Radio România Internațional

Tag: credite

  • Creditele de consum, în creştere

    Creditele de consum, în creştere

    Românii au făcut în luna martie cu 70% mai multe credite noi de consum faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, iar în ultimele 12 luni creditarea către populaţie a crescut cu 8,2%, arată datele publicate de Banca Naţională a României. Astfel, creditele noi pentru consum în lei acordate românilor au înregistrat în martie valoarea record de aproape 4,16 miliarde de lei (circa 830 milioane de euro), chiar peste cea a creditelor noi pentru locuinţe.

    Potrivit BNR, dobânda anuală efectivă medie la creditele de consum în lei depăşea în martie 2023 – 14%, maximul ultimului deceniu, faţă de un nivel de sub 11,3 procente anual, consemnat în martie 2024. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a explicat, recent, fenomenul creșterii cererii pentru creditele de consum, subliniind că populația s-a împrumutat deoarece a constatat că dobânzile înalte sunt sub rata inflației. Astfel, creditul a devenit relativ avantajos, fiind considerat ieftin – spune oficialul.

    La rândul lor, analiştii subliniază că majorările de venituri din ultima perioadă au impulsionat consumul în România, iar evoluţia acestuia va contribui la creşterea economică, dar va avea şi un impact asupra inflaţiei, care înregistrează o încetinire a ritmului său de scădere faţă de aşteptările anterioare. Această tendinţă de creştere a creditării este normală pe măsură ce scade inflaţia şi implicit dobânzile, spune analistul financiar Adrian Codirlaşu:

    “Creşterea creditării se va întâmpla pe măsură ce inflaţia se reduce şi vom vedea maxim după maxim pe partea de creditare şi de credite acordate. De unde vine acest lucru? Din creşterea economică, din creşterea PIB-ului şi automat activele bancare vor continua să crească, deci implicit creditarea. Dar dacă ne uităm la creditarea către populaţie, aceasta a crescut în ultimul an cu 8,2%, versus depozitele gospodăriilor populaţiei care au crescut cu aproape 22%. Creşterea creditării automat creează cerere, creează consum şi, de asemenea, creştere economică, consumul fiind unul dintre motoarele de creştere a economiei.”

    În plus, ultimele date ale Institutului Național de Statistică arată că, în luna martie, câştigul salarial mediu brut a ajuns la 8.500 lei (1.700 euro), iar ca valoare netă a fost de 5.185 lei (1.040 euro), ceea ce reprezintă o creştere de aproape 14 procente faţă de martie anul trecut.

    În context, guvernatorul BNR a atras atenţia că în România veniturile se majorează în general cu mult peste productivitate, iar acest lucru va avea un impact semnificativ asupra inflaţiei. Cât privește inflația, spune Mugur Isărescu, aceasta va continua să scadă, dar într-un ritm mai lent decât se anticipase.

    Amintim că Banca Centrală a revizuit, în ultimul său raport, în ușoară creștere prognoza ratei anuale a inflației pentru sfârşitul acestui an, de la 4,7 la 4,9%. Conform, însă, prognozei de primăvară a Comisiei Europene, România ar urma să aibă unul din cele mai ridicate niveluri ale inflaţiei la sfârşitul anului, aproape de 6%, mai mult decât dublu faţă de media europeană estimată.

  • Prioritățile noii sesiuni parlamentare

    Prioritățile noii sesiuni parlamentare

    Senatorii şi deputaţii români au început, pe 1 februarie, o nouă sesiune parlamentară, prima din acest an și penultima a legislaturii. Printre priorităţile PSD şi PNL, partide aflate la guvernare, se numără proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, astfel încât România să poată înainta cererile de plată pentru a primi fondurile europene alocate. Totodată, social-democraţii şi liberalii şi-au stabilit și în şedinţe separate strategia pentru noua sesiune legislativă.



    Proiectele privind jocurile de noroc şi pentru combaterea consumului de droguri se află printre priorităţile social-democraţilor. Liderul PSD şi premier, Marcel Ciolacu, a anunţat și o iniţiativă legislativă privind plafonarea dobânzilor la creditele obţinute de la instituţiile financiare nebancare. Potrivit acesteia, valoarea totală care va fi rambursată nu va mai putea depăşi dublul sumei obţinute prin credit.


    Marcel Ciolacu: Eu mi-aş dori ca, în luna februarie, să treacă această lege. Cred că e mult, se ajunge şi la 1.000%. Chiar dacă sumele sunt mici, iei împrumut de 500 lei (n.r. 100 euro), să ajungi să plăteşti o dobândă de 1.000% pentru că îţi permite legea… e un pic cam mult.”



    Prioritatea anunțată de liberali este o legislaţie fermă pentru combaterea şi prevenirea consumului de droguri. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a făcut apel către toţi parlamentarii să adopte în procedură de urgenţă aceste proiecte legislative. Alina Gorghiu:


    Înfiinţarea Registrului Naţional al Traficanţilor de droguri; legea 2 Mai prevede că traficanţii de droguri de mare risc nu mai pot să fie puşi în libertate atunci când primesc o pedeapsă cu condamnare; iar al treilea, înfiinţarea a opt centre dezintoxicare şi recuperare a dependenţilor de droguri.”



    În noua sesiune parlamentară, formaţiunile din opoziţie vor să stopeze eventuale creşteri de taxe şi impozite şi să prevină încălcarea Constituţiei. Liderul naţionalist AUR, George Simion, susţine că o comasare a alegerilor europarlamentare şi locale este un proces neconstituţional.


    George Simion: Nu se poate aşa ceva, să votezi primarii cu trei luni înainte, creezi instabilitate. Există, deja, o decizie a Curţii Constituţionale. Alegerile europarlamentare nu pot fi comasate, cuplate cu alte alegeri.”



    USR, tot în opoziţie, a anunţat începerea procedurii de sesizare a Comisiei de la Veneţia privind scenariul comasării alegerilor europarlamentare şi locale cu mai puţin de şase luni înainte de termenul stabilit. Dacă partidele din coaliţia la Putere vor cădea de acord pentru comasarea unora dintre alegerile care vor avea loc în acest an, este de aşteptat ca agenda Parlamentului să cuprindă şi modificarea legislaţiei din acest domeniu, respectiv a Codului administrativ. Amintim că în acest an, pe lângă alegerile europarlamentare și locale, în România vor avea loc și alegeri legislative și prezidențiale.





  • Credite mai scumpe în România

    Credite mai scumpe în România

    Rata anuală a inflaţiei a ajuns în România la 16,8% în luna noiembrie 2022, de la 15,32% în
    octombrie. Cifrele depăşesc prognoza de inflaţie pentru finalul anului pe
    care o     anunţase însuşi guvernatorul Băncii Naţionale (BNR), Mugur Isărescu -
    16,3%    . E, de asemenea, cea mai mare rată din ultimele două decenii: în 2002, inflația anuală a ajuns la 22,5%, pentru
    ca, din 2005 până în 2021, să rămână la o singură cifră.     Mişcare anticipată de mai toată lumea, Consiliul de Administraţie
    al BNR a majorat din nou, miercuri, rata dobânzii de politică monetară, cu
    0,25%, la 7 procente pe an. Specialiştii băncii centrale estimează acum că rata
    anuală a inflaţiei va scădea, probabil, uşor în primul trimestru al acestui an
    şi va coborî semnificativ mai repede ulterior, chiar sub 10%, încă din trimestrul
    trei al lui 2023. Noua majorare a dobânzii cheie va determina, cel mai probabil,
    şi creşteri ale dobânzilor la băncile comerciale, în special în cazul
    creditelor.


    Analistul economic Dragoş Cabat a declarat, pentru Radio România,
    că era important să se continue tendinţa de creştere a dobânzii cheie, pentru a
    ne asigura că inflaţia va atinge un plafon şi va intra, ulterior, pe o
    traiectorie descendentă, chiar dacă acest fapt înseamnă şi o creştere a ratelor
    pentru cei care au credite în lei cu dobândă variabilă. Cam 600.000 de români
    sunt sigur afectaţi de această majorare de dobândă – afirmă Dragoş Cabat. El
    susţine, însă, că, în general, persoanele care au credite bancare contractate
    sunt din categoria celor cu venituri medii sau peste medie şi adaugă că
    problema mare este cu românii care au venituri mici, ce erau şi continuă să fie
    la limita unui trai decent, iar pentru aceştia este foarte important să se
    stopeze creşterea abruptă a preţurilor de consum.


    Majorarea dobânzii de
    politică monetară va conduce la oprirea investiţiilor în sectorul privat şi la
    un val de falimente specifice recesiunii – a atenţionat, din opoziţie,
    deputatul USR Claudiu Năsui. Fostul ministru al Economiei reproşează Guvernului
    PSD-PNL-UDMR că s-a îndatorat masiv, pe fondul creşterii
    cheltuielilor pentru planuri de dezvoltare locală şi pentru noi agenţii de
    stat. Organizaţie non-guvernamentală destul de activă în spaţiul public,
    Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS)
    consideră, la rându-i, revoltător modul în care statul român, prin Banca
    Naţională, a ales să pondereze inflaţia galopantă, împovărând românii care au
    credite la bănci. Umflarea de către BNR a dobânzilor, fără nicio altă măsură
    compensatorie pentru populaţie – mai susţine FACIAS -, a avut drept consecinţă
    majorarea cu până la 60% a ratelor românilor. Această politică financiară,
    orientată exclusiv spre ajutorarea băncilor, va conduce în scurt timp la
    adevărate tragedii, ce vor afecta populaţia activă a ţării – prevesteşte organizaţia
    non-guvernamentală.


  • BNR crește, din nou, dobânda de referință

    BNR crește, din nou, dobânda de referință

    Banca Națională a României a crescut dobânda-cheie la 6,25%, în ciuda faptului că aşteptările pieţei vizau o creştere mai redusă. Aceasta este cea mai ridicată din ultimii 12 ani. Banca centrală majorează dobânda de politică monetară pentru a tempera inflația. Din această cauză, dobânzile interbancare, pe baza cărora se calculează şi indicii folosiţi la stabilirea ratelor împrumuturilor în lei cu dobândă variabilă, vor înregistra majorări în perioada următoare, spune vicepreşedintele Asociației Profesioniştilor în Investiţii din România, analistul financiar Adrian Codirlaşu:



    “BNR anticipează majorarea, în continuare, a inflaţiei şi a venit cu această majorare de dobândă de 75 de puncte de bază, peste anticipaţiile pieţei. Acest lucru va avea ca impact continuarea creşterii ratelor de dobândă din piaţa monetară, adică a ratelor ROBID şi ROBOR. În acelaşi timp, Banca Centrală menţionează faptul că se aşteaptă la o încetinire puternică a creşterii economice. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că există un risc măcar de recesiune tehnică în următoarea perioadă în România, deci poate vom avea şi trimestre în care PIB-ul va scădea faţă de trimestrul anterior.”



    Experţii BNR arată că cele mai recente date sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul al treilea faţă de cel precedent. Cu toate acestea, se va înregistra, totuşi, o majorare semnificativă a dinamicii anuale a Produsului Intern Brut în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condiţiile încetinirii creşterii consumului privat. Tot Adrian Codirlaşu:



    “BNR anticipează o încetinire a economiei, însă, rămâne economia pe plus, adică vom avea creştere economică, însă mult mai mică decât estimările iniţiale. Următoarea şedinţă este în noiembrie şi probabil va fi o nouă majorare, undeva la 25-50 de puncte de bază. Am putea ajunge la final de an cu rata de dobândă de politică monetară la valoarea de 6,50 sau 6,75.”



    Potrivit specialiştilor Băncii Centrale, rata anuală a inflaţiei va continua, probabil, să mai crească spre finalul anului, dar într-un ritm vizibil încetinit, cauzele fiind legate de scumpiri mai mari anticipate la gazele naturale şi energie electrică, precum şi la alimente, pe fondul războiului din Ucraina, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară.



    Escaladarea războiului şi sancţiunile tot mai severe asociate generează incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice şi, implicit, a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, mai spun experţii BNR. Ei apreciază că, în contextul actual, o combinaţie echilibrată de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii nefavorabile.






  • Credite tot mai scumpe

    Credite tot mai scumpe

    Indicele Robor la trei luni în funcţie de care se
    calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă își continuă creșterea, în România, şi a ajuns la
    8,11% pe an. Un nivel mai mare a fost înregistrat la 1 februarie 2010,
    respectiv 8,15%, conform BNR. La începutul acestui an, acest indice era 3% pe
    an. Aproape jumătate dintre creditele în lei acordate în România sunt calculate
    în prezent în funcţie de indicele Robor.


    Adrian Negrescu, analist
    financiar, spune că foarte mulţi români se află în situaţia de a plăti rate cu
    50% sau chiar 80% mai mari decât anul trecut. O primă soluţie este trecerea la
    indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), astfel încât
    ratele să scadă pentru o perioadă de 1-2 ani, este de părere
    Adrian Negrescu:

    Pentru a trece de la Robor la IRCC nu
    trebuie să faci altceva decât să mergi la banca unde ai creditul şi să depui o
    cerere, o cerere care se rezolvă de regulă în 30 de zile. Este o solicitare
    legală, pe care băncile ar trebui să o îndeplinească în cel mai scurt termen cu
    putinţă. Dacă într-adevăr banca refuză şi există posibilitatea să-ţi refuze
    trecerea la IRCC, soluţia este să apelezi la Centrul de Soluţionare a
    Litigiilor din Domeniul Bancar, CSALB, o instituţie care te ajută practic
    gratuit să negociezi cu banca aceste noi condiţii de creditare.


    O altă
    variantă este refinanţarea creditelor, ţinând cont de ofertele băncilor. Pentru
    cei care rămân fără loc de muncă singura soluţie este amânarea ratelor pentru cateva
    luni, până reuşesc să se reangajeze.

    Adrian Negrescu: De
    aceea, pentru cei aflaţi într-o situaţie dificilă, adică fără posibilitatea de
    a-şi găsi un loc de muncă, falimentul personal sau darea în plată sunt două
    alte soluţii, care îi pot face să scape de povara unui credit pe care nu mai
    pot să şi-l plătească.


    Analistul financiar atrage atenţia că atât
    timp cât inflaţia se va menţine la un nivel ridicat, dobânzile vor continua să crească. El spune că este de aşteptat ca Robor să atingă un procent de 9% în perioada următoare. Creșterea dobânzii de politică monetară este cea mai la îndemână măsură la care băncile centrale – adică instituțiile în sarcina cărora cade stabilitatea prețurilor – apelează când vor să reducă inflația. Pentru a reduce disponibilitatea de lichiditate în piață, creșterea dobânzilor descurajează creditarea nouă. Efectul se răsfrânge însă și asupra creditelor vechi, prin majorarea dobânzilor variabile. Cu cât banca centrală dă băncilor comerciale credite mai scumpe, cu atât acestea vor începe să aplice, la rândul lor, dobânzi mai ridicate pe piața interbancară.

    La nivel european, mai multe bănci centrale cresc dobânzile, din cauza situației economice globale. Europa se confruntă încă cu pandemia de COVID-19, care a scurtcircuitat lanțurile de aprovizionare, apoi, in februarie, a apărut războiul din Ucraina urmat de sancțiunile impuse Rusiei, care au zguduit piețele energetice.


  • BNR scumpește creditele

    BNR scumpește creditele

    Informația
    venită, miercuri dimineață, din partea Institutului Naţional de Statistică este
    de natură să provoace frisoane românilor – rata anuală a inflaţiei a urcat la
    13,76% în luna aprilie a acestui an, de la 10,15% în martie, în condiţiile în
    care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu peste 16 procente, cele alimentare
    cu 13,5%, iar serviciile cu mai mult de 7 procente. Scumpirile se vădcu ochiul liber nu de la o lună la alta, ci
    de la o zi la alta! Sunt, deja, produse pe care nici persoanele cu un venit
    mediu nu le mai pot cumpăra sau se gândesc de două ori înainte de a o face.
    Dacă, anterior, pentru finalul trimestrului II din 2022, Banca Națională a României
    prognoza o inflaţie de 11,2%, pentru trimestrul III -de
    10,2% şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV, acum BNR anticipează că inflația
    va urca până în vară mult mai mult decât se aştepta şi că nu va reveni sub 10%
    decât abia în a doua jumătate a anului viitor.

    Ca urmare, pentru a contracara
    această inflație galopantă, marți, Banca Centrală a luat decizia să mărească de
    la 3 la 3,75% rata dobânzii de politică monetară. Este cea mai consistentă
    creștere de când a început şirul deciziilor de acest fel, în toamnă. Rata
    dobânzii de politică monetară este acel indicator în funcţie de care se
    stabilesc atât dobânzile la credite, cât şi cele la împrumuturi practicate
    între bănci. Or, scopul creșterii ratei este descurajarea creditării, diminuarea
    consumului și, în consecință, scăderea inflației, nemaiîntâlnită în ultimul
    deceniu.

    După anunțul BNR, băncile comerciale sunt aşteptate, acum, să crească
    dobânzile interbancare la împrumuturi, precum și aşa-numitul ROBOR pe baza
    căruia se calculează costurile majorităţii creditelor populaţiei luate înainte
    de luna mai 2019, dar şi costurile împrumuturilor bancare pentru companii. De
    asemenea, depozitele bancare vor fi bonificate cu dobânzi situate mult sub
    nivelul inflaţiei. Cauzele acestei stări de fapt sunt multiple și sunt
    amplificate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei – spune
    Banca Centrală a României. Efectele se văd în puterea de cumpărare şi
    încrederea consumatorilor, dar și în activitatea, profiturile şi planurile de
    investiţii ale firmelor. Totodată, economiile din țările vecine Ucrainei,
    asemenea României, sunt percepute prezentând anumite riscuri, cu impact
    nefavorabil asupra costurilor de finanţare. De altfel, toate ţările care au frontieră cu Ucraina au ajuns, în
    acest moment, să se împrumute cu peste 7% dobândă. Or, în opinia politicului de
    la București, se impune o discuţie la nivel guvernamental, de familii europene politice
    şi cu Comisia Europeană în privinţa ţărilor care au frontieră cu Ucraina, în
    cazul cărora băncile văd un risc mai mare în a le oferi împrumuturi.


  • BNR scumpeşte creditele

    BNR scumpeşte creditele

    În România, rata
    dobânzii de politică monetară a fost majorată de la 2 la 2,5% pe an. În același
    timp, Consiliul de Administraţie al Băncii
    Centrale de la București a decis creșterea
    cu 0,5% a dobânzilor la care se împrumută băncile de la BNR, precum și pe cea
    pentru sumele pe care instituțiile de credit le păstrează în conturile Băncii
    Centrale. Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care
    se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat
    la 3,29% pe an – cea mai ridicată valoare înregistrată în ultimii trei ani, iar
    indicele Robor la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele
    ipotecare în lei cu dobândă variabilă, la 3,43%.

    Deciziile
    sunt menite să tempereze inflația – una din pârghiile prin care BNR poate să
    intervină în acest sens fiind scăderea consumului prin creșterea costului
    accesului la bani – și sunt justificate de prognozele specialiștilor de la BNR,
    potrivit cărora rata inflaţiei ar urma să ajungă la un număr cu două cifre în
    curând. Aceasta după ce, pe ansamblul anului trecut, rata anuală a inflaţiei
    s-a mărit cu 6,13 puncte procentuale, de la 2,06% în decembrie 2020.


    Analistul economic Constantin Rudniţchi: Această creştere era aşteptată. Oarecum
    surprinzător este că, de data aceasta, Banca Naţională a crescut cu 0,5 puncte
    procentuale, ceea ce înseamnă relativ mult. Și, ceea ce este şi mai clar, se
    spune în comunicat, adică aşteptările sunt de creştere în continuare a
    inflaţiei, măsurile de sprijin pentru populaţie şi pentru companii pentru
    reducerea facturilor la energie electrică şi la gaze naturale nu sunt
    convingătoare şi, atunci, sigur că inflaţia devine inamicul numărul unu al
    primei jumătăţi a anului.


    Estimările sunt că rata anuală a inflaţiei îşi
    va accentua semnificativ creşterea în trimestrul al doilea 2022, în principal
    ca efect al unor majorări mult mai ample decât se anticipa ale preţurilor
    gazelor naturale şi energiei electrice, care vor ieşi în evidenţă semnificativ
    după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru
    consumatorii casnici. În a doua jumătate a lui 2022, rata anuală a inflaţiei ar
    urma să descrească gradual, apoi să cunoască o ajustare în jos relativ abruptă
    în prima parte a anului viitor, pentru a reuși să reintre în intervalul ţintit
    de BNR, adică 1,5-3,5%, abia în ultimul trimestru din 2023.


    Potrivit datelor
    Eurostat, România se clasează pe locul 6 între statele membre în ceea ce
    priveşte mărimea ratei anuale a inflaţiei la finalul anului trecut.


  • Proiecte de legi adoptate de Camera Deputaţilor

    Proiecte de legi adoptate de Camera Deputaţilor

    Cele două camere ale Parlamentului României au lucrat joi
    în plen, dar cu o prezenţă fizică redusă a parlamentarilor. Au fost şi
    intervenţîi telefonice, iar votul final s-a dat în sistem electronic. Camera
    Deputaţilor, dominată de social-democrații din opoziție, a adoptat, ca for
    decizional, mai multe proiecte de lege vizând situația actuală de criză. Între
    acestea, inițiativa PSD prin care se acordă pensie urmașilor doctorilor și ai
    altor categorii de personal medical care își pierd viața în lupta cu epidemia
    de coronavirus. Astfel, soţul supravieţuitor şi copiii vor beneficia de o
    pensie de urmaş în valoare de 75% din salariul avut de cadrele medicale, iar,
    în absenţa moştenitorilor, se va acorda lunar părinţilor jumătate din pensia de
    urmaş. Proiectul de lege a întrunit sprijinul tuturor grupurilor parlamentare.

    Camera a adoptat şi modificările propuse de PSD la ordonanţa de urgenţă a
    guvernului prin care se amână plata ratelor bancare, la cerere, până la 31
    decembrie, fiind eliminată dobânda la dobândă pentru toate tipurile de credit.
    Vor putea beneficia de prevederile legii şi restanţierii, dar şi firmele ale
    căror venituri s-au diminuat cu 15% din cauza crizei. PNL, aflat la guvernare,
    îi acuză pe social-democraţi de populism şi spun că vor ataca la Curtea
    Constituţională aceste modificări. Liberalii sustin că, în aceste noi condiții,
    toţi clienţii băncilor vor cere amânarea la plată, iar creditele lor vor fi
    considerate riscante. Acum, când resursele băncilor sunt mai preţioase că
    oricând, băncile vor trebui să blocheze sume considerabile care ar fi trebuit
    să meargă cât mai repede în economie, declara un deputat liberal. PSD își apară
    modificările, susținând că acestea vin în sprijinul populaţiei şi firmelor
    afectate de criză și că niciunde în lume nu se ia dobândă la dobândă.

    Camera
    Deputaților a adoptat și o lege care prevede prelungirea cu şase luni a
    mandatului aleşilor locali din momentul încetării stării de urgenţă, dar şi
    stabilirea de către Parlament, prin lege organică, a datei alegerilor locale.
    Până în prezent acesta era un atribut al guvernului, iar PNL a anunțat deja că
    va contesta legea la Curtea Consitutionala. Premierul Ludovic Orban a declarat
    joi că alegerile locale pot fi organizate în septembrie, dacă primul val al
    pandemiei va trece până la începutul lunii iulie. Cu cât mai repede, cu atât
    mai bine, spune primul ministru, dar subliniază că trebuie ținut cont de
    contextul epidemiologic. În ceea ce privește alegerile parlamentare, prevăzute
    pentru decembrie, șeful guvernului a afirmat că se poate asigura o prezenţă
    mare la urne prin introducerea votului prin corespondenţă și în țară, așa cum
    este acum în diaspora, sau a votului electronic. Şi Senatul a adoptat în plen
    mai multe proiecte de lege, între care cel care stabileşte acordarea de zile
    libere pentru supravegherea copiilor, inclusiv în perioada vacanţelor şcolare,
    dacă unităţile de învăţământ sunt închise ca urmare a decretării stării de
    urgenţă.

  • Sprijin financiar pentru tinerii fermieri

    Sprijin financiar pentru tinerii fermieri

    Comisia Europeană şi Banca Europeană de
    Investiţii (BEI) au lansat un program comun pentru finanţarea de împrumuturi
    pentru tineri agricultori, în valoare de 1 miliard de euro. Decizia survine în
    condiţiile în care accesul la finanțare este esențial și,
    subliniază Comisia, de prea multe ori, reprezintă un obstacol pentru tinerii
    care doresc să activeze în acest domeniu.

    În 2017, de exemplu, 27% dintre cererile depuse la bănci de către tineri
    din Uniunea Europeană au fost respinse, comparativ cu doar 9% în cazul altor
    fermieri.În condițiile în care 11 %
    dintre fermierii europeni au vârsta sub 40 de ani, sprijinirea fermierilor
    tineri în acest sector este o prioritate pentru Comisia Europeană și pentru
    politica agricolă comună în perioada de după anul 2020, a declarat comisarul pentru agricultură,
    Phil Hogan:

    Tinerii
    fermieri se află în centrul modelului nostru european de fermă familială și vor
    juca un rol crucial în susținerea acestui model pentru viitor. Dar statisticile
    actuale sunt îngrijorătoare – ponderea administratorilor de ferme sub 35 de ani
    reprezintă doar aproximativ 5% din toate fermele din UE. Atragerea de noi
    fermieri tineri și facilitarea dezvoltării afacerilor acestora este imperativă
    pentru viitorul sectorului nostru agricol. Trebuie să finanțăm nevoile de
    afaceri ale tinerilor agricultori și să reiterăm importanța pentru agricultura
    UE și pentru viitorul politicii agricole comune, trebuie să abordăm
    volatilitatea prețurilor și nevoia de sprijin pe termen scurt pentru capitalul
    de lucru, pentru a depăși dificultățile temporare de lichiditate ale
    întreprinderilor viabile. Având în vedere acest lucru și în
    fața presiunii permanente asupra bugetului PAC, dorim să transmitem un semnal
    clar agricultorilor noștri anunțând o nouă inițiativă comună care oferă noi
    posibilități de finanțare pentru a putea face față cu siguranță în viitor.

    Programul va fi gestionat la nivel de
    stat membru de către băncile și societățile de leasing care își desfășoară
    activitatea în Uniune. Băncile participante ar trebui să contribuie cu sume
    corespunzătoare celor angajate de Banca Europeană pentru Investiţii, ridicând
    astfel valoarea totală la un nivel potențial de 2 miliarde EURO. Iar fermierii
    tineri ar trebui să aibă prioritate.

    Programul urmăreşte să rezolve mai multe
    dintre lacunele actuale cu care se confruntă fermierii, iniţiativa urmărind să
    aducă pentru aceştia rate mai mici ale dobânzilor, perioade mai lungi, de până
    la 5 ani, după care să înceapă rambursarea creditelor, respectiv mai multă
    flexibilitate, în funcție de condiții, pentru a răspunde volatilității
    prețurilor din sectorul agricol, iar fermierii să aibă, astfel, posibilitatea
    de a plăti creditele în perioade dificile.


  • Modificări în politica fiscală a Guvernului României

    Modificări în politica fiscală a Guvernului României




    Guvernul de
    la Bucureşti a aprobat, vineri, modificarea a trei ordonanţe de urgenţă,
    printre care şi celebra ordonanţă 114, aşa numită a lăcomiei, ce prevedea
    impunerea unor noi taxe în sectoare importante ale economiei: bănci, telecomunicaţii, energie. Actul normativ care a polarizat clasa
    politică fusese adoptat de guvernul PSD-ALDE fără consultări prealabile cu cei
    vizaţi de schimbări şi a fost criticat atât în România, cât şi în afara ei, îndeosebi
    de către partenerii europeni.

    Potrivit premierului Viorica
    Dăncilă, printre obiectivele modificării celor trei ordonanţe se numără
    scăderea costurilor creditelor românilor şi creşterea numărului companiilor
    româneşti care vor primi credite avantajoase de la bănci. Ea a adăugat că, prin
    aceste schimbări, în formula de calcul a dobanzii pentru creditele in lei va intra
    un indicator calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare, care se
    publică pe site-ul Băncii Naţionale a României. Dispare, astfel, din formula de
    calcul indicele ROBOR – dobânda la care se împrumută între ele băncile. Din 2
    mai, noul indice de referinţă se aplică creditelor noi contractate de
    populaţie.

    În consecinţă, noul indice se va aplica şi noilor credite de
    refinanţare a creditelor aflate în derulare. In acelasi timp, vizat de
    modificări este şi Pilonul II de pensii administrate privat. Prim-ministrul
    Viorica Dăncilă a anunţat că au avut loc consultări cu acţionarii şi
    administratorii de pensii private din România, Ministerul Muncii şi Justiţiei
    Sociale, Autoritatea de Supraveghere Financiară, astfel că, până la 31 mai, se
    suspendă aplicarea reglementărilor privind cerinţele de capital impuse
    administratorilor fondurilor de pensii.

    Măsura este necesară, a explicat şefa
    Executvului de la Bucuresti, pentru a permite administratorilor fondurilor de
    pensii private adaptarea la noile condiţii de capital social din piaţă. Pe
    perioada suspendării se revine la capitalul social minim obligatoriu prevăzut
    pentru un administrator de fond privat de pensii de minim 4 milioane de euro în
    echivalent lei.

    Pe de alta parte, şi în domeniul energiei au fost aduse o serie
    de clarificări şi reglementări. Potrivit premierului, acestea vizează, între
    altele, accelerarea investiţiilor în sectorul energiei electrice, dezvoltarea
    reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin introducerea posibilităţii de
    a se realiza acest lucru şi din fonduri publice de către unităţile
    administrativ-teritoriale. In acelasi timp, se menţine plafonarea preţului la
    gaze şi energie electrică pentru toţi consumatorii casnici, concomitent cu
    renunţarea la plafonarea acestora pentru consumatorii industriali în urma
    dezbaterilor cu reprezentanţi din industrie si cu cei ai UE.

  • Retrospectiva săptămânii 10.06 – 16.06.2018

    Retrospectiva săptămânii 10.06 – 16.06.2018

    Efecte ale intemperiilor în România


    Mare parte din teritoriul României a fost sub incidenţa
    unui cod galben de instabilitate atmosferică accentuată şi cantităţi de apă
    însemnate. Multe zone din ţară au fost afectate de vântul puternic şi de precipitaţiile
    abundente. Vântul puternic şi ploile au creat probleme în mai multe judeţe ale
    ţării, unde numeroase gospodării au fost inundate sau au rămas fără curent
    electric. In unele orase, mai mulţi
    copaci au căzut pe carosabil, dar şi pe maşini. Ploile torenţiale şi grindina
    au distrus zeci de hectare de culturi agricole. În contextul ploilor
    abundente din ultimul interval de timp, hidrologii au emis avertizări, în
    cursul săptămânii,
    coduri rosu, portocaliu şi galben pentru râuri din vestul, sudul şi sud-estul
    ţării. Au fost mobilizaţi, pentru a interveni, peste 3.300 de pompieri.



    Delegatia Comisiei de la Veneţia,
    la Bucuresti, pentru discuţii privind modificările aduse legilor
    Justiţiei


    O delegaţie a
    Comisiei de la Veneţia, organismul de specialitate consultativ al Consiliului
    Europei în materie constituţională, s-a aflat, în această săptămână, la Bucureşti,
    pentru discuţii privind modificările aduse legilor Justiţiei. Delegaţia a avut
    întâlniri cu reprezentanţii a numeroase instituţii importante ale statului: cu
    preşedintele Klaus Iohannis, la
    Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea
    Constituţională, la Biroul procurorului general, Direcţia Naţională
    Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii, cu reprezentanţi ai
    Parlamentului, precum şi cu asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor şi cu
    organizaţii ale societăţii civile. Şeful statului şi Comitetul de Monitorizare
    al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei solicitaseră opinia acestor
    specialişti pe tema modificărilor aduse la cele trei legi ale Justiţiei:
    organizarea judiciară, funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii,
    respectiv statutul judecătorilor şi procurorilor. Solicitarea a survenit pe
    fondul acuzaţiilor lansate de opoziţia de dreapta, o parte a presei şi
    organizaţii civice că, prin modificarea acestor legi, coaliţia guvernamentală
    PSD-ALDE ar încerca să stopeze lupta anticorupţie şi să-şi subordoneze
    magistraţii. Experţii Comisiei de la Veneţia urmează să elaboreze un raport preliminar în luna iulie, pe
    baza informaţiilor culese, iar pe cel definitiv în octombrie.



    Senatul de la Bucuresti a adoptă modificări ale Codului de Procedură
    Penală


    Senatul
    Romaniei a adoptat, miercuri, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată,
    propunerea de modificare a Codului de procedură penală. Proiectul, iniţiat de
    parlamentari ai coalitiei guvernamentale PSD-ALDE, nu a fost votat de
    reprezentantii PNL si USR, de opozitie. Proiectulvizează transpunerea directivei UE legată de
    prezumţia de nevinovăţie, printre modificări regăsindu-se şi cea referitoare la
    distrugerea probelor unei înregistrări obţinute în mod ilegal. Unul dintre cele mai controversate
    amendamente prevede că rejudecarea dosarului se poate cere dacă judecătorul nu
    a semnat sau redactat decizia. Proiectul urmeaza sa intre in
    dezbaterea Camerei Deputaţilor, for
    decizional în acest caz.



    BNR a prezentat o nouă ediţie a raportului asupra stabilităţii
    financiare


    Riscul
    de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este
    în creştere, se arată în Raportul asupra stabilităţii financiare prezentat,
    joi, de BNR. Printre riscurile incluse în document se mai numără deteriorarea
    încrederii investitorilor în economiile emergente, cum este România,
    tensionarea echilibrelor macroeconomice şi creşterea preţurilor imobiliare. Raportul
    menţionează că, pe parcursul anului trecut, au crescut atât datoria totală a
    populaţiei, cât şi creditul de consum acordat de bănci şi de instituţiile
    financiare nebancare. Conducerea
    BNR a prezentat documentul în contextul în care inflaţia anuală a depăşit, în
    mai, 5,4%, cel mai înalt nivel al ultimilor cinci ani, cursul de schimb al
    monedei naţionale în raport cu monenda unică variază în jurul valorii de 4,66
    de lei pentru un euro, deficitele se adâncesc, iar datoria publică este în
    urcare.



    Jucătoarea română de tenis
    Simona Halep, numărul 1 mondial şi câştigătoarea turneului de la Roland Garros,
    ovaţionată la Bucureşti

    Jucătoarea română de tenis
    Simona Halep, numărul 1 mondial, a fost ovaţionată, luni, pe Arena Naţională
    din Bucuresti, dupa ce a câştigat,
    sâmbătă, turneul de la Roland Garros, unde a învins-o în finală pe jucătoarea americană
    Sloane Stephens (10 WTA), cu 3-6, 6-4, 6-1. Au fost peste 20.000 de
    locuitori ai Capitalei care au venit să o întâmpine pe Simona Halep, ea fiind
    cetăţean de onoare al Bucureştiului. Simona Halep Track: Vă mulţumesc foarte mult că aţi venit. Am
    vrut special să vin să ne bucurăm împreună de acest trofeu. Bucuria este mai
    mare decât pe terenul central de la Paris. Vă mulţumesc foarte mult. Este un
    moment deosebit. Sunt foarte mândră că sunt româncă. Aceste performanţe au
    venit şi sunt sută la sută din ţara noastră. Mereu m-am antrenat aici. Am
    crescut aici şi mereu am crezut că se face performanţă mare, chiar dacă provin
    dintr-o ţară mai micuţă. Este primul titlu de Mare Slem din cariera româncei, care a pierdut,
    anterior, doua finale la
    Openul Frantei, in 2014 si 2017, si una la Melbourne, anul acesta.Titlul Simonei Halep la Roland
    Garros vine la 45 de ani după ce Ilie Năstase câştiga la Paris şi la 40 de ani
    de la cel al Virginiei Ruzici.

  • Jurnal românesc – 19.09.2017

    Jurnal românesc – 19.09.2017

    Indicatorul Robor, în
    funcţie de care se calculează dobânzile la creditele în lei, a ajuns, luni, la
    valoarea de 1%, cel mai înalt nivel al ultimelor 20 de luni. Robor mai mare înseamnă automat dobânzi
    în creştere, respectiv rate mai mari la bănci. Potrivit Băncii Naţionale a
    României (BNR), Robor a urcat, luni,
    la 1%, după ce în şedinţa precedentă a fost de 0,98%. Indicele a avut cea mai
    mică valoare în septembrie 2016 (0,68%), iar de la începutul lui 2017 se situează
    în intervalul 0,81-0,9. În data de 3 mai a înregistrat un boom, având cea mai
    mare valoare atât a acestui an, cât şi a ultimelor 3 trimestre (0,93). Robor este indicatorul principal în
    funcţie de care sunt calculate dobânzile variabile la creditele în lei.
    Dobânzile se află, de câteva luni, pe o traiectorie ascendentă, iar analiştii
    avertizează că acestea vor creşte şi mai mult până la finalul acestui an.



    Avocatul Poporului din România, Victor
    Ciorbea, s-a sesizat din oficiu şi va
    solicita clarificări din partea Ombudsmanului parlamentar din Finlanda, Petri
    Jääskeläinen, în legătură cu situaţia unui cetăţean român căruia i-a fost
    refuzată cazarea într-un hotel din cauza naţionalităţii sale. Totodată,
    Avocatul Poporului va solicita lămuriri legate de eventualele demersuri ce ar
    putea fi efectuate, în virtutea competenţelor legale şi constituţionale ale
    omologului finlandez. Sesizarea din oficiu a Avocatului Poporului vizează
    posibila încălcare a dispoziţiilor Protocolului Adiţional nr. 12 din 4
    noiembrie 2000 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
    fundamentale, a art. 26 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile
    civile şi politice, precum şi a art. 16 şi art. 17 din Constituţia României
    privind egalitatea în drepturi şi cetăţenii români în străinătate.Ombudsmanul
    parlamentar este supraveghetorul suprem al respectării drepturilor omului şi
    legalităţii în Finlanda şi este numit de către Parlament.





    Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei
    pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a susţinut, marţi, o
    declaraţie politică în plenului Camerei Deputaţilor privind punerea în aplicare
    a Hotărârii de Guvern nr. 492/2004 privind Institutele Culturale Române de la
    Kiev, Cernăuţi, Belgrad, Moscova şi Atena şi înfiinţarea unor noi institute
    culturale româneşti sau filiale în Rep. Moldova, Serbia, Bulgaria şi Albania.
    Hotărârea de Guvern de acum 13 ani prevedea organizarea şi funcţionarea în 19
    state a 22 de Institute Culturale Româneşti sau filiale ale acestora la Atena,
    Beijing, Belgrad, Berlin, Bruxelles, Budapesta, Cernăuţi, Chişinău, Istanbul,
    Kiev, Londra, Lisabona, Madrid, Moscova, New York, Paris, Praga, Viena, Roma,
    Stockholm, Szeged, Tel Aviv, Varşovia şi Veneţia. În prezent, 5 dintre aceste
    Institute Culturale sau filiale nu există decât pe hârtie, iar deputatul român
    solicită deschiderea acestora, în condiţiile în care Ucraina, Federaţia Rusă şi
    Grecia au Institute, Centre sau Fundaţii Culturale în România. Doar în două
    state vecine României, din 5, în care există comunităţi istorice româneşti,
    funcţionează Institute Culturale Române: două în Ungaria, la Budapesta şi
    Szeged, şi doar unul în Rep. Moldova, la Chişinău, a precizat Constantin
    Codreanu. Totodată, el a cerut Guvernului să completeze Hotărârea 492/2004 cu
    prevederi noi despre înfiinţarea ICR Sofia cu filială la Vidin, ICR Tirana cu
    filiale la Saranda şi Corcea, precum şi a unor filiale ale ICR Chişinău la
    Bălţi şi Cahul şi a unei filiale ICR Belgrad la Bor, în Timoc. Aceste decizii
    şi acţiuni ale Guvernului de la Bucureşti vor fi în măsură să contribuie
    substanţial nu doar la promovarea limbii şi culturii române în statele din
    regiune, dar şi să vină în sprijinul importantelor noastre minorităţi istorice
    româneşti din aceste state, a mai spus deputatul român

  • Jurnal românesc – 09.12.2016

    Jurnal românesc – 09.12.2016

    Compania Naţională Poşta Română a precizat, vineri, într-un comunicat, că a predat către Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă 4.561 de plicuri conţinând voturile cetăţenilor din diaspora, înscrişi în Registrul Electronic, până în data de 08.12.2016, orele 24:00. Cele mai multe voturi provin din Spania (714), Germania (533), Marea Britanie (515), Franţa (469) şi Republica Moldova (414). Cele mai multe trimiteri poştale conţinând documente necesare votului prin corespondenţă au plecat către Spania (2.794), Italia (1.228), Republica Moldova (880), Germania (618) şi Marea Britanie (594). Pe 11 octombrie, Poşta Română arăta că alegătorilor care au optat să voteze prin corespondenţă şi s-au înscris în Registrul Electoral le vor fi expediate (cu confirmare de primire) următoarele documente necesare votării: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant cu menţiunea votat, certificatul de alegător, buletinul de vot prin corespondenţă şi instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.



    România are, pentru prima dată în istorie, o strategie de siguranţă rutieră pentru următorii 4 ani. Prezentate de ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, măsurile urmăresc reducerea numărului de accidente cu 50 de procente. România este, la nivelul Uniunii Europene, pe ultimul loc în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Statisticile îngrijoratoare arată că, în anul 2014, 1.818 persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui eveniment rutier. Pe 2015, pe lista morţilor apar încă 75 de nume. Odată cu strategia, care a fost aprobata în octombie, autorităţile speră că, până în 2020, să reducă la jumătate numărul accidentelor rutiere. În noua strategie, intervenţia în cazul accidentelor devine o prioritate pentru autorităţi, care vor ca resursele existente să fie alocate mai bine printr-o coordonare mai eficientă a dispeceratelor de urgenţă. În plus, strategia de siguranţă rutieră aduce mai multe schimbări şi la nivelul pregătirii şoferilor. Astfel, permisul de conducere nu se va mai putea obţine fără absolvirea a minimum zece clase, examenul pentru permis va fi monitorizat video, conducerea preventivă va fi predată în şcolile de şoferi, iar în grădiniţe, şcoli şi facultăţi vor fi introduse ore de educaţie rutieră. Totodată, vor fi mai dese controalele medicale pentru şoferii în vârstă.


    Statul va garanta în proporţie de maximum 50% valoarea creditelor acordate pentru achiziţia de locuinţe noi sau consolidate în cadrul programului guvernamental ”Prima casă”. Creditele pentru locuinţele care nu se încadrează în aceste categorii vor fi garantate de stat în proporţie de maximum 40%.În ambele cazuri, procentul de garantare este raportat exclusiv la creditul care se doreste a fi contractat prin Programul Prima casă. Noile reglementări au fost adoptate prin ordonanţă de urgenţă, pentru implementarea în regim de urgenţă, începând cu 1 ianuarie, a liniilor directoare şi a obiectivelor stabilite pentru următorii 5 ani în cadrul Strategiei programului ”Prima casă”. Pilonul principal este creşterea calităţii vieţii prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în România.



    Cele mai recente rezultatele obţinute de România la testarea PISA realizată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată un uşor regres în ceea ce priveşte performanţa în domeniul educaţiei, comparativ cu punctajele obţinute la precedenta testare de acest fel care a avut loc în 2012. Scorul cel mai ridicat obţinut de elevii români a fost pe scala generală de Matematică, respectiv 444 de puncte, iar cel mai scăzut punctaj a fost înregistrat pe scala Citire/Lectură, cu 434 de puncte. În ceea ce priveşte locurile în clasamentul internaţional, România se clasează pe poziţia a 43-a la matematică şi pe locul al 46-lea la citire, respectiv locul 48 la ştiinţe.

  • Jurnal românesc – 18.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 18.09.2016 UPDATE

    Activitatea mediului asociativ românesc din Germania, iniţiativele de voluntariat şi sprijin comunitar, programele, proiectele şi acţiunile derulate de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în susţinerea comunităţilor româneşti de peste graniţe, au fost teme discutate de ministrul delegat Maria Ligor cu membri ai unor organizaţii şi asociaţii ale românilor din landul Baden-Wurttemberg. Potrivit unui comunicat al ministerului de Externe de la Bucureşti, ministrul delegat a prezentat noile proceduri simplificate de acordare a finanţării nerambursabile şi a anunţat primirea, de la 15 octombrie, de noi propuneri de proiecte din partea organizaţiilor diasporei.



    Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege privind conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul din momentul acordării creditului. Astfel, la cererea consumatorilor, băncile care au făcut conversii pot să revină la contractele iniţiale în franci elveţieni şi să efectueze conversia în condiţiile prezentei legi. Potrivit amendamentelor propuse de comisiile de specialitate şi adoptate în plen, conversia ar urma să se facă prin act adiţional la contractul de credit, nu prin hotărâre judecătorească. A fost exclusă referirea la plafonul de 250 de mii de franci elveţieni, după ce anterior fusese eliminată în plen şi condiţia privind gradul maxim de îndatorare de 50%. Proiectul prevede exclusiv conversia împrumuturilor în franci elveţieni. De votul final în calitate de for decizional a trecut şi proiectul de lege care stabileşte că ţigările mentolate mai pot fi comercializate până în 2019, iar cele care au capsulă aromată în filtru vor dispărea de pe piaţă la 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial. Cele doua proiecte de lege vor fi trimise, pentru promulgare, preşedintelui Klaus Iohannis.



    Pentru următoarele sase luni, asigurarea de răspundere civilă auto pentru un camion de peste 16 tone va fi de maxim 7.534 lei, iar cea pentru un autoturism condus de un şofer cu vârsta între 31 şi 40 de ani – de 610 lei. Tarifele au fost stabilite de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Senatorii din Comisia de buget au respins Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind plafonarea tarifelor RCA pentru o perioadă de şase luni, pe motiv că în circuitul legislativ există deja un proiect de lege care reglementează piaţa asigurărilor auto. Proiectul de lege a trecut de Senat, iar acum se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor, ca for decizional.



    Senatul a adoptat şi proiectul de lege prin care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a propus eliminarea a 102 taxe nefiscale, între care şi taxa radio-tv. Iniţiatorul spune că birocraţia şi corupţia sunt principalele cauze ale neîncrederii cetăţenilor în stat, iar prin eliminarea acestor taxe se reduce timpul petrecut la ghişee şi se simplifică activitatea instituţiilor publice. Reprezentanţii ALDE şi UDMR au susţinut documentul, în timp ce PNL a criticat proiectul de lege şi a votat împotrivă. Senatorul liberal Teodor Atanasiu a solicitat ca proiectul să fie retrimis la comisie şi supus dezbaterii publice.



    România are nevoie de noi sisteme de pensii suplimentare, pentru ca pensionarii să-şi asigure bătrâneţi liniştite, a declarat, marti, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Ion Giurescu. El a precizat că, potrivit Eurostat, în 2060, peste 65% din populaţia ţării va avea peste 65 de ani, iar în anul 2050 un salariat va susţine 2,5 pensionari. Reprezentantul ASF consideră că o soluţie bună ar fi introducerea sistemului de pensii ocupaţionale, supranumit şi Pilonul IV, cu plata unor contribuţii suplimentare, care să asigure o pensie mai mare la bătrâneţe.

  • Efecte ale Legii dării în plată

    Efecte ale Legii dării în plată

    Preşedintele român, Klaus Iohannis, a promulgat legea
    dării în plată, pe care, în primă fază, o trimisese la reexaminare
    Parlamentului. Astfel, cei care au credite ipotecare mai mici de 250.000 de
    euro şi dovedesc că nu mai au cum să îşi plătească ratele pot cere băncii să
    preia casa şi creanţa lor să fie ştearsă. Zeci de mii de români au restanţe la
    creditul pentru casă şi mulţi dintre ei sunt deja în executare silită. Lor li
    se adaugă şi cei care au luat credite de nevoi personale pentru care au garantat
    cu o locuinţă.

    Ultimele date ale Băncii Naţionale arată că sunt 300.000 de
    familii care au semnat un credit ipotecar cu una dintre băncile din România.
    Doar jumătate dintre aceştia s-au împrumutat direct pentru a cumpăra o casă, în
    timp ce alţii au luat credite de nevoi personale pentru care au garantat cu o
    locuinţă. Indiferent de situaţie, legea dării în plată le permite acestora să
    scape de credit în schimbul casei cât timp fac dovada faptulului că nu îşi mai
    permit ratele. Nu este şi cazul celor care şi-au cumpărat case prin programul
    Prima Casă, căci prevederea legii care îi viza nu a trecut de Parlament.

    Aplicarea retroactivă a legii naşte numeroase neclarităţi. Sunt oameni care
    deja au fost executaţi silit, şi-au pierdut casele, dar băncile îi urmăresc în
    continuare pentru diferenţele de plată. Ei ar putea cere în instanţe, de
    asemenea, închiderea acestora.

    Tot mai multe bănci anunţă, ca răspuns la o lege
    pe care au contestat-o, majorarea avansului pentru creditele ipotecare, iar una
    dintre ele a introdus deja oferta diferenţiată, cu avans mai mic pentru credite
    de peste 250.000 de euro, plafonul peste care nu se aplică darea în plată.

    Deşi
    creditarea a început să îşi revină în România, pe fondul dobânzilor scăzute,
    Comisia Europeană avertizează că nesiguranţa şi-ar putea spune cuvântul, cele
    mai mari riscuri identificate fiind datorate incertitudinii generate de legea
    dării în plată. CE avertizează că această lege ar putea avea un impact negativ
    substanţial asupra încrederii investitorilor, precum şi asupra perspectivelor
    de creditare pe termen nedefinit şi îmbracă România în incertitudine.

    Controversata lege a dării în plată a fost deja publicată în Monitorul Oficial,
    ceea ce înseamnă că pe 13 mai primul debitor se poate prezenta la bancă pentru
    a-şi ceda cheile la imobil şi a-şi stinge datoria.