Tag: creante

  • Jurnal românesc – 17.07.2018

    Jurnal românesc – 17.07.2018

    Patriarhia
    Română şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au semnat marţi, un nou
    protocol de colaborare. Acest document are în vedere o serie de proiecte,
    programe şi acţiuni care urmăresc sprijinirea comunităţilor româneşti din afara
    graniţelor ţării pentru păstrarea identităţii etnice, culturale şi religioase.
    Sunt reglementate, astfel, eforturile comune în beneficiul comunităţilor
    românilor de pretutindeni prin construcţia, reparaţia, conservarea şi dotarea
    bisericilor, bibliotecilor şi muzeelor, prin renovarea şi întreţinerea caselor
    memoriale, a monumentelor istorice şi a cimitirelor. Păstrarea, protejarea şi
    revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti vor fi sprijinite prin
    organizarea în ţară şi în străinătate a unor manifestări culturale destinate
    românilor de pretutindeni, prin proiecte educaţionale, precum şi prin
    consolidarea rolului educaţional, spiritual şi identitar al parohiilor şi
    mânăstirilor ortodoxe româneşti din afara graniţelor ţării. În cadrul parohiilor
    ortodoxe româneşti vor fi organizate evenimente tradiţionale cu ocazia
    sărbătorilor, diverse manifestări culturale, tabere pentru copiii şi tinerii
    din afara graniţelor ţării, concursuri de limba română, derulate în cadrul
    proiectului ‘Şcoala de Duminică’, ore de religie având drept scop
    familiarizarea copiilor cu credinţa ortodoxă, cu legătura dintre poporul român
    şi creştinism şi cu respectarea libertăţii religioase.


    Secretarul de
    stat Lilla Debelka a participat la ediția a III-a a proiectului transfrontalier
    Școala de vară dunăreană, care a avut ca temă Sărbătorirea Centenarului
    Marii Uniri’. Programul, organizat de Asociația Danubiana din Galați, își
    propune să faciliteze schimbul de experiență dintre profesorii din Ucraina și
    cei din România în vederea consolidării demersurilor de păstrare, perfecţionare şi promovare a limbii române în
    comunitățile românești din afara granițelor. Ajutorul dat de Guvern prin
    intermediul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni sub forma celor 1.000
    de burse destinate elevilor de clasa a-I-a din Ucraina, precum și cele 300
    stagii de perfecționare destinate profesorilor pentru predarea limbii române în
    teritoriu reflectă atenția pe care o acordăm etnicilor noștri, a spus Lilla Debelka. Totodată, oficialul MRP
    i-a invitat pe toți cei prezenți la eveniment să promoveze concursul 100 de
    eseuri pentru 100 de ani, o inițiativă destinată copiilor și tinerilor care
    participă la taberele ARC, unul dintre cele mai ample proiecte ale ministerului.


    Din 13 iulie a intrat în vigoare Ordonanţa de
    Urgenţă nr. 63 privind compensarea unor creanţe reciproce între statul român şi
    persoanele beneficiare ale legilor din domeniul restituirii proprietăţii. A
    fost instituit astfel un mecanism de stingere a datoriilor pe care le au către
    A.N.R.P. persoanele care au executat silit instituţia, iar ulterior instanţele
    au dispus reîntoarcerea sumelor. Aceste datorii se vor stinge prin compensare
    cu sumele pe care aceleaşi persoane le au de primit, prin A.N.R.P., de la
    bugetul de stat, în baza legilor restituirii proprietăţii. Persoanele care
    doresc să beneficieze de procedura compensării au la dispoziţie 90 de zile de
    la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă pentru a depune cereri. În
    interesul persoanelor vizate de aceasta OUG, A.N.R.P. a stabilit o procedură
    simplificată de depunere şi soluţionare a cererilor. Recomandăm persoanelor
    care vor să solicite compensarea creanţelor să se prezinte personal sau prin mandatar
    legal şi să deţină asupra lor, după caz, documentele care atestă plata
    voluntară sau prin executare silită a unei părţi din suma datorată A.N.R.P.

  • Politica fiscală şi recuperarea creanţelor

    Politica fiscală şi recuperarea creanţelor

    La Bucureşti va apărea o
    nouă instituţie menită să sancţioneze corupţia. Guvernul a adoptat,
    miercuri, proiectul de lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de
    Administrare a Bunurilor Sechestrate. Aceasta va funcţiona în subordinea
    ministerului Justiţiei, iar printre atribuţiile sale figurează urmărirea şi
    identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni, administrarea
    şi, finalmente, valorificarea acestora. În prezent, administrarea bunurilor
    sechestrate se realizează de cele mai multe ori de către organele de cercetare
    penală, care, însă, nu au alocat un buget şi nici elemente de logistică
    necesare.

    În elaborarea proiectului de lege, care va fi trimis Parlamentului
    pentru dezbatere şi adoptare, ministerul român Justiţiei s-a consultat cu
    experţi în domeniu din state occidentale – Belgia, Franţa şi Olanda-, în cadrul
    unor vizite de lucru organizate de Comisia Europeană. Condusă de un director
    general, Agenţia va avea, pentru început, 35 de angajaţi, care vor fi, practic,
    super-gestionarii unor averi fabuloase, acumulate din furt. Numai anul trecut,
    valoarea bunurilor sechestrate de Parchet şi Poliţie a ajuns la aproape două
    miliarde şi jumătate de lei, echivalentul a circa jumătate de miliard de euro.
    Iar aceasta nu înseamnă decât 14% din totalul conturilor, colecţiilor de
    tablouri, caselor, terenurilor, pădurilor sau parcurilor de maşini susceptibile
    de confiscare.

    Cu o parte, în fond, infimă, a acestora, spunea şefa Direcţiei
    Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruta Kövesi, se pot plăti salariile
    tuturor medicilor din România pentru un an de zile. Ea adăuga că, în lupta
    împotriva corupţiei, justiţia poate atinge efectul scontat numai dacă vor fi
    confiscate şi averile obţinute ilegal de persoanele condamnate la închisoare.

    În ultimii trei ani, zeci de miniştri,
    parlamentari, preşedinti de consilii judeţene sau primari, magistraţi, oameni
    de afaceri sau înalţi funcţionari au fost puşi sub acuzare de procurorii
    anticorupţie şi condamnaţi de instanţe pentru fapte de corupţie.
    Apariţia noii Agenţii infirmă filosofia de viaţă pe care o parte a opiniei
    publice româneşti le-o atribuie marilor corupţi din clasa politică: fur, stau
    câţiva ani la închisoare, unde scap de colesterol şi glicemie, apoi ne bucurăm,
    eu şi câteva generaţii de urmaşi, de ceea ce-am furat.

    Situaţie cu atât mai
    nedreaptă, scriu ziarele, într-o ţară în care familii întregi riscă să rămână
    pe drumuri nu fiindcă ar fi încălcat legea, ci fiindcă, după criza economică,
    nu-şi mai pot plăti creditele la bănci. Confiscarea bunurilor dobândite ilegal
    constituie, aşadar, o miză morală, dar şi una pragmatică. Fiindcă, nu încetează
    să repete experţii, efectele corupţiei se traduc în spitale fără dotări, şcoli
    nerenovate şi autostrăzi niciodata construite.