turişti, cât şi din partea noastră, de a încerca şi un altfel de turism şi a încerca vizite şi experienţe inedite. Avem în prezent un număr de 300 de crame aşezate pe tot teritoriul ţării, astfel încât putem să experimentăm nu numai vizita la cramă şi sesiunile de degustare, dar totodată ne putem bucura şi de specificul locului.

    În sens strict, turismul viticol înseamnă vizite ghidate la cramă, sesiuni de degustare, degustare a vinurilor oferite de producător. Însă e foarte indicat şi recomandat, tocmai petnru a crea o experienţă inedită şi pentru a afla povestea locului să încercăm să vizităm şi monumentele şi obiectivele turistice din zonă, tocmai pentru a avea o imagine cât mai autentică a ceea ce poate oferi zona respectivă.”

     

    Un prim popas îl facem în zona Moldovei. Ne ghidează paşii Alexandra Gălbează, preşedintele Asociaţiei de enoturism:

    “Dacă este să începem din nord-estul ţării, ne referim la regiunea Moldovei, numărul cramelor nu este atât de mare, însă există o mare varietate. Vorbim şi despre anumite soiuri autohtone, pe care doar aici le putem degusta: Grasa de Cotnari, Frâncuşa şi bineînţeles că putem să vizităm şi Iaşiul, capitala Moldovei, care e o opţiune pentru un citybreak. Să nu uităm că foarte aproape de Iaşi sunt sesiuni de degustare de vinuri cu aceste soiuri autohtone, dar totodată ele se întâmplă alături de numeroase ateliere pentru realizarea vaselor de ceramică specifice civilizaţiei cucuteniene.

    De asemenea, dacă mergem un pic spre sudul ţării, tot în zona Moldovei, vorbim de  alte crame. În zona Vrancei, de exemplu, există o investiţie făcută de curând unde putem petrece două zile relexaţi, putem să degustăm soiurile autohtone, Plăvaia, Şarba, dar totodată şi să ne delectăm cu un tur pe bicicletă prin vie, sau să ne bucurăm de o baie în piscină, sau să jucăm tenis. Toate aceste lucruri se pot întâmpla chiar la cramă.”

     

    Pentru o experienţă cât mai plăcută, o astfel de vacanţă trebuie atent planificată, anuntând din timp producătorii de vin ce tip de vizită cu degustare ne dorim. De obicei, la o degustare sunt oferite şi produse alimentare, de la producătorii locali pentru a simţi mai bine gustul vinului, aşa că nu vor lipsi brânzeturile, pâinea, strugurii, sau alte mini-gustări.

     

    Chiar dacă în 2023, producția mondială de vin a scăzut din cauza condițiilor climatice extreme, în România volumele de producție se estimează că vor fi mai mari cu 4% decât media ultimilor cinci ani, iar zilele călduroase de anul acesta au dus la o coacere mai rapidă a strugurilor.

     

  • Povestea vinului în România

    Povestea vinului în România

    România are o ofertă bogată de podgorii întinse și crame frumoase, în care sunt depozitate adevărate comori pentru iubitorii de vin. În plus, aceste crame pot fi vizitate în cadrul unor programe speciale, care includ plimbări prin podgorie, explicații despre procesul de fabricare a vinului și, cel mai important, degustări. În ediția de azi, vă propunem o altfel de experiență, aceea a legendelor povestite până seara târziu, în zone pitorești.



    Alina Iancu, fondatoarea proiectului Crame România și promotor al vinurilor locale și al turismului viticol, spune că, în ultimul timp, s-a înregistrat o creștere a unităților de cazare atât la crame cât și în vecinătatea acestora:



    Din punctul acesta de vedere, față de ultimii doi, trei ani, în momentul de față, stăm mult mai bine. Avem o singură asociație care este activă, Asociația Cramelor din Dealul Mare. Sunt aproximativ 15 crame în asociație și organizează de câteva ori pe an Zilele Porților Deschise. Asta înseamnă că se pot vizita mai multe crame în aceeași zi fără programare în prealabil. Totuși, sunt foarte multe crame tot din podgoria Dealu Mare, Drăgășani, chiar și din Transilvania, care au început să organizeze evenimente festive, fie concerte la cramă, fie Ziua Cramei, care este într-un anumit moment, fie Ziua Culesului. Atunci, când știi că sunt mai multe crame într-o anumită zonă, te gândești cum să îți organizezi weekendul.



    La o cramă mergi pentru cules, la alta mergi ca să te bucuri de vie. Sunt câteva crame care au început să se asocieze cu alți producători locali, fie de brânzeturi, fie de specialități din carne. Atunci, pe lângă o experiență viticolă, este o experiență gastronomică. În direcția asta mai avem mult de lucru, dar au început producătorii locali din anumite zone să-și pună produsele împreună și să le prezinte oamenilor care le calcă pragul.”



    Vizitând o cramă, turiștii sunt inițiați în arta și tehnica degustării vinului și pot asculta povestea acestuia. La sfârșitul vizitei, oaspeții cramelor se pot opri la magazinul de prezentare, care stă la dispoziția lor cu suveniruri în stare lichidă. Alina Iancu, fondatoarea proiectului Crame România, spune că turismul viticol se poate combina foarte bine cu alte forme de turism:



    Primirea la cramă înseamnă și o scurtă prezentare a procesului tehnologic, o plimbare în care îți este arătată sala în care se procesează strugurii, zona de maturare cu butoaiele, care este atracția cea mai mare, iar apoi începe degustarea de vinuri. Se degustă în general cinci vinuri, iar unele dintre ele se pot și asocia cu alte produse. O vizită la cramă durează aproximativ o oră și jumătate. Însă turismul viticol este completat de un turism activ. Se organizează des activități, fie de ciclism, fie de alergare. Asta se întâmplă la nivel național, pentru că, până la urmă, te bucuri de peisaje, iar, la final, când ajungi la destinație, te poți bucura de un pahar de vin și de natură.



    România este cunoscută atât pentru vinul alb și roșu, însă ia amploare calitativ pentru că în ultimii ani au apărut foarte multe crame noi și deja în România nu mai putem să spunem că au început să își crească calitatea, cramele se lansează deja cu vinuri de calitate. Se pune accent, bineînțeles, pe sortimentele locale, pe soiurile autohtone, iar calitatea este în creștere.”



    Pe lângă degustările de vinuri de la crame, turiștii se pot bucura și de evenimente în marile orașe ale țării, continuă Alina Iancu. De exemplu, în București, în perioada 21-23 octombrie are loc a doua ediție a Salonului Gastronomic.



    Aducem producători de vinuri, producători de bere artizanală, dar și producători de brânzeturi și specialități de carne. Astfel, experiența gastronomică este una completă, te poți bucura mai multe zile și este chiar în centrul capitalei. Astfel de evenimente se organizează în marile orașe ale țării, anual. Este un start în a asocia vinurile cu produsele locale, iar acest eveniment nu este doar pentru publicul care vine să-l viziteze. Producătorii locali trebuie să se întâlnească între ei, pentru că doar așa putem crește valoarea produselor și a locului. Atunci când prezentăm un vin și punem lângă el o brânză locală, povestea este una mult mai complexă. Sunt implicați mai mulți factori, oameni și locuri, iar gustul este unul mult mai puternic atunci când se prezintă mai multe produse și toate provin din aceeași regiune.”



    Sunt foarte mulți turiști străini care vin la crame, însă o mare parte dintre ei vin în România pentru business și se gândesc ce experiență să aibă într-un weekend.


    Turiștii vin foarte rar special pentru partea de viticultură. Totuși, în podgorii precum Dealul Mare, Drăgășani sau chiar din Transilvania, foarte mulți turiști străini își alocă weekend-urile pentru astfel de vizite și bineînțeles că sunt impresionați, pentru că ei nu știu că România este un mare producător de vinuri în primul rând, iar, în al doilea rând, sunt impresionați de calitatea vinului. Apoi, turismul viticol se poate face în orice perioadă a anului.



    Orice perioadă are farmecul ei, natura are farmecul ei, însă perioadele cele mai solicitate sunt între mai și octombrie, atunci când natura și temperaturile de afară îți permit să te bucuri și de alte experiențe în afară de cea a vinului. Ce trebuie știut, în schimb, este că trebuie rezervare în prealabil și, de obicei, se acceptă grupuri de la șase persoane în sus.”



    Pe platforma Crame România, puteți găsi informații despre crame, despre zonele în care sunt acestea, dar și informații despre soiurile autohtone și, în general, despre cum se degustă un vin. Alina Iancu, fondatoarea acestui proiect, continuă an de an să îmbie turiștii să cunoască vinurile românești și cramele din România.


    Avem zece ani de când promovăm turismul viticol. Avem nevoie și de public să fie din ce în ce mai interesat, pentru că experiența este una unică, iar producătorii locali au început să aibă și locuri de cazare, și săli special dedicate, și personal special dedicat din ce în ce mai mult. Fiți curioși atunci când ajungeți în România, în funcție de zona în care vă aflați, să întrebați dacă sunt crame în proximitate, pentru că locurile pe care le veți vizita și vinurile pe care le veți degusta vor merita cu siguranță!”



    Invitația a fost lansată! Vă așteptăm cu o nouă ediție săptămâna viitoare, când ajungem în județul Mureș, județul din România cu cele mai multe castele și conace.






  • Slow food travel în județul Buzău

    Slow food travel în județul Buzău


    Județul Buzău este recunoscut datorită atracțiilor sale turistice, dar și datorită cramelor. Slow Food Travel oferă un nou model de turism, alcătuit din întâlniri cu fermieri, producători de brânză, păstori, brutari și viticultori care, împreună cu bucătarii care le gătesc produsele, vor fi naratorii zonelor lor locale și ghizi unici ai tradițiilor locale. Călătorim alături de Thorsten Kirschner, membru fondator Slow Food Community Buzău, în ținutul legendelor și aromelor. Thorsten a ajuns acum 13 ani în România. După doi ani petrecuți în București, s-a retras în Buzău, unde a cumpărat un conac și a înființat o asociație care promovează produsele tradiționale, artizanale.



    Slow food este o mișcare globală, prezentă în peste 160 de țări, pentru acces la alimente sănătoase. Este o alternativă la fast-food, creată în Italia, în anii ’80. Este, în prezent, foarte activă în zona Ardealului, în Brașov, Sibiu, Cluj și în Buzău, de anul trecut. Suntem un fel de ONG și reunim fermieri, producători de alimente, pensiuni agroturistice, restaurante și iubitori de hrană sănătoasă și sustenabilă. Ideea noastră este aceea de creare a unei platforme de promovare în special pentru produsele artizanale, a alimentelor de calitate din județul Buzău. Ca să vă dau un exemplu, avem un producător de miere cu o tehnologie inovativă. Amestecă mierea cu fructe crude și creează un produs nou, care se poate consuma la micul-dejun. Turiștii găsesc produsul și în magazinul de suveniruri și pot pleca acasă cu ceva nou. În plus, avem și bere artizanală. Avem un tânăr antreprenor care a început cu mied. Acesta este un produs slab alcoolizat pe bază de miere.



    Geoparcul Ținutul Buzăului este sit UNESCO din 2022. Acesta cuprinde 18 comune pe raza cărora sunt 40.000 de locuitori și multe obiective turistice unice în această parte a lumii. Iar vizita la obiective turistice se poate combina cu experiențe culinare, spune Thorsten Kirschner, membru fondator Slow Food Community Buzău:



    De exemplu, turistul vine în comuna Berca și ajunge la centrul de informare turistică. Acolo află ce se poate vedea în Ținutul Buzăului. Merge la Vulcanii Noroioși sau la așezările rupestre din Bozioru, iar, după aceea, turistul se poate opri la o pensiune, restaurant sau la un producător, unde poate face o degustare. Noi, de exemplu, oferim și degustare de brânzeturi. Producem o brânză de capră din lapte crud și o oferim spre degustare cu un vin din Dealu Mare. Este, practic, o rețea. Nu promovăm doar produsele noastre. De asemenea, în zonă, avem producători de vin bio. Se poate merge la ei, se pot vizita cramele, se poate vedea cum se face producția de vinuri, iar, apoi, urmează o degustare cu trei tipuri de vinuri. Un alt eveniment pe care-l organizăm la Buzău este vânătoarea de trufe. Mergem în pădure cu câini dresați, căutăm trufe, iar, după ce ne întoarcem, avem un meniu de degustare numai din trufe.



    Slow Food Buzău se adresează călătorilor curioși și responsabili, care doresc să cunoască cu adevărat cultura gastronomică locală a regiunii buzoiene, fără a uita de sustenabilitate și de biodiversitatea alimentară. De exemplu, după una dintre călătorii, puteți cunoaște Babicul și povestea lui. Acesta e un salam picant, prezentat în catalogul de produse alimentare TasteAtlas ca unul dintre cele mai bune salamuri, ocupând locul 15 în lume. Îi veți găsi și pe o hartă a produselor tradiționale, creată de Thorsten Kirschner.



    Platforma noastră se numește slowfoodbuzau.com și este în limbile română și engleză. Acolo sunt toate informațiile despre producători locali, despre restaurante și pensiuni turistice care fac parte din rețeaua noastră. Avem și un program de vizite. Încă lucrăm la ea și sperăm ca, până în sezonul viitor, în 2024, să avem o ofertă mult mai bogată.



    Recent s-a încheiat un eveniment care a sărbătorit mâncarea bună și a constituit un adevărat prilej de socializare pentru participanți. Au fost prezentate în cadrul evenimentului și cele mai noi oferte de turism rural și de aventură.



    Am organizat a treia ediție a evenimentului Piața Artizanilor. Este un concept inovator prin care consumatorul e adus mai aproape de fermier și de producătorul local de alimente din Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului. Este primul proiect de acest gen din România, prin care mici producători locali și furnizori de servicii turistice colaborează pentru a crea un acest fel de târg. De exemplu, toate standurile au fost făcute din materiale reciclate. Am sunat la toți producătorii pentru a strânge lemn și am lucrat la standuri. În două zile, am avut mai mult de 2.000 de vizitatori din toată România.



    Este un amestec între târg de produse artizanale și de la fermă, street-food, live cooking show, târg al meșteșugarilor și ateliere educativ-creative pentru copii. Feedback-ul a fost unul foarte bun. Este un târg-festival având ca scop socializarea. Au venit și turiști străini. 90% dintre aceștia erau surprinși și au zis că nu știau ce există la Buzău. Auziseră doar de Vulcanii Noroioși, dar nu știau de Geoparc, de oferta culinară. Așadar, nu există încă suficientă promovare. Noi, prin slow-food, am făcut un marketing prin colaborare fără niciun buget. Totul s-a realizat prin platformele de socializare. Cine a participat a împărtășit experiența sa și, astfel, am ajuns la 300.000 de vizualizări în două săptămâni.


    ​


    Chiar dacă nu ați ajuns la evenimentul anual al artizanilor, prilej de socializare există. Thorsten Kirschner, membru fondator Slow Food Community Buzău, spune că, dacă vă programați o vizită în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, aflați legendele oamenilor, ale rețetelor culinare, dar și ale numeroaselor atracții turistice.



    Pe lângă Vulcanii Noroioși, atât de cunoscuți, avem așezări rupestre, un munte de sare, Muzeul Chihlimbarului, avem mănăstiri vechi. Apoi, există ofertă pentru turism activ, cum ar fi raftingul și ciclismul cu biciclete electrice. În plus, avem două zone interesante. În Dealu Mare sunt crame interesante și există și rețeaua aceasta de slow-food care cuprinde producători artizanali de bere sau de miere. Puteți degusta produsele și le puteți lua acasă.



    Unul dintre scopurile mișcării Slow Food este acela de a preveni dispariția culturilor și tradițiilor. În plus, alegând această formă de turism ne cultivăm interesul față de alimentele pe care le consumăm, față de proveniența acestora și de modul în care alegerile noastre alimentare afectează lumea din jurul nostru.






  • Experiențe inedite în Dobrogea

    Experiențe inedite în Dobrogea

    Ne îndreptăm azi spre sudul României și ajungem în Dobrogea. Aici, puteți accesa o nouă formă de turism care are succes în zonă, aceea bazată pe experiențe. Pe lângă povestea locurilor și a oamenilor, vă puteți plimba prin una dintre cele mai mari plantații de trandafiri din țară, din comuna Cobadin, sau puteți admira aurul mov” al Dobrogei, promovat printr-un festival al lavandei.



    AbibulaLaura Stroe este inițiatoarea conceptului Experiențe dobrogene”, un proiect care a debutat în anul 2017. Am vrut să arăt o Dobroge continentală, cu tot ce are ea mai bun, mai frumos și mai interesant. Astfel, turismul local s-a constituit ca o alternativă a turismului de șezlong. Fiindcă eu sunt din Constanța, nu am vrut să divizez Tulcea de Constanța. Ambele fac parte din Dobrogea. N-ai cum să desparți grecul de lipovean, lipoveanul de aromân și tot așa. Dobrogea reprezintă un tot și ne exemplifică dictonul Uniunii Europene: unitate în diversitate”. Experiențe dobrogene a încercat și a reușit să învie o lume veche și frumoasă a istoriei, a tradiției, valorilor, creațiilor, poveștilor într-o lume nouă, actuală, modernă și interactivă, pe gustul tuturor. Toate acțiunile și evenimentele culturale din cadrul proiectului au avut mereu rolul de promovare a unor elemente de referință ale zonei. Având în vedere că sunt aproximativ 19 etnii conlocuitoare, iată că noi putem surprinde povestea fiecăreia, prin produse gastronomice specifice, prin istoria diversă, prin costume, tradiții și povești. Astfel, nu numai că am dezvoltat niște rute culturale, ci am creat o destinație inteligentă. Așadar, turiștii au înțeles istoria și au plecat acasă cu o poveste.



    O experiență înseamnă parte culturală, parte de istorie și de arheologie, dar și partea de vinuri, continuă AbibulaLaura Stroe. În județul Constanța, sunt peste 20 de crame mai micuțe, dar foarte interesante, cu specific și cu gust local. Avem și partea multietnică prin care fiecare etnie își prezintă povestea și produsul. Fiecare etnie se integrează într-o rută. Iată un exemplu de rută culturală organizată de noi în Dobrogea continentală! Comuna Cobadin. Această comună ar trece, poate, neînsemnată pe harta turistică. Însă acolo avem o comunitate de tătari pe care am pus-o în valoare prin produsele ei tradiționale, prin povești, dansuri și costume. Lângă Cobadin, e o cramă celebră, unde se produc vinuri foarte bune. Mai avem acolo Mănăstirea Sf. Andrei, pentru turism religios și istoric. Un alt exemplu în calendarul experiențelor noastre este Festivalul Lavandei. Acesta are loc la Pecineaga, la 60 de km de orașul Constanța. Este, practic, un câmp de lavandă, aurul mov” al Dobrogei, după cum îl numim noi. Timp de două, trei săptămâni, în funcție de vreme și de evoluția lavandei, oamenii cutreieră câmpul. Am creat colțuri pentru fotografii, cu o logistică interesantă, pentru instantanee mov.”



    Cobadin este o destinație mai puțin cunoscută și mai puțin promovată. Aici, veți găsi o fermă de trandafiri tunisieni, poate una dintre cele mai mari din țară. Sunt câteva hectare de trandafiri de dulceață. Până în luna august, puteți trece pe aici pentru a gustadelicatese precum siropul, dulceața, limonada din petale de trandafiri. Așadar, merită să vizitați cel puțin o dată Dobrogea și s-o descoperiți prin experiențe turistice inedite și interesante.






  • Drumul vinului în zona Moldovei

    Drumul vinului în zona Moldovei


    La vreme de toamnă, nimic nu e mai tentant decât să pornim pe drumul vinului. Vă invităm astfel, în zona Moldovei , pentru a descoperi experiențe autentice pentru iubitorii de vin și călătorii care preferă destinații “în afara drumului bătătorit”.



    Am întrebat-o pe Alexandra Gălbează, preşedinta Asociaţiei de enoturism dacă este un moment bun pentru a porni pe drumul vinului: “Este un moment perfect! De ce? Mai ales după pandemie, după doi ani de restricţii, turismul viticol capătă din ce în ce mai multă atenţie şi există un apetit atât din partea producătorilor de a primi turişti, cât şi din partea noastră de a încerca un altfel de turism, cu experienţe inedite. Putem să experimentăm nu numai vizita la cramă şi sesiunile de degustare, dar totodată ne putem bucura şi de specificul locului. În sens strict, turismul viticol înseamnă vizite ghidate la cramă, sesiuni de degustare a vinului oferit de producătorul vinăriei. Însă e foarte recomandat tocmai pentru a crea o experienţă inedită şi pentru a afla povestea locului să încercăm să vizităm şi obiectivele turistice din zonă, tocmai pentru a avea o imagine cât mai autentică a ceea ce poate oferi zona respectivă.”



    Traseele vinicole ale Drumului Vinului din zona Moldovei îi conduc pe călători la explorarea de regiuni viticole, unde au șansa de a întâlni micii vinificatori, crame naționale subterane și vinării emblematice. Alexandra Gălbează, preşedinta Asociaţie de enoturism, vine cu detalii: “Dacă ne referim la regiunea Moldovei, numărul cramelor nu este atât de mare, însă există o mare varietate. Vorbim şi despre anumite soiuri autohtone, pe care doar aici le putem degusta: Grasa de Cotnari, Frâncuşa, şi bineînţeles că putem să vizităm şi Iaşiul, capitala Moldovei, care e o opţiune pentru city-break. Să nu uităm că foarte aproape de Iaşi sunt sesiuni de degustare cu aceste soiuri autohtone, dar totodată ele se întâmplă alături de numeroase workshopuri, ateliere pentru realizarea vaselor de ceramică specifice civilizaţiei cucuteniene.”



    Pentru a face experiența turiștilor memorabilă, multe crame au asociat popasul de aici cu trasee de drumeție sau de cicloturism ce conectează atmosfera rustică de la cramă, cu cea a naturii și podgoriilor de la marginea pădurii sau cu frumuseţea locurilor, unde pot fi văzute căsuțe de lemn, împodobite cu covoare și prosoape tradiționale originale, sau vreun cuptor pentru sarmale și plăcinte și, desigur, o pivniță pentru vinuri, unde pot fi organizate degustările de peste zi, dar şi seri folclorice, pentru cei ce aleg pachete mai complexe.



    Până data viitoare, vă urăm drumuri bune şi vreme frumoasă!


  • Turism viticol în România

    Turism viticol în România

    Dacă vă place
    vinul și ați dori să vizitați cramele din România, însă nu știți exact ce
    presupune o astfel de vizită și unde să mergeți, ediția de azi a rubricii
    noastre va răspunde acestor întrebări. Mai mult decât atât, vom afla care sunt
    cele mai impresionante podgorii, vom cunoaște oamenii din spatele viei și vom
    afla despre evenimente în care muzica bună și mâncărurile tradiționale sunt
    oferite alături de vinuri premiate internațional.


    Alina Iancu,
    fondator Crameromania.ro și Revino.ro, este ghidul nostru nostru de azi. Pentru vizitare am identificat în jur de 70 de crame în șapte zone
    viticole din România. Oarecum, e același număr ca în anul precedent. Nu se simte o creștere a cramelor care au
    investit în turism viticol. O vizită la o cramă presupune prezentarea
    procesului tehnologic, degustare de cinci, șapte vinuri, iar, dacă vremea
    permite, chiar și o plimbare prin vie. Noi recomandăm să se viziteze două crame
    pe zi, iar apoi să se servească prânzul fie chiar la cramă, fie la un
    restaurant din zonă.

    Există câteva crame care au terenuri de tenis, care au
    biciclete de închiriat și piste de biciclete printre vii. Multe companii
    organizează team buildinguri. Cramele le pun spațiile la dispoziție și se oferă
    diferite activități. Însă, până la urmă, la cramă trebuie să te bucuri de vin,
    iar foarte mulți se bucură de plimbările în natură prin vie. E mai important să
    ieși în natură decât să rămâi închis într-o cramă.


    Se organizează
    anual evenimente în prima parte a anului, în vară sau acum, în toamnă, la
    culesul viei, spune Alina Iancu, care promovează turismul viticol. Chiar în perioada următoare va fi un eveniment cu jazz în vie. O
    companie organizează împreună cu crama acest eveniment. Publicul se înscrie și
    se bucură de vin bun și de o seară cu muzică jazz. Din ce în ce mai multe crame
    organizează evenimente în toate zonele viticole. Zilele trecute am fost cu un
    grup de turiști de 24 de persoane din
    zece țări.

    Era un team building. Turiștii rămân surprinși de obicei, iar
    cererile sunt din ce în ce mai mari. În ultima perioadă, cam de două ori pe
    săptămână am o cerere din partea turiștilor străini. Mulți dintre ei vin,
    într-adevăr, cu afaceri în România sau doresc să cunoască România în general,
    nu neapărat vinul, dar am avut surpriza, mai nou, să găsesc două, trei grupuri
    care vin special să descopere vinurile din România. Am avut grupuri care s-au
    interesat de vinurile noastre bio. Programele sunt din ce în ce mai solicitate.
    Predomină turiștii din Europa, Asia și din Statele Unite.


    România se află pe
    un loc fruntaș în lume în ceea ce privește suprafețele de viță de vie
    cultivate, fiind urmată de Iran, India și Moldova. Alina Iancu: Noi suntem pe locul 13 în lume la producția de vinuri. Exportăm doar 5%
    din câte producem, iar aici am putea face niște pași mai mari. Nu este neapărat
    rău, fiindcă cealaltă parte de vin se consumă în România, însă am putea pune
    mai mult accent pe vinul de calitate. Cantitate avem, potențial avem, mai
    trebuie să lucrăm puțin la calitate și la imaginea României pe plan
    internațional.

    Despre România, există pe Internet destul de multe informații,
    astfel încât turiștii să-și contureze o vizită la crame. Trebuie ținut cont că,
    pe lângă crame, sunt și multe obiective turistice. O excursie în România
    presupune vizitarea principalelor turistice și apoi a cramelor din apropiere.
    Avem podgorii care au multe crame în același loc, iar, atunci, turiștii își pot
    organiza vizita doar la crame.

    Însă, dacă vorbim despre Transilvania, care e
    cea mai cunoscută de turiști, se poate organiza foarte ușor o vizită la cramă
    după care la un obiectiv din apropiere, astfel încât ziua să fie completă și pe
    gustul tuturor. În general, turiștii nu vor să vadă doar crame. De exemplu,
    ultimul meu grup și-a dorit neapărat să ajungă la Castelul Bran. De acolo,
    au mers în Brașov, iar apoi la cramele
    din jurul Ploieștiului.



    În
    medie, o degustare de vinuri costă între 25 și 100 de lei (5-20 euro), în
    funcție de cramă, însă prețul poate fi diferit și în funcție de evenimente
    organizate la cramă. De exemplu, în partea sudică a României, la o cramă aflată
    pe un domeniu viticol cu o istorie de peste 300 de ani care se împleteşte cu
    cea a unei familii princiare, o degustare de 5 vinuri şi un meniu cu specialităţi
    culinare oltenești costă circa 200 de lei (aproape 45 euro).


    În perioada verii,
    se organizează foarte multe evenimente, însă cele mai multe sunt în perioada
    culesului viei, spune Alina Iancu, fondator Crameromania.ro și Revino.ro. Este adevărat că unele dintre ele sunt private. Acum o lună, la
    Podgoria Dealu Mare, lângă București, a fost un alt eveniment cu concerte de
    muzică, cu degustări de vinuri, cu concursuri de cules via, cu food truck-uri.

    Deja, toate evenimentele street food din orașele mari, încep ușor să se
    orienteze și către crame. În Transilvania, avem zone cu produse locale, și, de
    asemenea în Horezu, lângă podgoria Drăgășani, turiștii își pot achiziționa
    obiecte din lut. Turismul viticol este un segment de turism premium, nu este
    foarte ieftin. Comparativ, dacă vrei să închiriezi o cramă sau pensiunea unei
    crame, acestea sunt mai scumpe decât pensiunile de munte, de exemplu.

    Este
    foarte important de știut că o vizită la o cramă durează cam o oră și jumătate,
    iar rezervările se fac în prealabil. Trebuie sunat la cramă, iar în perioada
    culesului viei, vizita trebuie anunțată cu aproximativ o lună înainte. Deși
    cramele sunt deschise turiștilor, sunt perioade ale anului în care nu pot fi
    onorate vizitele neanunțate.




    În speranța că v-am trezit interesul pentru tradiția
    îndelungată a vinurilor românești, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă
    destinație.

  • Cotnari

    Cotnari

    Vă invităm
    astăzi să ne însoţiţi cu voie bună pe un drum al vinului, către nord-estul
    ţării, în judeţul Iaşi. Poposim la Cotnari, unul dintre cele mai mari târguri
    din Moldova, pe la 1560.



    Dintre principalele urme de istorie și tradiție, care
    se pot vizita în Cotnari, menţionăm Situl arheologic Cetatea de la
    Cotnari    , Rezervaţia forestieră pădurea Cotnari-Cătălina, Biserica
    domnească Cuvioasa Parascheva, ctitorită de Ştefan cel Mare
    (lucrările au început în anul 1491 şi au fost finalizate în 1493) sau Podul
    medieval din Cârjoaia.


    Pe teritoriul
    satului Cotnari se găseşte platoul Cătălină, unde se află o cetate construită
    la începutul secolului al IV-lea î.e.n. Este situl arheologic Cetatea de
    la Cotnari. Aici, cercetările arheologice au pus în evidenţă existenţa
    unor locuinţe de suprafaţă şi a unor bordeie. Au fost identificate şi resturi
    de locuire din sec III-II î.e.n. Tot aici se semnalează descoperirea unor
    resturi de locuire din paleolitic, eneolitic (Cucuteni). Lângă Cetatea Dacică,
    având o suprafaţă de 7,6 ha, se găseşte rezervaţia situată pe Dealul Cătălina,
    alcătuită în principal din specii de arbori a căror vârstă este de 150 – 200
    ani.


    Biserica
    Cuvioasa Parascheva din Cotnari a fost inclusă pe lista
    monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, ca parte a Ansamblului
    medieval Curtea Domnească. Din acest ansamblu medieval mai fac
    parte si ruinele Palatului Domnesc, rămânând astăzi doar nişte hrube (vestitele
    pivniţe domneşti).


    Podul medieval
    de la Cârjoaia a fost construit la porunca lui Ştefan cel Mare     (1457-1504),
    fiind situat de-a lungul drumului vinului dintre Hîrlău şi Cotnari,
    unde era Palatul Domnesc. Podul este atestat documentar abia într-un document
    din anul 1680. A fost construit din piatră de râu cioplită, cu patru bolţi,
    măsurând 42 m lungime (după cum s-a constatat în anul 1845). În anul 1847,
    domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a dispus refacerea podului doar cu o
    singură deschidere a arcului şi nu toate patru bolţi, aşa cum fuseseră înainte
    de 1845. În prezent, nu se mai poate spune care părţi ale podului mai aparţin
    construcţiei originale.


    Odată ajunşi
    aici, ar fi însă păcat să plecăm fără a degusta din produsele viticole ale podgoriei
    de aici. Mihaela Turturică, inginer
    enolog, ne-a însoţit în cramă: Podgoria are o vechime de 2000 de ani,
    există o cetate geto-dacică, în zonă, pe dealul Cătălina, care atestă prezenţa
    de peste 2 mii de ani a culturii de viţă de vie. În prezent avem 1750 hectare
    de viţă de vie, unde cultivăm în special soiuri pentru vinuri albe, toate
    soiuri româneşti: Frâncuşă, Fetească albă, Grasă de Cotnari şi Tămânioasă
    Românescă. Avem şi o plantaţie tânără de Busuioacă, pentru vinuri roze şi
    Fetescă Neagră, pentru vinuri roşii.



    După vizitarea
    zonei industriale de prelucrare a vinului, vizitatorului I se prezintă cramele: Mihaela Turturică: Ne aflăm la 12 metri sub pământ,
    temperatura este 10-12 grade Celsius constantă tot timpul anului. Avem 15
    astfel de încăperi, numite hrube, pentru că legenda spune că acestea ar fi
    hrubele lui Ştefan cel Mare. De aici vinul poate avea două destinaţii: fie la
    linia de îmbuteliere, fie – vinurile care sunt considerate cele mai bune – sunt
    îmbuteliate în sticle şi păstrate la vinotecă, o bibliotecă de sticle. Se spune
    că într-o sticlă de vin băută există filosofia a trei cărţi. Aşa că vă invit la
    citit. Vinoteca pe care o s-o vedeţi are în jur de 1 milion de sticle, cea mai
    veche este din recolta anului 1956. O să vedeţi această poziţie a sticlei (n.r.
    culcată orizontal), pentru ca în permanenţă lichidul să vină în contact cu
    dopul, tocmai pentru a avea loc aceste schimburi care duc la formarea
    buchetului vinului, pentru că dacă la vinurile tinere vorbim despre aromă, la
    cele vechi vorbim despre buchet. O să vedem la degustare care este diferenţa.




    Dacă veţi ajunge aici, cu siguranţă veţi putea
    face diferenţa!

  • Turism viticol în România

    Turism viticol în România

    România este unul dintre
    principalii producători de vinuri din lume, clasându-se anul trecut pe locul 13
    la nivel mondial şi pe locul şase în Uniunea Europeană ca nivel al cantităţii de
    vin realizate, într-un clasament în care lideri sunt Italia, Franţa şi Spania.
    Producţia de vin a crescut cu 64% faţă de anul 2016 potrivit datelor comunicate
    de Oragnizaţia Internaţională a Viei şi a Vinului. Turismul viticol a cunoscut
    o creştere notabilă anul acesta, interesul pentru degustarea de vinuri la crame
    fiind tot mai mare. Alina Iancu, fondator crameromania.ro şi revino.ro ,
    promotoare a turismului viticol din România, ne explică ce presupune oprirea la
    o cramă. Vizitarea unei crame în prezenţa personalului specializat presupune
    observarea procesului tehnologic, degustarea a trei, cinci sau chiar zece
    vinuri, împreună cu gustări reci – fiecare cramă are mai multe pachete, şi
    chiar plimbări prin vie. Până la urmă, avem nevoie să ieşim în natură, dacă
    starea vremii e favorabilă. Turistul trebuie să ştie că o vizită la o cramă
    durează aproximativ două ore. Rezervarea în prealabil este necesară cu zece sau
    chiar cu 30 de zile înainte, în cazul grupurilor mari. Perioadele foarte
    solicitate sunt în preajma lunilor august şi octombrie. La cerere, se poate
    oferi prânz şi cină, fie de către cramă, fie de o firmă de catering. De
    asemenea, se oferă şi cazare. Aceasta se poate face chiar la cramă, iar de cele
    mai multe ori în apropierea cramelor. Sunt doar 14 crame identificate în
    momentul acesta, în România, care oferă şi spaţii de cazare. Transportul se va
    face ori cu maşina personală, ori cu un microbuz rezervat în prealabil.


    În general, prezentările
    la crame se fac şi în limba engleză. Mai rar în alte limbi, dar, cu siguranţă,
    veţi găsi personal calificat pentru limba engleză, continuă Alina Iancu. Iar
    dacă veţi dori spre ce cramă vă îndreptaţi, este bine să ştiţi că, de anul
    acesta, aveţi la dispoziţie şi o hartă. Prin proiectele mele, promovez deja
    turismul viticol de trei ani deja. În ultimele luni, am scos chiar o hartă în
    format print. Ea există în format electronic şi se poate descărca de pe
    internet, însă am tipărit-o şi am oferit-o cramelor, magazinelor specializate
    în vinuri din România. Pe lângă crame, se pot remarca oraşele principale şi
    alte câteva obiective turistice care se pot vizita în zonă. Harta este în
    limbile română şi engleză, iar pe spatele hărţii este o scurtă descriere a
    soiurilor autohtone. Până la urmă, noi trebuie să promovăm ce este al nostru,
    iar România are soiuri autohtone. Pe spatele hărţii, există o scurtă descriere
    a soiurilor locale: Feteasca Regală, Feteasca Neagră sau soiuri mai puţin
    cunoscute: Crâmpoşie Selecţionată sau Negru de Drăgăşani.


    Alina Iancu, fondator
    crameromania.ro şi revino.ro se declară îndrăgostită de podgoria Drăgăşani.
    Recomandă, însă, cu drag şi Transilvania, unde cramele nu sunt foarte
    apropiate. Prin urmare, vizitarea unei crame se poate lega de vizitarea altor
    obiective turistice din zonă. Dacă în Dealu Mare, Drăgăşani şi Banat cramele
    sunt la cinci minute una faţă de cealaltă, în Transilvania, distanţele sunt
    foarte mari.


    În partea de est a României,
    în apropiere de ţărmul Mării Negre, se află multe suprafeţe cultivate cu viţă
    de vie. Despre turism viticol şi nu numai ne vorbeşte în continuare Paul Fulea,
    acţionar principal al Cramei Histria, din judeţul Constanţa. În privinţa turismului viticol sau a turismului în general, Crama
    Histria oferă o experienţă integrată. Nu ne limităm doar la a conduce turistul
    în plantaţia de vie. Prin prisma poziţionării acestei plantaţii, la zece km de
    Marea Neagră şi la opt km de Cetatea Histria, îndrumăm turiştii spre o
    experienţă completă. După ce prezentăm plantaţia şi soiurile de vie pe care le
    avem în grijă, le şi arătăm zona în care s-a închis Marea Neagră (Lacul Sinoie – n.r.) şi Cetatea Histria, îi îndemnăm să viziteze
    primul oraş construit pe teritoriul actual al României. Îi îndemnăm să vadă şi
    Cheile Dobrogei, un monument natural extraordinar, din vremea Cretacicului,
    situat la 15 km. Apoi, le oferim o degustare în cramă, prin care vor face
    cunoştinţă cu vinurile pe care le producem, dar şi cu gastronomia locală.
    Însoţim aceste vinuri cu plăcinte dobrogene specifice, plăcinte cu brânză, cu
    praz sau cu foi de ştevie.


    Cheile Dobrogei
    reprezintă o zonă de o deosebită frumuseţe, a cărei promovare a început din
    2011. Cei care au ajuns în zonă au fost minunaţi de peisajul sălbatic, de
    stâncile din calcar, cu forme care mai de care mai ciudate. Grupurile de
    turişti însoţite de ghid pot afla informaţii despre cele 14 peşteri de acolo.
    Dintre acestea, cea mai spectaculoasă, Peştera Liliecilor, se dezvoltă pe două
    nivele şi are două galerii separate.


    Paul Fulea, acţionar
    principal al Cramei Histria, despre experienţa cu turiştii. Eu sunt vorbitor de limbă engleză şi, în principal, eu întâmpin
    turiştii, astfel încât să le pot povesti toată istoria Cramei Histria şi a
    plantaţiei de vie. Vara aceasta am intrat în circuitul turistic. Am avut o experienţă
    plăcută cu turişti japonezi care au fost foarte încântaţi de vizita făcută la
    noi. Noi am încheiat şi un parteneriat cu cherhanaua de la baza Cetăţii Histria
    şi am inclus în pachetul turistic posibilitatea ca turiştii care ne vizitează
    să ia masa acolo, la un tarif special. Turiştii japonezi au achiziţionat acesta
    pachet, iar experienţa lor a fost deosebită. Am primit multe mesaje de
    mulţumire la câteva zile după încheierea vizitei. Îi aşteptăm cu drag pe toţi cei care sunt interesaţi atât de vinurile
    dobrogene de calitate, cât şi de Dobrogea de nord, o zonă extraordinară şi prea
    puţin cunoscută atât de către turiştii români, dar mai ales de către cei
    străini.


    Vă invităm, aşadar, să faceţi o incursiune în gastronomia
    românească, să vă bucuraţi de arome inedite şi să cunoaşteţi oamenii din
    spatele viei, mereu pregătiţi să vă primească.

  • Crame româneşti

    Crame româneşti

    România se află pe locul al cincilea în Europa din
    punct de vedere al suprafeţei de teren cultivată cu viţă de vie şi între primii
    şase producători de vin de pe continent. Feteasca Regală este soiul care ocupă
    cele mai mari suprafeţe, fiind urmat de Merlot şi Feteasca Albă. Sunt soiuri pe
    care le puteţi degusta în vizite turistice la cramele româneşti. Există chiar
    şi un program dedicat atât cunoscătorilor, cât şi acelora curioşi să guste din
    vinul românesc: Drumul vinului. Vom afla astăzi cum se desfăşoară o experienţă
    de o zi, de două zile sau chiar un sejur întreg cu tururi prin cramele
    româneşti.


    Adrian Voican, preşedintele Asociaţiei pentru
    Promovarea Turismului Prahova, spune că drumul vinului este un concept frumos,
    pentru a vinde programe turistice interesante: E bine să
    mergem cu un grup organizat, să apelăm la o agenţie de turism care face astfel
    de excursii sau oferă aceste experienţe de o jumătate de zi, de o zi sau de
    două zile. De exemplu, plecăm din Bucureşti şi ajungem la Ploieşti – Valea
    Călugărească, Urlaţi, Ceptura, Tohani. Este zona
    noastră, numită generic Dealu Mare, patria vinurilor roşii din România. Pe
    drum, întâlnim şi obiective turistice. De exemplu, Conacul
    Bellu sau Muzeul Crama 1777, Mănăstirea Vărbila sau Mănăstirea Jercălăi.
    Însă punctul principal de interes va fi reprezentat de crame: Crama Basilescu, Conacul Urlăţeanu,
    Domeniile Dealu Mare, Cramele Rotenberg, Crama
    Budureasca şi altele. Sunt destul de multe. În ultimul timp, sunt bine puse la
    punct, cu specialişti oenologi, cu producători de vinuri de valoare. Feteasca
    neagră este regina vinurilor roşii în Prahova, dar şi Merlot sau Cabernet şi
    multe soiuri de vinuri, dar şi albe, roze. Acestea pot fi vinificate în mai
    multe variante. Toate sortimentele sunt realizate într-o manieră deosebită.


    Conacul Bellu, la care vă puteţi
    opri a aparţinut familiei nobiliare cu acelaşi nume şi a fost donat statului
    român în anul 1926. În prezent muzeu, conacul adăposteşte obiecte de artă
    plastică şi decorativă, etnografie, dar şi icoane şi arme din secolele al
    XVIII-XIX. Mănăstirea Vărbila şi Mănăstirea Jercălăi au fost ridicate ambele
    acum mai bine de două secole şi au o arhitectură interesantă. Dacă Mănăstirea
    Vărbila e construită respectând arhitectura tipică din sud, a Ţării Româneşti,
    Mănăstirea Jercălăi are turlă înaltă, din lemn şi o arhitectură caracteristică
    mănăstirilor transilvănene. Aşadar, în drumul spre cramele din Prahova, merită
    să vă opriţi aici. Însă cine sunt cei care au deschis cramele?

    Sunt
    oameni pasionaţi, care şi-au lăsat afaceri de succes în alte ţări şi au venit
    în România. De exemplu, la una dintre cramele din judeţul nostru, un specialist
    IT, venit din America s-a stabilit în Ceptura şi şi-a construit acolo o cramă
    atipică, în care tehnologia e exclusă, iar totul se lucrează natural, ca acum
    100 de ani, folosind gravitaţia, fără a se recurge la tehnici mecanice.
    Programele nu se adresează turismului de masă. De obicei, sunt grupuri mici,
    care vin cu maşini proprii sau chiar cu bicicleta. Dealurile de acolo sunt extrem de frumoase. Dacă
    le vizitezi vara, primăvara, toamna, senzaţia este extraordinară. Cicloturismul
    a devenit foarte apreciat. Dacă îmbinăm turismul gastronomic şi oenologic cu
    cicloturismul, putem avea o combinaţie inedită şi de neuitat. E foarte frumos
    de mers toamna. Atunci nu se va sta doar într-o sală în care se vor depăna
    poveştile vinului, ci se va merge chiar prin vie. Se încalţă cizmele de cauciuc
    şi se merge pentru a vedea cum are loc procesul de vinificaţie. Şi primăvara,
    când se trezeşte natura la viaţă, este iar frumos.


    Drumul vinului este un concept cunoscut pentru
    turiştii străini, spune Adrian Voican, preşedintele Asociaţiei pentru
    Promovarea Turismului Prahova: Probabil că cel mai repede ne
    gândim la vinurile alsaciene şi la drumul vinului din Alsacia. În zona Colmar,
    Strasbourg sunt nişte dealuri extraordinare, iar clima de acolo e asemănătoare
    cu a noastră. Le place autenticul de la noi, natura, verdeaţa, aerul şi,
    bineînţeles, vinul. Avem oenologi de clasă, care au produs vinuri româneşti
    deosebite în ultimii ani. Dacă intrăm în cramele respective şi vedem câtă
    atenţie este acordată laboratoarelor de analiză din cadrul acestor crame, ne
    vom da seama că lucrurile sunt luate în foarte serios. Nu e numai un vin
    gustos, popular. Este un vin nobil, făcut ştiinţific. În România, drumul
    vinului e un subiect de mare interes şi vă asigurăm că şi cei specialişti, şi
    cei mai puţin specialişti vor trăi o experienţă plăcută.



    George Ţigănuş este administratorul unei crame din
    Urecheşti, care se promovează pe piaţa de profil ca având cele mai bune vinuri
    din zona Vrancei: Crama noastră e înfiinţată din anul 2004 şi
    are o capacitate de 250.000 de litri de vin. Ne lăudăm cu opt soiuri de vin:
    Merlot, Muscat Otonel, Cabernet Sauvignon, Fetească regală, Riesling şi Şarbă.
    Mai avem şi o sală de degustare, în Urecheşti, unde avem şi un restaurant şi un
    loc de agrement. Turiştii ne pot vizita în fiecare zi din săptămână. Pot rămâne
    câteva nopţi în zonă, fiindcă au unde. Avem şi petreceri cu specific vrâncean,
    cu dansuri şi diverse activităţi de enoturism: degustări şi prezentări de
    vinuri, vizite în podgorii. Cine vine la noi şi ne vede produsele, locul în care
    suntem, obiceiurile, îşi dă seama că tot ce avem este autentic. Avem nişte
    foste butoaie imense, de vin, unde turiştii se pot odihni sau chiar servi masa.
    Avem şi terasă amenajată, unde se desfăşoară activităţi pentru copii şi pentru
    cei care vor să se relaxeze. Avem şi grădină proprie. Suntem înconjuraţi de
    vie.


    În Urecheşti se scot deja murăturile pe masă. Iar
    acestea se combină iarna cu platouri cu bucate tradiţionale: jumări, pastramă,
    rasol de vită, rasol de curcan, piftie, cârnaţi sau tobă. În funcţie de
    perioada în care vă programaţi sejurul, indiferent de zona României în care
    ajungeţi, puteţi participa şi la diverse festivaluri cu spectacole de muzică
    folclorică şi demonstraţii ale meşteşugarilor.