Tag: credite lei

  • Un nou indice bancar pentru credite

    Un nou indice bancar pentru credite

    Banca Naţională
    a României a publicat, pe 2 mai, un nou indice pe baza căruia va fi calculată
    rata creditelor bancare în lei, care până acum se făcea pe baza indicelui
    ROBOR. Noul indicator a fost introdus prin Ordonanţa de urgenţă 19/2019, care
    modifică OUG 114/2018, prin care a fost introdusă şi taxa pe activele bancare. Indicele
    de referinţă nou introdus se calculează ca medie aritmetică a ratelor de
    dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din ultimul trimestru al anului
    trecut. Spre exemplu, în prima lui
    zi, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate
    consumatorilor a fost de 2,36%, mai mic decât ROBOR-ul, care era 3,22% la trei
    luni.

    BNR va publica acest nou indice zilnic şi la sfârşitul fiecărui trimestru
    valoarea actualizată a indicelui de referinţă pentru creditele consumatorilor. Reprezentanţii
    BNR spun că nu pot face predicţii în privinţa noului indice. Folosirea lui ar
    trebui să ieftinească creditele, însă totul depinde de inflaţie şi de modul în
    care va reacţiona piaţa, mai spun oficialii Băncii Naţionale. Consilierul de
    strategie al BNR, Adrian Vasilescu, explică: Acest indicator este variabil,
    care să înregistreze ca un seismograf evenimentele zilnic. Nu ştiu cum va fi, va fi mai mare, va fi
    mai mic. Asta vom vedea. Banca Naţională nu are iniţiativă legislativă, deci nu
    a intervenit în niciun fel în acest sistem nou de obţinere a creditului şi de
    rambursare a creditului, dar, la cererea guvernului, a făcut un calcul pe lege,
    pentru că Ordonanţa 19 arată exact cum şi ce se calculează. Şi Banca Naţională
    a făcut formula de calcul, ea a fost însuşită de guvern, este afişată pe site-ul
    Comisiei de Prognoză şi se aplică pentru creditele care încep sau pentru creditele
    refinanţate.

    Reprezentantul
    BNR a explicat de ce a fost nevoie să fie introdus acest indice nou. Adrian
    Vasilescu: Această ordonanţă se aplică în felul următor:
    formula creditului are doi indicatori. Unul este invariabil, este marja băncii.
    Un credit pe 30 de ani rămâne neschimbat, rămâne fix pe marja băncii, dar
    trebuie să aibă şi un indicator variabil, pentru că viaţa aduce condiţii noi în
    fiecare zi, dacă nu în fiecare săptămână. Pentru cei care au deja credite, deci
    restituirea creditului este în curs, nu se schimbă nimic, pentru că măsura care
    a fost luată prin Ordonanţa 19 nu este retroactivă, ea începe să se aplice
    pentru cei care vor accesa la creditele unei bănci sau vor face refinanţări, în
    condiţiile în care vor ajunge la înţelegere cu băncile
    . În Parlament
    există o iniţiativă legislativă care urmăreşte aplicarea noului indice bancar
    şi la creditele în derulare, dar propunerea încă nu a ajuns la vot.

  • Jurnal românesc – 27.10.2015

    Jurnal românesc – 27.10.2015

    Proiectul legislativ privind votul prin corespondenţă va intra, miercuri, în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care are rol decizional. Acum o săptămână, propunerea legislativă a fost adoptată cu largă majoritate, de Senat, atât PSD, care domină Guvernul de coaliţie, cât şi PNL, cel mai important partid din opoziţie, susţinând proiectul. Acesta a fost, în schimb, criticat de UDMR şi ALDE, al cărei lider, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a avertizat că poate fi atacat la Curtea Constituţională, întrucât nu respectă articolul din legea fundamentală potrivit căruia votul este universal, egal, direct şi secret. Potrivit proiectului, această modalitate de vot va fi utilizată la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare doar de către românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Cu câteva luni înaintea fiecarui scrutin, aceştia trebuie să se înscrie în Registrul Electoral şi la fiecare 10.000 de alegători se înfiinţează câte un birou electoral pentru votul prin corespondenţă.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, face, de marţi până sâmbătă, o vizită în Spania, unde se va întâni atât cu membri ai administraţiei, cât şi cu reprezentanţi ai importantei comunităţi româneşti din această ţară.



    Peste 1.800 de militari români şi 300 americani participă, până pe 6 noiembrie, în Poligonul Smârdan din Galaţi, la exerciţiul JUSTICE SWORD. Acesta urmăreşte antrenarea militarilor participanţi în vederea armonizării tacticilor şi procedurilor de operare, creşterii încrederii în armamentul din dotare şi coeziunii de grup.



    Românii au tot mai multă încredere în moneda naţională. În ultimul an, volumul creditelor în lei a crescut cu aproape 30 de procente, în timp ce împrumuturile în valută au scăzut cu peste 10% – a anunţat Banca Naţională de la Bucureşti. La începutul lui octombrie, clienţii persoane fizice aveau în conturi bancare peste 12 miliarde de euro şi aproape 90 de miliarde de lei, echivalentul a circa 20 de miliarde de euro.



    Aproape 90.000 de şomeri din România au reuşit să se angajeze în perioada aprilie-iulie, a anunţat, luni, Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, care a publicat pentru prima dată analiza trimestrială a evoluţiei persoanelor aflate în şomaj. Din cei 22 de milioane de şomeri înregistraţi la sfârşitul primului trimestru în ţările europene, peste patru milioane au reuşit să-şi găsească un loc de muncă în trimestrul al doilea, iar alte aproape patru milioane au renunţat să mai caute de lucru, intrând în categoria persoanelor inactive.



    Secretarul de stat în Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat, Alexandru Năstase, a anunţat că valoarea investiţiilor străine directe în România a ajuns, în primele opt luni ale anului, la 2, 4 miliarde de euro, în creştere faţă de 2014. În cadrul Forumului Investitorilor Străini de la Bucureşti, el afirmă că România trebuie să-şi recâştige locul pe harta investiţiilor străine, iar situaţia economică actuală pozitivă trebuie luată în considerare. La rândul său, şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, a apreciat că România trebuie să îmbunătăţească mediul de afaceri pentru a reduce costurile ascunse pentru companii, iar în acest sens este importantă şi îmbunătăţirea administraţiei publice.