Radio România Internațional

Tag: credite ipotecare

  • Preţul locuinţelor din România

    Preţul locuinţelor din România

    Preţul locuinţelor din Uniunea Europeană a înregistrat o creştere de 49,2%
    în perioada 2010 – trimestrul 3 din 2022, iar România a consemnat printre cele
    mai mici majorări de preţuri din UE, conform Eurostat. Preţul locuinţelor a
    crescut în 24 dintre cele 27 de state UE şi a scăzut doar în Grecia, Italia şi
    Cipru. Cele mai mari creşteri
    au fost înregistrat în Estonia, Ungaria şi Luxemburg.În România, în
    Finlanda şi Spania, preţul locuinţelor a înregistrat o creştere mai mică de
    25%, la jumătate faţă de creşterea medie înregistrată în UE.


    Chiriile au crescut, în medie, cu 18,5% în Uniunea Europeană, în perioada
    2010-2022. Cu excepţia Greciei, chiriile au crescut în celelalte 26 de state UE, inclusiv în România.
    Cele mai mari creşteri au fost în Estonia şi Lituania. În
    România chiriile au înregistrat o creştere de peste 25%, peste media din UE.


    O altă analiză, realizată de o platformă de imobiliare şi care ia în
    considerare doar ultimii 8 ani arată că preţul mediu al unui apartament din
    România a crescut cu 47%, locuinţele nou construite scumpindu-se cu 38%, iar
    cele vechi, construite înainte de 1977, scumpindu-se cu 43% faţă de 2015. În
    cazul apartamentelor, creşterea este de 38% pentru imobilele din Bucureşti şi
    de 52% pentru cele din restul ţării.


    În ianuarie 2023, o garsonieră de 30 de metri pătraţi, în Bucureşti, se
    vindea, în medie, cu 51.700 de euro, faţă de 35.300 de euro în ianuarie 2015.
    Pentru un apartament cu două camere din Bucureşti, cu o suprafaţă de 54 de
    metri pătraţi, preţul mediu de vânzare în ianuarie 2015 era de 53.800 de euro,
    în timp ce în 2023 a ajuns la 77.900 euro. Un apartament de 3 camere, de 70 de
    metri pătraţi se vindea acum 8 ani cu 77.700 de euro. În 2023 se vinde, în
    medie, cu 107.500 de euro. Creşterea este consistentă şi în cazul locuinţelor
    de tip casă sau vilă. Un imobil de 200 de metri pătraţi se vindea, în medie, cu
    146.800 de euro în 2015, în timp în 2023 preţul mediu a ajuns la 170.700 de
    euro.


    Creşterea preţurilor pentru locuinţe poate fi atribuită unui număr de
    factori, cum ar fi cererea mare pentru proprietăţi, o economie în creştere şi
    un acces mai uşor la credite ipotecare. Din cauza scumpirii imobilelor, un
    cumpărător îşi permite acum să achiziţioneze cu o cameră mai puţin decât în
    2015.


    Piaţa chiriilor pentru locuinţe a fost şi ea influenţată de creşterea
    preţurilor. Astfel, în Capitală, creşterea medie a fost de 38% în cazul
    garsonierelor şi de aproximativ 20% în cazul apartamentelor cu 2 camere. O
    garsonieră din Bucureşti se închiria în ianuarie 2015, în medie, cu 243 de
    euro, faţă de 331 de euro în 2023. În cazul apartamentelor de 2 camere,
    creşterea a fost uşor mai mică, de la 385 de euro la 450 de euro, în ultimii 8
    ani.


  • Împrumutul bancar-norme europene

    Împrumutul bancar-norme europene

    La nivelul UE sunt reglementate o serie de norme privind contractele de credite ipotecare. Parlamentul European, forul legislativ al UE a avut in vedere omogenizarea condiţiilor în care creditele pentru locuinţe sunt acordate populaţiei la nivelul Uniunii Europene şi oferirea unei protectii sporite consumatorilor.




    Directiva Comisiei
    Europene spune că statele trebuie să se asigure că există o informare
    corespunzătoare a consumatorilor înainte de accesarea unui credit şi că aceştia
    au la dispoziţie cel puţin 7 zile pentru a se hotărî dacă semnează sau nu
    contractul. Modul de prezentare a informaţiilor trebuie să fie standardizat,
    astfel încât acestea să fie uşor comparabile de la bancă la bancă, şi
    consumatorul să poată lua mai uşor o decizie. Într-o formă similară, această
    prevedere ca şi altele au fost adoptate de legiuitorul român în textul unor ordonanţe de urgenţă.


    Legiuitorii naţionali
    trebuie să se asigure şi că băncile fac o evaluare temeincă a capacităţii
    clienţilor de a-şi achita ratele la credit. Cum se apilca aceste norme
    europene in contractele de credit din
    Romania ne explica avocatul Adrian Cuculis: Din
    2016 a intrat in vigoare o directiva transpusa in legislatia romaneasca si pana
    si aici ne dam seama cat de slab suntem pregatiti din punct de vedere al
    protectiei consumatorului pentru ca noi intotdeauna avem acest dar, Romania are
    acest dar , prin organele de specialitate , respectiv prin legiuitir prin Parlament , prin Guvern de a implementa
    aproape de termenul de infringement orice dispozitie a UE. Si in cazul acesta al
    imprumuturilor de consum, al imprumuturilor ipotecare, Romania a implementat
    peste termenul de infringement Directiva europeana care a fost transpusa prin
    Ordonanta 52/2016 si in ea se aduc niste completari esentiale cel putin in
    materie de imprumut de consumatie. Imprumutatul nu poate fi executat silit pe
    bunurile imobiliare pe care le are, chiar daca trebuie facuta diferenta asta
    exista imprumut de consumatie cu ipoteca si exista imprumut de consumatie fara
    ipoteca. Ordonanta 52 permite imprumutatului o perioada de 6 luni de zile sa isi
    valorifice bunul respectiv in asa fel incat sa nu ii fie vandut la 30% din
    pretul de evaluare.In momentul in care ipotetic nu iti mai poti plati
    imprumutul si incepe executatrea silita , multi au impresia ca daca nu ai o
    ipoteca pusa pe un anumit bun, bunurile pe care le ai in patrimoniul tau nu pot
    fi executate silit. Executarea silita se intinde practic catre toate bunurile pe
    care le ai. Exista trei forme de executare silita :popirea , primul apanaj pe
    care il foloseste orice fel de creditor , executarea silita imobiliara, cea mai
    de interes pentru ca se pot recupera banii destul de repede si inca o executare
    silita mobiliara adica a bunurilor ce se afla in imobilul respectiv.orice fel
    de contract incheiat cu consumatorul trebuie sa fie negociat, daca nu e negociat
    intra sub incidenta si sub sfera unor clauze de natura abuziva .


  • Jurnal românesc – 10.06.2016

    Jurnal românesc – 10.06.2016

    Clienţii cu împrumuturi ipotecare care dau casele în plată vor fi scutiţi de la plata impozitului pe tranzacţie, care, în unele situaţii, ajunge şi la câteva mii de lei. Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, lucrează deja la textul unei ordonanţe de urgenţă care să modifice Codul Fiscal în acest scop. Ea a spus că scutirea se va aplica doar pentru o singură locuinţă dată băncilor în schimbul stingerii creditului. Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a precizat şi că se vor găsi soluţii şi pentru cei care au fost deja executaţi silit. Actul normativ ar urma să fie finalizat până la sfârşitul lunii iunie, înainte de vacanţa parlamentară.

    In peste 40% dintre dosarele instrumentate de Directia Anticoruptie
    a fost reţinută acuzaţia de abuz în serviciu, a afirmat procurorul-şef al
    instituţiei, Laura Codruţa Kovesi. Ea a precizat că, în 2015, în dosarele de
    abuz în serviciu, prejudiciul este estimat la peste 600 de milioane de euro.
    Statul român nu va recupera banii, în cazul în care Curtea Constituţională a
    României va decide să dezincrimineze
    această infracţiune, a avertizat Kovesi.




    Guvernul de la Bucureşti a
    aprobat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind
    salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016. Proiectul îşi
    propune să corecteze disfuncţionalităţile şi inechităţile din sistem, prin
    introducerea unei grile de premiere bazată pe criterii de performanţă şi care
    presupune salarii egale la funcţii şi vechime egale. Ministrul
    Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat că 50 % din beneficiile grilei de salarizare
    vor fi valabile din luna august, iar întreaga grilă de salarizare va fi
    aplicabilă la finele lui 2017. Proiectul de ordonanţă va fi trimis
    Parlamentului spre dezbatere şi aprobare.






    România înregistrează cea mai mare rată a
    mortalităţii infantile dintre statele membre UE, a afirmat, joi, consilierul
    prezidenţial Diana Păun. Ea a precizat că valoarea este de 9 la mie faţă de
    media europeană, care este de doar 3,1 la mie. Mortalitatea maternă, deşi a
    înregistrat o evoluţie descendentă, se menţine la cote ridicate, cu valori de
    două ori peste media UE, a mai spus Diana Păun, la o dezbatere dedicată
    problemelor cu care se confruntă sistemul naţional de sănătate, organizată de
    Avocatul Poporului.

    Peste 100 de persoane au
    participat, joi după-amiază, în Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmaţiei, la
    comemorarea victimelor comunismului care au murit în închisoarea din această
    localitate. Ulterior slujbei religioase, participanţii au marcat Ziua Eroilor
    şi Ziua Memoriei, în incinta Memorialului Victimelor şi Rezistenţei din Sighetu
    Marmaţiei, comemorând suferinţa din închisorile comuniste, deportările şi lupta
    de rezistenţă împotriva comunismului. De asemenea, au fost evocate mărturii
    despre deportările din anii 50, când sute de familii din Banat şi alte zone din
    Transilvania au fost mutate forţat în Bărăgan, dar şi dramele unor familii de
    şvabi şi saşi care au fost deportaţi în URSS, în aceeaşi perioadă. Cu ocazia aceluiaşi eveniment,
    Memorialul Victimelor şi Rezistenţei din Sighetu Marmaţiei a găzduit lansarea
    mai multor volume de carte memorialistică şi istorie contemporană reflectând
    perioada comunismului stalinist din România.

  • Jurnal românesc – 25.04.2016

    Jurnal românesc – 25.04.2016

    Premierul român, Dacian Cioloş, a anunţat că Guvernul intenţionează să “reseteze” cadrul de lucru şi să “redemareze” procesul de elaborare a unei ordonanţe de urgenţă care să nu vizeze atât o schimbare a legii salarizării actuale, cât o corectare a ei, cu accent pe baza grilei, dar numai în limitele bugetului. Cioloş a discutat, la Bucureşti, alături de noul ministru al muncii, Dragoş Pâslaru, cu sindicatele şi patronatele despre legea salarizării bugetarilor. Potrivit lui Pâslaru, Guvernul a pregătit o nouă variantă a ordonanţei privind salarizarea unitară, care ar putea să fie adoptată la 1 iunie şi aplicată din toamnă. Salariile mici vor creşte primele, spune ministrul, urmând ca apoi să fie eliminate inechităţile din sistem şi pentru cei care au salarii medii șţi mari. Liderii de sindicate spun că nu susţin această iniţiativă.



    Românii care doresc să călătorească în SUA să nu se aştepte la ridicarea vizelor mai devreme de 2017, declară ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, potrivit căruia există posibilitatea modificării legii în acest sens şi după alegerile din SUA. Hans Klemm a declarat că România îndeplineşte toate condiţiile, mai puţin rata de refuz, dar ambasada americană la Bucureşti face eforturi pentru a-i ajuta pe cei care doresc să călătorească în SUA. Potrivit oficialului, imigraţia este un subiect sensibil, dar unul dintre subiectele principale discutate în campania prezidenţială în SUA din acest an.



    40 de elevi şi profesori etnici români din regiunea Vidin, Bulgaria, au vizitat în perioada 23-24 aprilie 2016, mai multe obiective turistice din România, în cadrul proiectului Drumeţ în ţara mea, derulat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni. Vizitele la Muzeul Olteniei şi Muzeul de Etnografie din Craiova, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii de la Târgu Jiu, Mănăstirea din Tismana, Mănăstirea Sf. Ana din Orşova şi oraşul Drobeta Turnu Severin au fost instructive şi interesante – au fost cuvintele celor prezenţi în această excursie tematică. Aceasta a fost cea de-a patra serie de participanţi din regiunea Vidin în cadrul acestui proiect. În total, 160 de tineri etnici români din Bulgaria au avut oportunitatea să viziteze România în luna aprilie în cadrul programului Drumeţ în Ţara mea.



    Creditele ipotecare ar putea fi obţinute mai greu după ce România va adopta noua legislaţie europeană. BNR a anunţat că este foarte aproape să modifice regulamentul de creditare şi spune că unii clienţi nu vor mai fi eligibili pentru un împrumut garantat cu o locuinţă. Directiva europeană privind creditarea ipotecară le cere bancherilor să fie mai atenţi atunci când aprobă sau resping dosarele de credit. Însă fiecare ţară poate interpreta diferit directiva europeană. În unele state condiţiile de creditare au fost înăsprite de noile reguli, în altele au fost relaxate. În România, dezbaterile privind directiva europeană a creditelor s-au concentrat până acum pe impactul pe care ar putea să îl aibă asupra celor care deja au luat un împrumut. Însă directiva o să influenţeze şi condiţiile în care vor fi acordate creditele ipotecare noi.



    În imobiliare, boomul din 2007 începe să fie depăşit. Dezvoltatorii din Bucureşti susţin că în 2016 se vor finaliza cele mai mai multe apartamente. În capitală vor fi date în folosinţă peste 14.000 de locuinţe în acest an, cu un sfert mai multe decât anul trecut şi nu se construiesc doar locuinţe multe ci şi locuinţe scumpe – potrivit consultanţilor de la Coldwell Banker. Recorduri sunt şi pe piaţa de birouri. În primele trei luni ale acestui an cererea a fost de două ori mai mare decât la începutul anului trecut.