Tag: credite bancare

  • Noi reguli pentru creditele de consum

    Noi reguli pentru creditele de consum


    De pe un afiș publicitar, ne zâmbește larg o familie caucaziană. Fericirea lor este datorată unui credit. La televizor, un clip publicitar ne arată cum probleme financiare ale unui vârstnic sunt rezolvate datorită unui credit instant. Ceea ce apare scris foarte mic pe afiș, și fugitiv pe ecran, este costul real al împrumutului. De multe ori, chiar și în fața ofițerului de credit al unei bănci comerciale, clienții nu sunt informați așa cum trebuie despre toate costurile creditului. Dar, aceste lucruri ar trebui să se schimbe după introducerea în legislația națională al unui nou set de reguli.



    Parlamentul European a adoptat, săptămâna aceasta, reguli noi privind creditele de consum pentru a proteja consumatorii de îndatorarea excesivă, dar și pentru corecta informare a acestora de către instituțiile care oferă împrumuturi.


    Cele mai importante schimbări adoptate de deputații europeni sunt: evaluarea corespunzătoare a bonității consumatorului; plafonarea taxelor și comisioanelor; opțiunea de a renunța necondiționat la credit timp de 14 zile; reclamele ce trebuie să avertizeze în mod clar că orice împrumut are un cost.



    Noile reguli vor impune creditorilor să ofere consumatorilor informațiile standard într-un mod mai transparent și să asigure accesul facil la toate informațiile esențiale pe orice dispozitiv, inclusiv pe telefoanele mobile.



    Totodată, eurodeputații au subliniat necesitatea ca publicitatea pentru credite să nu încurajeze îndatorarea excesivă a cetățenilor și să includă un mesaj explicit cu privire la costurile asociate creditului.



    Pentru a stabili dacă un anume împrumut este potrivit nevoilor și posibilităților consumatorului, creditorii vor trebui să acceseze anumite informații. Acestea sunt legate de la obligațiile financiare și la cheltuielile curente ale solicitantului, iar creditorii nu trebuie să ia în calcul datele colectate de pe rețelele de socializare sau informațiile despre starea de sănătate a acestuia, susține legislativul european.



    Regulile privind creditele de consum aflate în vigoare au fost adoptate în 2008, de aceea era nevoie de o actualizare pentru a se adapta la contextul actual, subliniază forul legislativ european.



    Directiva privind creditele de consum include reguli care are ca scop protejarea cetățenilor europeni, dar și promovarea pieței împrumuturilor pentru consum în UE. Creditorii sunt obligați să ofere informații care permit clienților să compare ofertele din piață și să ia decizii în deplină cunoaștere a condițiilor de creditare. În același timp, consumatorii au la dispoziție 14 zile pentru a renunța la un contract de credit, dar și opțiunea de a rambursa anticipat împrumutul, ceea ce reduce costurile totale.



    Noile reguli se vor aplica creditelor până la 100.000euro, dar fiecare stat membru poate extinde pragul în funcție de condițiile locale. Parlamentul European dorește ca


    Parlamentul European mai menționează că trebuie reglementări și pentru descoperirea de cont (overdraft) , dar și pentru depășirea a limitei de credit. Cu toate acestea, eurodeputații au concluzionat că fiecare stat membru să decidă dacă aplică regulile pentru creditele de consum și pentru alte produse bancare: împrumuturile de până la 200 de euro, credite fără dobândă sau credite care se rambursează în mai puțin de trei luni cu costuri reduse.



    Regulile trebuie să treacă de votul Consiliului UE, apoi fiecare stat va trebui să le introducă în legislația națională.



    Video în limba engleză / Sursa: Parlamentul Eurpoean



  • Clienţii, protejaţi în relaţia cu băncile

    Clienţii, protejaţi în relaţia cu băncile

    Senatorii români au adoptat mai multe proiecte legislative privind protejarea consumatorilor
    în raport cu băncile, iniţiate de preşedintele Comisiei economice, social-democratul
    Daniel Zamfir. Între acestea se numără şi unul care vizează protecţia
    consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit şi prevede că
    un consumator poate solicita băncii conversia creditului la cursul de acordare
    plus 20%. Dacă banca nu acţionează voluntar în 45 de zile, împrumutatul se poate
    adresa instanţei, iar ratele se suspendă de la momentul solicitării până la
    pronunţarea instanţei.

    Senatorul PSD Daniel Zamfir: Această lege face în sfârşit
    dreptate celor care şi-au luat credite în franci elveţieni şi au suportat din
    păcate singuri criza financiară din 2008. Ratele oamenilor au ajuns să fie cu
    mult peste veniturile lor, iar propunerea legislativă nu face altceva decât să
    îndrepte lucrurile în această speţă.

    În schimb, PNL, la guvernare, s-a
    pronunţat împotriva proiectului de lege, arătând că acesta promovează măsuri
    populiste. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu: Încercăm
    să intervenim, să blocăm regulile economiei de piaţă cu reglementări de genul
    ăsta, populiste, care niciodată n-o să aibă efect pentru că încalcă un
    principiu esenţial al economiei de piaţă, respectiv jocul cererii şi al
    ofertei, nu asta înseamnă protecţia consumatorului.

    Celelalte acte
    normative adoptate de senatori vizează executările silite, dobânzile excesive
    şi limitarea cesiunilor de creanţe. Proiectul privind protecţia consumatorilor
    contra cesiunilor speculative de creanţe interzice transferul de credite. Dacă
    banca transferă creditul, acesta este considerat speculativ, iar împrumutatul
    scapă de datorie după ce plăteşte un preţ, respectiv cel cu care banca a vândut
    mai departe creditul.

    Acelaşi lucru s-ar întâmpla şi în situaţia creditelor
    ajunse la recuperatorii de creanţe, iar legea, în forma actuală, arată că
    aceasta s-ar aplica şi creditelor în derulare, adică inclusiv celor în franci
    elveţieni
    , afirmă Zamfir. Un alt proiect adoptat se referă la protecţia
    consumatorilor faţă de executările silite abuzive sau intempestive. Potrivit
    lui Daniel Zamfir, proiectul de lege este o formă de protecţie a locuinţei
    familiale.

    De partea social-democraţilor se află reprezentanţii UDMR, care consideră
    că aceste legi îmbunătăţesc condiţiile de executare silită sau pe cele de
    conversie a creditului şi, deşi nu sunt perfecte, ele merg în camera inferioară
    a Parlamentului unde vor fi îmbunătăţite. Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Băncile și practicile concurențiale

    Băncile și practicile concurențiale

    Recent în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, europarlamentarul român, Răzvan Popa a atras atenția asupra a ceea ce se întâmplă în România cu indicele ROBOR.


    Încă de la stabilirea acesteia în Tratatul de la Roma din 1957, politica Uniunii Europene în domeniul concurenței a fost o parte importantă a activității UE. Tratatul prevedea instituirea unui sistem care să împiedice denaturarea competiției în interiorul pieței comune. Obiectivul era crearea unor norme ample și eficiente privind concurența, pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a pieței europene și pentru a oferi consumatorilor avantajele unui sistem de piață liberă. Începând din 1962, Comisia este abilitată să investigheze eventuale comportamente anticoncurențiale, iar începând din 1990, este autorizată să examineze concentrările economice de mare amploare.

    Recent în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, europarlamentarul român , Răzvan Popa a atras atenția asupra a ceea ce se întâmplă în România cu indicele ROBOR și asupra faptului că exista informații că cele mai mari bănci au înțelegeri anticoncurențiale. Europarlamentarul a solicitat intervenția Comisiei Europene pentru a investiga această situație.

    Recent, în România, au apărut informații privind faptul că nu mai puțin de 10 bănci au apelat la înțelegeri de tip trust, pentru a manipula ROBOR – este voba de rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele – stabilind în mod artificial nivelul acesteia.

    Nivelul ROBOR influențează valoarea ratelor lunare la creditele în moneda națională. Deci, în funcție de valoarea ROBOR, românii plătesc mai mult sau mai puțin pentru împrumuturile bancare.

    Am sesizat Comisia Europeană privind această situație, si am solicitat o intervenție urgentă de a verifica modul în care băncile din România respectă principiul liberei concurențe. Un sistem bancar lipsit de onestitate este un pericol pentru piața liberă, dar și pentru interesele directe ale cetățenilor.

    Sunt semnale că și în alte state ale UE au existat astfel de probleme și, tocmai de aceea, consider că este obligatorie o analiză a Comisiei Europene, dar și o discuție mai amplă chiar aici, în Parlamentul European, care este instituția reprezentativă pentru locuitorii statelor membre ale Uniunii Europene.

    Îmi doresc ca împreuna să lămurim aceste aspecte și, dacă este nevoie, să luăm măsuri astfel încât cetățeanul european să nu cadă victimă lăcomiei băncilor...


  • Jurnal românesc – 14.08.2014

    Jurnal românesc – 14.08.2014

    Numărul lucrătorilor români şi bulgari din Marea Britanie a atins un nou nivel record, după ce la începutul anului au fost ridicate toate restricţiile pe piaţa muncii pentru cetăţenii din România şi Bulgaria, relatează The Telegraph. Datele publicate de Biroul naţional de statistică din Marea Britanie arată că erau 153.000 de români şi bulgari care lucrau în această ţară în al doilea trimestru al anului, cu 9% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Organizaţia MigrationWatch, care susţine impunerea unor controale mai severe asupra imigranţilor din Marea Britanie, a estimat că 50.000 de români şi bulgari vor sosi anual pe teritoriul britanic în următorii cinci ani. Un raport publicat de Universitatea Oxford menţiona că şase din zece imigranţi români şi bulgari ce trăiau anul trecut în Marea Britanie au susţinut că sunt liber-profesionişti, ceea ce le permitea să aibă acces la sistemul de ajutoare sociale britanic.




    România s-a aflat în 2013 pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte călătoriile efectuate cu trenul, cu o medie de 185 km pe cap de locuitor. Potrivit datelor furnizare de Uniunea Internaţională a Căilor Ferate, Elveţia a rămas campioană anul trecut la acest capitol, în Europa şi la nivel mondial, cu o medie anuală de 2.307 km de locuitor. În lume, Japonia ocupă locul al doilea cu o medie pe cap de locuitor de 1.912 kilometri pe an, urmată de Franţa cu 1.301 kilometri. În ceea ce priveşte numărul deplasărilor cu trenul pe an, elveţienii sunt tot pe primul loc în Europa cu 53 de călătorii, fiind urmaţi de cei din Luxembourg cu 40 de călătorii şi din Danemarca cu 35 de călătorii. Suedia, Estonia, România şi Lituania se află la coada clasamentului, cu o medie de 2-3 călătorii cu trenul pe cap de locuitor.




    Un român trebuie să muncească, în medie, aproape 50 de ore pentru a plăti rata lunară pentru un credit de consum de echivalentul a 5.000 de euro, dublu faţă de un ceh sau un polonez, potrivit unui studiu recent. Un credit ipotecar de 50.000 de euro necesită 120 de ore de muncă, faţă de 50 de ore în cazul unui ceh. Conform datelor, un român plăteşte o rată lunară de echivalentul a 109 euro pe lună pentru un credit de consum de 5.000 de euro pe cinci ani, faţă de 122 de euro cât plăteşte un ungur pentru un credit în forinţi. Un credit de aceeaşi valoare are un cost de 115 euro în coroane cehe şi de 112 euro în zloţi. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat recent că a fost surprins să afle că dobânzile la creditele de consum în lei sunt cele mai ieftine din regiune. Referitor la creditele corporate şi cele pentru achiziţia de locuinţe, el afirmă că deşi ratele sunt mai mari în prezent, tendinţa este de scădere.




    România se situa, la sfârşitul anului 2013, pe locul patru în topul ţărilor emergente din Europa în privinţa producţiei de vehicule, cu aproape 411 mii de unităţi, reiese dintr-o statistică recentă prezentată la Budapesta. La nivelul anului trecut, Cehia deţinea supremaţia la acest capitol cu 1.1milioane de unităţi produse, urmată de Slovacia (975.000 unităţi) şi Polonia (583.258). În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din industrie, România ocupa locul al treilea, cu 117 mii de persoane, după Polonia (149.000 de angajaţi), şi Cehia(140.000). În România erau înregistrate, anul trecut, peste 900 de companii care activau în industria auto, inclusiv Ford şi Dacia. În ţările din Europa Centrală şi de Est s-au produs, anul trecut, peste 3,5 milioane de vehicule, sectorul implicând 575 mii de angajaţi şi o contribuţie cu aproape 10% la Produsul Intern Brut.