Tag: credit ipotecar

  • Jurnal românesc – 15.09.2016

    Jurnal românesc – 15.09.2016

    La Ministerul Culturii are loc, astăzi,
    workshopul Diaspora reimaginată în epoca digitală. Ministrul delegat pentru
    relaţia cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, participă la prima sesiune a
    evenimentului – Digital Diaspora: nevoi, provocări, oportunităţi de comunicare
    şi interacţiune. Evenimentul analizează mecanismele prin care tehnologiile
    digitale pot transforma modul în care ministerele de externe şi ambasadele
    comunică şi interacţionează cu publicul cheie. Seminarul îşi propune să
    identifice recomandări practice menite să dezvolte capacitatea instituţiilor
    româneşti de a digitaliza serviciile şi de a interacţiona cu diaspora
    românească.


    Guvernul a adoptat, miercuri, un memorandum pentru
    semnarea Convenţiei între România şi Spania privind eliminarea dublei impuneri
    cu privire la impozitele pe venit, la prevenirea evaziunii fiscale, la evitarea
    plăţii impozitelor, precum şi a protocolului anexă. Prin noua convenţie se
    reglementează şi impozitarea veniturilor sub formă de salarii şi pensii, a veniturilor
    obţinute de studenţi, practicanţi, artişti şi sportivi, precum şi a veniturilor
    obţinute din valorificarea capitalului. Potrivit unui comunicat al Guvernului,
    convenţia se aplică persoanelor rezidente într-una sau în ambele ţări
    semnatare. Măsura are ca scop promovarea şi stimularea investiţiilor şi a
    finanţării dintre cele două ţări.


    Băncile care vor să acorde credite ipotecare trebuie să
    respecte noile reguli impuse de Guvern. Bancherii nu mai pot majora sau impune
    noi comisioane în timpul derulării contractului. Ordonanţa aprobată miercuri dă
    posibilitatea clienţilor să-şi convertească oricând împrumutul într-o altă
    monedă. Executarea silită este ultima soluţie la care pot apela băncile şi
    numai după ce fac dovada că au încercat să îi ajute pe datornici cu reducerea
    ratelor, rescadenţări sau reeşalonări. În caz de executarea silită, banca nu
    mai poate încasa dobânzi. Se elimină şi comisioanele pentru plata ratelor.
    Ordonanţa stabileşte reguli şi pentru firmele de recuperare. Acestea îi pot
    suna pe datornici doar între 9.00 -20.00, nu îi vor mai putea căuta la locul de
    muncă şi nici prin intermediul altor persoane. În plus, se interzice cesionarea
    oricărui contract de credit.


    Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a avut, miercuri,
    o întâlnire de lucru cu comisarul britanic pentru problematica sclaviei
    moderne/traficului de persoane, Kevin Hyland, pentru a discuta parteneriatul
    dezvoltat de cele două părţi în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de
    persoane şi sclaviei moderne – a informat Ambasada României la Londra. Cu acest
    prilej, a fost evidenţiată cooperarea excelentă între autorităţile din România
    şi Marea Britanie în domeniul aplicării legii şi protejării victimelor
    traficului de persoane. Hyland a apreciat profesionalismul poliţiştilor români
    aflaţi în misiuni operative pe teritoriul Marii Britanii, precum şi activitatea
    susţinută de prevenire şi combatere a acestui fenomen, desfăşurată în România.
    Dan Mihalache a asigurat partea britanică de disponibilitatea autorităţilor
    române de a continua eforturile comune în vederea prevenirii şi combaterii
    eficiente a acestui fenomen infracţional şi protecţia victimelor, fiind agreate
    noi direcţii de acţiune şi proiecte de cooperare în domeniu. Ambii oficiali au
    evocat importanţa asigurării unei vizibilităţi crescute, la nivelul societăţii
    britanice, a rezultatelor activităţilor derulate în parteneriat precum şi rolul
    diasporei româneşti în eradicarea acestui fenomen.

  • O lege controversată

    O lege controversată

    Legea dării în plată a fost
    adoptată de Camera Deputaţilor de la Bucureşti, care este for decizional în acest caz. Potrivit actului normativ, persoanele
    care au credite şi care nu mai pot plăti ratele pot ceda băncii locuinţa, fără
    a mai rămâne datori cu alte sume. Legea se va aplica celor care au
    contractat un împrumut cu scopul de a achiziţiona sau a construi o locuinţă,
    precum şi celor care au garantat un credit cu un imobil care are destinaţie de
    locuinţă.

    În urma reexaminării solicitate de către şeful statului, Klaus Iohannis, s-a
    stabilit, de asemenea, aplicarea prevederilor doar pentru creditele care, la
    momentul acordării, nu depăşeau echivalentul a 250.000 de euro.Principala modificare faţă de
    proiectul iniţial constă în exceptarea programului Prima casă, care
    facilita accesul populaţiei la creditele ipotecare.

    Băncile nu vor mai fi la fel de
    inflexibile după adoptarea acestei controversate legi şi vor fi nevoite să
    ajungă la înţelegeri cu clienţii, apreciază reprezentanţii
    celor
    care au contractat credite în valută. Ei susţin însă că nu se aşteaptă ca
    băncile să se grăbească să aplice prevederile dării în plată.

    În opinia unuia dintre
    iniţiatorii proiectului, deputatul
    liberal Daniel Zamfir, legea nu a fost gândită
    împotriva sistemului bancar ci îşi propune să aducă un echilibru între clienţi
    şi bancă. El susţine că cei care au datorii nu sunt
    doar oameni din categorii defavorizate, ci şi cetăţeni activi care au chiar mai
    multe locuri de muncă, dar din cauza clauzelor abuzive nu îşi mai pot plăti
    ratele la bancă.Legea stabileşte clar categoria persoanelor care vor beneficia
    de darea în plată, a explicat, Daniel Zamfir: Beneficiază doar
    persoanele fizice care au calitatea de consumatori, nu şi persoanele fizice
    care au luat credite în vederea derulării unor afaceri. De asemenea, de lege
    vor beneficia şi cei care au fost deja executaţi silit.

    În
    schimb, nu vor beneficia de sprijin cei care au fost condamnaţi printr-o
    hotărâre definitivă, pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv.Toate grupurile parlamentare şi-au exprimat susţinerea pentru această
    lege, subliniind că de prevederile ei vor beneficia
    majoritatea celor care au luat împrumuturi cu ipotecă.

    În schimb, bancherii avertizează că aceasta este retroactivă si neconstitutională, iar
    aplicarea ei la portofoliul de credite în derulare încalcă principiul
    constituţional al neretroactivităţii legii, ceea ce ar putea duce la declasarea
    României şi la creşterea costurilor de finanţare.

    Calculele BNR arată că
    aplicarea legii presupune o pierdere de 2,8 miliarde de lei (626 de milioane de
    euro), în condiţiile în care 97.500 de ipoteci s-au devalorizat accentuat în
    perioada de criză şi s-ar califica acum prin darea în plată.