Radio România Internațional

Tag: creditare

  • Creditarea, în atenţia BNR

    Creditarea, în atenţia BNR

    Guvernatorul BNR,
    Mugur Isărescu, a propus noi soluţii pentru creşterea economică a României, la
    conferinţa anuală a Centrului de soluţionare alternativă a litigiilor din
    domeniul bancar, care a avut loc recent la București. Centrul are rolul de a împăca
    interesele, de multe ori divergente, ale consumatorilor şi instituţiilor
    financiare şi poate contribui astfel la reclădirea încrederii în bănci,
    zdruncinată de abordările de tipul banca abuzează de fiecare dată de poziţia
    sa în relaţia cu clienţii    , consideră Mugur Isărescu.


    În opinia
    guvernatorului BNR,
    prezent la acest eveniment, o alternativă sănătoasă la
    expansiunea consumului, ca motor al creşterii economice, ar putea fi
    activitatea de creditare. Șeful Băncii Centrale a precizat că, deşi România nu
    are deficite la nivelul celor din 2007-2008 şi în sistemul financiar există
    bani, ţara are o problemă legată de politicile fiscale promovate în ultimii
    ani.


    Mugur Isărescu: Ce ne lipseşte să facem din credit o
    alternativă motivală creşterii? Ne lipseşte exact încrederea, o atmosferă mai
    calmă, mai liniştită, un cadru legislativ care să fie stabil, nu una, două cu
    inovaţii promovate, cu intenţii poate bune, dar ştiţi ce spunea Dante acum
    câteva sute de ani, că drumul spre iad e pavat cu intenţii bune.


    Mugur
    Isărescu a mai spus că România şi-a asigurat creşterea PIB pe baza consumului,
    acoperit în mare parte din importuri, deci cu creare de locuri de muncă în alte
    ţări. O soluţie este asigurare unei creşteri economice sustenabile, bazate pe
    competitivitate sporită. Guvernatorul BNR a arătat că băncile au bani
    pentru a acordarea de împrumuturi, iar acestă restabilire a încrederii ar putea
    impulsiona creditarea. El a explicat că cei care apelează la bănci pentru
    obţinerea de împrumuturi trebuie să fie conştienţi că interesul primordial al
    instituţiilor de credit în relaţia cu clienţii este de a-şi recupera banii de
    la debitori şi că nu este rolul acestora de a împărţi riscul comercial cu
    beneficiarii de împrumuturi.


    În cei trei ani şi jumătate de funcţionare a
    Centrului de soluţionare alternativă a litigiilor în domeniul bancar,
    negocierile purtate între consumatori şi instituţii financiare bancare şi
    nebancare, prin intermediul conciliatorilor, au adus beneficii ce depăşesc două
    milioane de euro. Valoarea medie a unui dosar care se referă la contractele de
    credit, soluţionat în cadrul centrului, este de aproximativ 2.150 de euro.


    Potrivit
    studiilor făcute la nivelul Băncii Mondiale, atunci când un consumator are
    posibilitatea să-şi rezolve o doleanţă, o plângere, o nemulţumire de o manieră
    extrem de simplă şi puţin costisitoare, încrederea consumatorului în sistemul
    financiar-bancar creşte.

  • Piaţa şi creditarea

    Piaţa şi creditarea

    In România, valoarea restanţelor la creditele mai mari de 20 mii de lei (4500 de euro), în cazul persoanelor juridice, a crescut în septembrie 2014, faţă de luna august, cu peste 300 de milioane de lei (6,6 milioane de euro). Suma depăşeşte 12 la sută din totalul creditelor, potrivit Centralei Riscului de Credit din cadrul Băncii Naţionale. Şi restanţele persoanelor fizice au crescut în septembrie faţă de luna anterioară şi au ajuns la 6 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro), adică aproape 7 la sută din totalul creditelor acordate. In ultimul an, sumele restante înregistrate de populaţie au fost, însă, în scădere, cu 9,62%. Peste 85% din totalul sumelor restante ale persoanelor fizice, în septembrie, reprezentau întârzieri la plată mai mari de 90 de zile. De asemenea, numărul clienţilor cu restanţe la bănci s-a redus în ultimul an, cu aproape 5 procente, la 229 mii de persoane în septembrie 2014.



    Pe de altă parte, Banca Centrală a decis, miercuri, reducerea dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentule, la 2,75% şi a ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută de la 16 la 14%. BNR a menţinut însă rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la 10 la sută. Potrivit BNR, deciziile vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, concomitent cu revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată.



    Analistul economic Dragoş Cabat susţine că aceste decizii nu vor impulsiona creditarea şi nu vor duce nici la scăderea dobânzilor. Sunt foarte mulţi bani pe piaţă. Dobânzile la depozite oferite de bănci sunt mici, deci băncile comerciale nu au niciun motiv să reacţioneze la această scădere a dobânzii de politică monetară şi ele nu vor reduce dobânda la credite şi nici nu vor acorda mai multe credite acum, pe final de an, aşa că nu se va simţi în niciun fel această scădere a dobânzii de politică monetară, decât că, probabil, vor scădea dobânzile la depozite în continuare.”



    Totuşi, o analiză recentă realizată de un site de specialitate arată că epuizarea fondurilor pentru programul “Prima Casa”, infuzia de lichidităţi din piaţa monetară şi dobânzile în scădere la creditele în lei au avut ca efect intensificarea cererii pe piaţa imobiliară şi, implicit, o creştere vizibilă a preţurilor, mai ales în Capitală, cu până la 3%.



    Expertii susţin că, după o lungă perioadă de stagnare, în care constructiile noi de lux în Bucureşti au lipsit complet, în 2014 a revenit interesul dezvoltatorilor pentru acest segment de piaţă estimat de cei de la publicaţia Capital la 80 de milioane de euro. Expertii imobiliari spun că există, de asemenea, o cerere mare pentru achiziţia de terenuri poziţionate în locaţii de top din Bucureşti. Analiza mai arată că tendinţa din ultimii ani a proprietarilor de a oferi locuinţele spre inchiriere în loc de vânzare se menţine, din cauza ritmului greoi al vânzărilor şi de randamentul obţinut din închiriere, care permite recuperarea investiţiei în 7-8 ani.

  • Românii şi creditele bancare

    Românii şi creditele bancare

    România nu face notă discordantă cu restul ţărilor europene în ceea ce priveşte activitatea de creditare a populaţiei, aflată în prezent la un nivel foarte scăzut. Reticenţa românilor faţă de bănci este explicabilă. Deşi nivelul şomajului în România nu este la cote alarmante, criza încă îşi face simţite efectele, iar incertitudinea locurilor de muncă îi face pe cei care ar avea nevoie de un credit să se gândească de două ori înainte de a începe un demers în acest sens. Băncile, la rândul lor, se axează în principal pe împrumuturile acordate companiilor, deoarece riscurile asociate creditării persoanelor fizice sunt prea mari în această perioadă. Motivul: de cele mai multe ori cererea de finanţare vine din partea celor care au ajuns în situaţii disperate, a explicat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea, la un forum de specialitate.



    Relansarea creditării este strâns legată de reluarea unei creşteri economice sustenabile în România, a subliniat Radu Graţian Gheţea, potrivit căruia “în prezent, deşi băncile au suficienţi bani, nu prea există cerere solvabilă pentru împrumuturi”: În momentul în care apar semnele creşterii economice şi avem creştere economică pentru o perioadă de câteva trimestre, automat încep să apară solicitări de credite bancabile (n.red. bancabil — raspunde exigenţelor BNR). De ce? Pentru că începe să existe piaţă, începe să existe cerere. Acum, foarte puţine proiecte sunt bancabile. Sunt pe nişte domenii unde se poate vorbi de mai multă siguranţă. Unul ar fi: tot ce atinge fondurile europene, deci cu cât sunt implicate fonduri europene, cu atât afacerea devine mai bancabilă; agricultura, care e mult mai performantă decât creditul în alte domenii – creditul în agricultură e mai performant – şi, până acum, sunt administraţiile publice locale.”



    Principalele provocări care stau în faţa sectorului bancar în perioada următoare, spun cei din domeniu, sunt legate de gestionarea creditelor neperformante în creştere, de necesitatea recâştigării încrederii clienţilor în instituţiile de credit şi de numărul mare de insolvenţe, multe chiar voluntare, înregistrate în rândul companiilor.



    Pe de altă parte, bancherii spun că este loc pentru dezvoltarea creditului în lei, mai ales în condiţiile în care fluctuaţiile cursului de schimb îi dezavantajează pe cei cu împrumuturi în valută. În plus, şi dobânzile la creditele în moneda naţională vor scădea în perioada următoare sub 10% pe an, reducându-se astfel din diferenţa de costuri faţă de cele în valută.