Radio România Internațional

Tag: cresteri salariale

  • Nemulţumiri sociale

    Nemulţumiri sociale

    Nemulțumiți că executivul nu a ținut cont de solicitările lor privind salarizarea, angajaţii primăriilor de comune din România au început de luni acţiunile de protest. Mai exact, timp de o săptămână, vor face grevă de avertisment de două ore, zilnic, iar în restul programului vor fi în grevă japoneză, prin metoda excesului de zel. Adică vor rezolva petiţiile şi solicitările, dar la limita termenului prevăzut de lege, a explicat liderul Sindicatului Naţional al Salariaţilor Comunelor şi Oraşelor din România, Dan Cârlan.

    Reprezentanţii sindicali afirmă că cei 60.000 de angajaţi ai primăriilor de comune sunt singurii din sistemul bugetar care au rămas cu salarizarea la nivelul anului 2021, iar guvernul le-a promis o majorare de 500 de lei brut (circa 100 de euro). O decizie privind o eventuală majorare salarială s-ar putea lua după ce va fi analizată, luna viitoare, execuţia bugetară pentru primele trei luni din acest an.

    Tot luni, au ieşit în stradă şi aproximativ 200 de angajaţi din comerţ. Ei au venit în faţa Ministerului Muncii şi au cerut ca tichetele de masă şi de vacanţă să fie scutite de taxe. În plus, au nemulţumiri salariale şi legate de lipsa unui contract de muncă la nivel naţional. Protestatarii se plâng de presiuni din partea angajatorilor, despre care spun că adesea îi menţin pe salarii mici sau chiar pe salariul minim pe economie, într-un domeniu în care productivitatea muncii este ridicată, la fel şi profiturile. În același timp, după proteste organizate în Capitală, Federaţia Solidaritatea Sanitară a desfăşurat, la finalul săptămânii, un referendum pe tema declanşării grevei generale.

    Toţi angajaţii din sistemul sanitar au fost invitaţi să evalueze relevanţa şi impactul creşterii salariilor de bază asupra venitului salarial individual şi să decidă în privinţa declanşării grevei, respectiv participării la grevă. Sindicaliştii din sănătate sunt nemultumiţi că Guvernul le-a promis o majorare de doar 20% a veniturilor salariale şi susţin că primesc prea puţini bani pentru gărzile efectuate. Astfel, medicii au un contract pentru gărzi, dar plata acestora se face la salariul anterior celui actualizat, iar asistentele medicale nu-şi primesc suplimentul de bani pentru turele de noapte şi pentru turele de sâmbătă – duminică, program care trebuie să asigure continuitatea activităţii în sănătate. Reprezentanții sindicali spun și că infirmierii, brancardierii și îngrijitoarele primesc inclusiv sporul pentru condiţii periculoase, vătămătoare, şi sporul de ture de noapte, şi sporul de sâmbete – duminici şi sărbători legale la salariul din 2018, dinaintea aplicării legii salarizării.

    În aceeaşi situaţie se află şi personalul TESA, iar o altă problemă este neactualizarea indemnizaţiei de hrană. Sindicaliştii spun că sunt hotărâţi să continue acţiunile revendicative, următorul pas fiind o grevă de avertisment. Luni, și angajaţii din penitenciare au anunțat că vor protesta, în majoritatea unităţilor de detenţie, din 21 martie, dacă nu li se aplică Legea salarizării unitare.

  • Salariul minim va crește în România

    Salariul minim va crește în România

    Nevoiți să se confrunte cu una dintre cele mai mari inflații din Uniunea Europeană, românii fac față tot mai greu cheltuielilor de zi cu zi. Cei cu venituri mici sunt cei mai afectați și resimt puternic prețurile care au tot crescut pe parcursul acestui an, pe fondul războiului generat de Federația Rusă în Ucraina vecină. Un război care, pe scurt, înseamnă vieți bulversate pentru ucraineni și tot mai multe sancțiuni pentru Rusia, criză energetică în Uniune și mai puține cereale plecate din Ucraina către alte țări, izolare tot mai mare pentru Moscova și inflație mare în Europa.



    Acest indicator economic este în prezent la un nivel de circa 15,5% în România, iar estimarea Băncii Naționale pentru finele acestui an este de 16,3%. O situație care impune luarea unor măsuri. În primul rând, decidenții s-au gândit la pensionari, pentru care au decis recent o majorare cu 12,5% a pensiilor începând de la 1 ianuarie, alături de alte ajutoare pentru a fi sprijiniți cei mai nevoiași dintre ei să depășească această perioadă marcată de incertitudini. Iar acum a venit rândul angajaților cu venituri mici, pentru care executivul și partenerii sociali au ajuns joi la un acord.



    Salariul minim brut va creşte la 3.000 de lei începând cu 1 ianuarie de la 2.550 cât este acum. În total, aproape 2,2 milioane de angajaţi cu salariul minim vor primi ceve bani în plus. De asemenea, în construcţii salariul nu va fi mai mic de 4.000 de lei. Deciziile au fost agreate în cadrul discuţiilor dintre executiv, sindicate şi patronate. Reprezentantul întreprinderilor mici şi mijlocii, Vasile Priceputu, a explicat că din cei 3.000 de lei, 200 nu vor fi supuşi taxelor, iar la începutul săptămânii viitoare membrii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social vor veni şi cu propuneri privind eventualele deduceri salariale la sumele plătite peste nivelul de 3.000 de lei.



    Vasile Priceputu: Oamenii trebuie să ştie că salariul minim va fi 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023, cu 200 de lei din cei 450 deductibili. Aşa cum am spus şi în cadrul şedinţei, toţi ne dorim ca angajaţii noştri să câştige mai mulţi bani. Trebuie să fim rezonabili, în domeniul construcţiilor nu mai există salarii mai mici de 4.000 de lei net. Chiar şi cel mai rău lucrător necalificat primeşte mai mult de 4.000 de lei net. Şi în cazul ăsta, propunerea este rezonabilă şi Consilul a susţinut-o.”



    Se apreciază că majorarea va avea efecte pozitive asupra creşterii economice, atât prin stimularea ocupării, prin creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor, cât şi prin reducerea muncii la negru. Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Muncii apreciază că majorarea salariului minim brut va avea efecte pozitive şi prin faptul că anumite categorii de salariaţi, în principal femei sau tineri, se vor îndrepta spre acele domenii unde există o cerere mare de forţă de muncă.






  • Prima rectificare bugetară în 2017

    Prima rectificare bugetară în 2017

    Pe fondul îngrijorărilor cu privire la starea reală a
    finanţelor, exprimate de experţi şi de opoziţie, cabinetul de stânga de la
    Bucureşti a aprobat prima rectificare bugetară din acest an. Una menită, parcă,
    să spulbere temerile legate de eventuale turbulenţe bugetare. Ministrul
    Finanţelor, Ionuţ Mişa, a precizat că este vorba despre o rectificare pozitivă
    şi a explicat de ce: Creşterea economică de 5,8%, înregistrată pe
    semestrul I, a condus la revizuirea pozitivă a creşterii economice pe anul 2017
    de la 5,2%, avută în vedere la elaborarea bugetului la începutul anului 2017,
    la 5,6%. În aceste condiţii, Guvernul realizează o rectificare bugetară
    pozitivă cu încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB.

    S-au alocat bani
    în plus mai ales pentru creşterea salariilor, în timp ce tăierile au fost
    operate, în principal, din sumele alocate proiectelor cu finanţare europeană.
    Ministrul Ionuţ Mişa: Menţionez că diminuările au fost operate în
    principal din sumele aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene,
    acest lucru fiind motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului de stat pe
    anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziţie, ceea ce a condus la un grad
    redus al execuţiei bugetare pe primele opt luni ale acestui an.

    Vor fi suplimentate bugetele
    administraţiilor locale, pentru plata cadrelor didactice din învăţământul
    preuniversitar şi a însoţitorilor persoanelor cu handicap, precum şi pentru
    finanţarea programelor din şcoli. Şi Ministerul Sănătăţii va primi mai mulţi
    bani pentru plata personalului medical, la fel şi Ministerul de Interne, pentru
    a asigura drepturile salariale şi pensiile poliţiştilor. Agricultura va
    beneficia, la rândul ei, de bani în plus. Există, însă, şi ministere perdante:
    Ministerul Dezvoltării Regionale, cel al Transporturilor şi ministerul
    Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Din opoziţie, USR ceruse Guvernului soluţii de
    rectificare bugetară care să aşeze cheltuielile statului pe baze economice
    reale. Formaţiunea susţine că guvernarea PSD-ALDE manipulează cifrele bugetului
    de stat pentru a prezenta o rectificare bugetară pozitivă, în care veniturile
    şi cheltuielile statului sunt în creştere. În realitate – acuză USR – veniturile
    şi cheltuielile bugetare scad, reflectând situaţia dezastruoasă a finanţelor
    publice.

    Şi Consiliul Fiscal – organism guvernamental ce are rolul de a
    consilia autorităţile în vederea asigurării unui buget sănătos – spune că a
    identificat în cazul rectificării elemente de natură să sugereze
    vulnerabilizarea finanţelor publice pe termen mediu şi recomandă Guvernului
    elaborarea urgentă a unui plan de măsuri.

    Creşterea economică peste aşteptări
    nu a fost de natură să asigure convergenţa veniturilor fiscale încasate cu
    ţintele programate, iar evaluările iniţiale asupra necesarului suplimentar de
    cheltuieli curente au fost depăşite substanţial în execuţia bugetară, consideră
    Consiliul Fiscal.

  • Retrospectiva săptămânii 11.06-17.06.2017

    Retrospectiva săptămânii 11.06-17.06.2017

    Criză politică la Bucureşti




    Scena politică românească traversează o nouă criză, a cărei magnitudine
    este fără precedent în aproape trei decenii de democraţie post-comunistă.
    Evenimentele, în ordinea lor cronologică, se prezintă astfel: ambele formaţiuni din coaliţia la guvernare -
    PSD şi ALDE – au decis, miercuri, să retragă sprijinul politic pentru Guvernul
    condus de Sorin Grindeanu, iar miniştrii şi-au prezentat demisiile. Liderul
    social-democrat, Liviu Dragnea, s-a declarat nemulţumit de activitatea unora
    dintre membrii Cabinetului, spunând că 60% din măsurile prevăzute în programul
    de guvernare au fost neîndeplinite. Liviu Dragnea: PSD este pregătit, împreună cu colegii de la ALDE, să formeze un nou
    guvern, care va avea o foaie de parcurs mult mai bine structurată care va
    cuprinde acţiunile şi măsurile necesare pentru a se recupera întârzierea.
    Continuarea guvernării în actuala stare, cu Sorin Grindeanu sau nu
    prim-ministru, risca ca în România, în trei luni de zile, programul de
    guvernare să devină un document aproape imposibil de pus în practică.

    Lovitura de teatru a venit din partea premierului: Nu-mi dau demisia! Şi vă spun şi de ce! Am obligaţia să mă comport
    responsabil faţă de România şi faţă de partidul din care fac parte! Cred că
    toţi trebuie să ne simţim responsabili de acest lucru! Şi eu mă simt!
    Sorin Grindeanu a precizat că va demisiona numai odată cu Liviu Dragnea, pe
    care îl consideră vinovat de actuala criză politică, şi numai după ce
    preşedintele ţării, Klaus Iohannis, în urma viitoarelor consultări cu partidele
    politice, va numi un premier tot din partea PSD, câştigător detaşat al
    legislativelor din luna decembrie. Ca urmare, PSD a anunţat că îl exclude pe
    Sorin Grindeanu din partid şi că, împreună cu ALDE, va depune luni o moţiune de
    cenzură la adresa propriului Guvern – singura soluţie posibilă, în lipsa
    demisiei, de a-l da jos.

    În acest timp, prin purtătoarea sa
    de cuvânt, Mădălina Dobrovolschi, preşedintele Klaus Iohannis le-a cerut celor
    două partide ale coaliţiei de guvernare să rezolve criza internă care a dus la
    retragerea susţinerii pentru Guvernul Grindeanu: Preşedintele
    solicită soluţionarea urgentă a crizei din interiorul coaliţiei de guvernare,
    pentru a se evita instabilitatea politică. Rezolvarea crizei interne a coaliţiei este strict responsabilitatea
    partidelor din care este alcătuită.     Aflaţi în opoziţie, liberalii au afirmat că vor decide ce reacţie vor
    adopta, după ce se va găsi o soluţie constituţională la criza politică din
    coaliţia guvernamentală, USR a cerut alegeri anticipate,iar
    Partidul Mişcarea Populară a fost de părere că social-democraţii trebuie să îşi
    asume eşecul guvernării.




    Dosarul Mineriadei din iunie 1990


    În parte eclipsat de
    criza politică în derulare, dosarul aşa-numitei Mineriade a reapărut în
    atenţia opiniei publice din România chiar pe 13 iunie, când s-au comemorat 27 ani de la înăbuşirea unei
    ample manifestaţii împotriva puterii de stânga instalate după căderea,în
    decembrie 1989, a dictaturii comuniste. 14 persoane, între care primul preşedinte din istoria
    post-comunistă a României, Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi
    ex-directorul SRI, Virgil Măgureanu, au fost trimişi, marţi, în judecată,
    pentru crime împotriva umanităţii. Pe fondul unor incidente violente din
    Bucureşti pe care armata reuşise, deja, să le înăbuşe, pe 13-15 iunie 1990, preşedintele Ion Iliescu a invocat o
    tentativă de puci de extremă-dreapta şi a cerut populaţiei să apere instituţiile democratice. A
    urmat descinderea minerilor din Valea Jiului (centru-vest) în Capitală, unde au
    atacat Universitatea, sediile partidelor de opoziţie şi redacţiile unor ziare
    independente. Bilanţul violenţelor din 13-15 iunie: patru decese înregistrate
    oficial, sute de răniţi şi peste o mie de persoane arestate abuziv. Imaginea
    externă a României a fost, şi ea, grav afectată de acele violenţe. În
    rechizitoriul procurorilor militari care au anchetat cele petrecute la
    Mineriadă se arată că în evenimentele din 13-15 iunie au fost implicate,
    ilegal, forţe ale Ministerului Apărării şi de Interne, ale Serviciului Român de
    Informaţii, peste zece mii de mineri şi alţi muncitori. Între altele, Ion
    Iliescu ar fi ordonat dotarea militarilor cu armament şi muniţie de război
    împotriva civililor.




    Noi creşteri salariale


    În aşteptarea legii salarizării bugetarilor, aflată la promulgare, mai multe categorii de personal
    plătite din banii Statului care nu beneficiaseră, de mult timp, de majorări
    salariale vor primi, în curând, bani mai mulţi. Potrivit unui proiect de lege
    adoptat, marţi, în Camera Deputaţilor de
    la Bucureşti, îşi vor vedea veniturile suplimentate personalul din bibiotecile
    naţionale, salariaţii din ministerele Agriculturii şi Culturii şi o parte a
    personalului medical, cadrele militare în activitate şi personalul civil din
    Ministerul Apărării. Statisticile arată că salariile angajaţilor români au
    crescut, în medie, cu 13,4% în ultimul an, ajungând la 2.366 de lei net în luna
    aprilie, echivalentul a 520 de euro.




    Festivalul internaţional de teatru
    de la Sibiu, spre final


    Duminică se coboară cortina peste Festivalul Internaţional de Teatru de
    la Sibiu, din centrul României. Timp de zece zile, mii de spectatori au fost
    invitaţi să urmărească cele peste 500 de reprezentaţii şi evenimente pregătite
    pentru ei. Tot oraşul, dar şi o parte din judeţ s-au transformat în spaţii de joc în care
    au evoluat circa 3 mii de artişti. Unul dintre invitaţii speciali ai ediţiei de
    anul acesta a fost celebrul dansator de origine rusă Mikhail Baryshnikov, care
    s-a declarat
    impresionat de Festivalul sibian.

  • Noi creşteri salariale

    Noi creşteri salariale


    Mai multe categorii de bugetari, care nu primiseră de mult timp majorări de salarii, vor avea în curând venituri mai mari, potrivit unui proiect de lege adoptat marţi în Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Documentul legislativ prevede, între altele, majorări salariale pentru personalul din bibiotecile naţionale, pentru salariaţi din ministerele Agriculturii şi Culturii şi pentru o parte a personalului medical, pentru cadrele militare în activitate şi personalul civil din Ministerul Apărării.



    Cât va primi fiecare categorie, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu: “Mă refer aici la Apărare încă 15%, personalul din bibliotecile central-universitare vor primi încă 15%, secretariatul de stat pentru revoluţionari 20%, personalul din subordinea instituţiilor Ministerului Agriculturii 20%, personalul din subordinea Academiei Agricole şi Silvice, este vorba de cercetători, 20%, cluburile sportive, casele studenţilor cu tot cu antrenori o creştere de 20%, medicii de expertiză 20%. De la 1 ianuarie 2018 o să ne raportăm la măririle care s-au făcut anul acesta până în decembrie”.



    Deputaţii PNL au votat în favoarea proiectului de lege, iar preşedintele interimar al partidului, Raluca Turcan, a atras atenţia că toate majorările adoptate au reprezentat amendamente ale liberalilor, depuse iniţial la legea salarizării, adoptată, recent, de Parlament. Raluca Turcan: “Unde este onestitatea? Unde este responsabilitatea? Oare acolo unde salariile demnitarilor cresc şi profesorii şi medicii sunt amăgiţi?” În replică, ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a apreciat că proiectul de lege asigură majorări pentru cei care nu au beneficiat anul acesta de creşteri salariale şi a respins acuzaţia că prin legea salarizării s-au ridicat salariile doar pentru demnitari. Creşterile aprobate marţi vin după ce, săptămâna trecută, ministrul Muncii anunţa că toţi bugetarii vor avea salarii mărite de la 1 ianuarie 2018 şi nu de la 1 iulie 2017, aşa cum era preconizat.



    Statisticile arată că salariile angajaţilor români au crescut, în medie, cu 13,4% în ultimul an, ajungând la un nivel de 2.366 de lei net în luna aprilie. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, de cele mai mari creşteri salariale au beneficiat angajaţii din sistemul de sănătate, ale căror venituri s-au majorat cu 36%, în timp ce angajaţii cu cele mai mari salarii medii lucrează în IT. Criza de personal, creşterea salariului minim şi majorările salariale din sectorul bugetar sunt printre principalii factori care au condus la majorarea semnificativă a salariilor angajaţilor din România din ultimul an.


  • Propuneri legislative privind salarizarea

    Propuneri legislative privind salarizarea

    Proiectul legii
    salarizării unitare a bugetarilor a fost adoptat, marţi, de Senatul României şi
    urmează să intre, săptămâna viitoare, în dezbaterea comisiilor de specialitate
    din Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. Documentul prevede majorări salariale pentru bugetari, în etape,
    până în anul 2022. Proiectul a fost votat de reprezentanţii PSD şi ALDE , precum şi de UDMR, dar a fost criticat de opoziţia reprezentată de
    PNL, USR şi PMP pe motiv că nu este prevăzut clar impactul bugetar şi sursa de
    finanţare pentru creşterile salariale.

    Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu,
    declara în plenul Senatului că legea este corelată cu noul Cod Fiscal şi
    prevede o creştere medie a salariilor bugetarilor cu 56%. Ministrul a mai
    explicat că aceasta este necesară pentru a corecta disfuncţionalităţile din
    sistemul public de salarizare. Lia Olguţa Vasilescu: S-au
    făcut aproape toate corecturile pe lege la Senat. Sigur că suntem deschişi în
    continuare la dezbatere.

    În replică liderul PNL, Raluca Turcan, a atras
    atenţia că: Legea
    salarizării unitare PSD este susţinută în momentul de faţă de doi oameni:
    ministrul Muncii şi liderul PSD, Liviu Dragnea. Ceilalţi oameni care probabil
    au porniri responsabile de guvernare au o mare deficienţă să iasă în spaţiul
    public şi să îşi asume nişte cheltuieli pe care România nu le poate duce în
    momentul de faţă.

    La proiectul de
    lege au fost depuse peste 300 de amendamente, dintre care mai mult de jumătate
    au fost adoptate, unele dintre ele aparţinând opoziţiei. Astfel, de la 1 ianuarie 2018 vor fi majorate cu 15% salariile
    angajaţilor din serviciile deconcentrate aflate în subordinea Ministerelor
    Muncii şi Mediului, precum şi salariile personalului Agenţiei Naţionale de
    Integritate, care are acces la documente şi informaţii clasificate.

    La propunerea
    PNL şi UDMR, s-a admis un alt amendament prin care sunt majorate cu 1.450 de
    lei (echivalentul a circa 300 de euro) indemnizaţiile tuturor primarilor şi
    viceprimarilor de oraşe. Nu vor beneficia de acest spor primarul general şi
    viceprimarul capitalei şi nici preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii
    judeţene. Alte amendamente acceptate au fost: majorarea cu 25% a
    indemnizaţiilor aleşilor locali care implementează proiecte cu fonduri
    europene, rectificarea schemei de
    salarizare a funcţionarilor publici din cadrul ANAF, noua grilă fiind similară
    celei a funcţionarilor din administraţia centrală, acordarea unui spor de 15%
    pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.

    Pe de altă parte, tot, marţi, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea care măreşte unele drepturi băneşti ale
    militarilor. De noile prevederi beneficiază peste 46.000 de persoane.

  • Creşteri salariale controversate

    Creşteri salariale controversate

    Pe ultima sută de metri a
    mandatelor, parlamentarii români au decis majorarea salariilor medicilor şi profesorilor cu
    15% de la 1 ianuarie 2017. Dacă
    nu va fi contestată de guvern, legea, care a stârnit dezbateri aprinse pe scena
    publică, urmează să fie
    trimisă la promulgare. Preşedintele
    are la dispozitie cererea de reexaminare a acesteia, fie atacul la Curtea
    Constituţională.

    Ministrul
    Muncii, Dragoş Pîslaru, afirmă că Executivul ar permite mărirea salariilor în
    sănătate cu 15% în medie şi în educaţie cu 10%, însă în tranşe. De la tribuna
    parlamentului, el a făcut un ultim apel la responsabilitate. În opinia sa,
    majorările salariale nu pot fi susţinute de buget şi reprezintă o inechitate,
    deoarece vor creşte mai mult salariile mari şi mai puţin restul. Dragoş Pîslaru Avem de fapt lucruri care sunt
    ascunse în grile. Efectul acestor modificări propuse în raportul comisiei vor
    duce la o polarizare între cei care abia intră în sistem şi cei care sunt acum
    cu cele mai mari creşteri procentuale. Grosul de fapt al creşterii este la cei
    care au salariile deja mai mari.

    Liderul PSD, Liviu Dragnea, crede însă că
    sunt bani suficienţi pentru aceste majorări salariale. Impactul bugetar va fi
    de 1,8 – 1,9 miliarde de lei, iar deficitul bugetar nu va creşte peste limita
    admisă. Liviu Dragnea: Deficitul
    bugetar la aceasta oră este de 0,4 – 0,45%, din PIB, n-are cum să mai atingă
    anvelopa de 2,8 – 2,9%. Pentru anul viitor, creşterea economică dată de Comisia
    de prognoză generează în final venituri în plus la bugetul general consolidat
    de aproximativ 14 miliarde de lei. Oameni buni, nu mai ţineţi banii necheltuiţi
    şi oamenii cu salarii foarte mici.

    De partea cealaltă, tabăra
    liberală a
    refuzat să participe la dezbateri şi la votul final privind acestă lege,
    deoarece consideră că nu are acoperire bugetară şi a fost votată doar în scop electoral.
    Prim-vicepreşedintele PNL, deputatul Mihai Voicu, a precizat că specialiştii
    partidului analizează argumentele pentru a contesta legea la Curtea
    Constituţională. Unul din ele este legat de faptul că legea a fost modificată
    substanţial la Camera Deputaţilor şi nu a fost analizată deloc la Senat, unde a
    trecut tacit. Mihai Voicu: Este
    o lege care a fost modificată substanţial la Camera Deputaţilor fără ca
    senatorii, având dreptul acesta, să poată dezbate aceste modificări, şi nu-mi
    amintesc vreo situaţie în care vreo astfel de lege să fi trecut de Curtea
    Constituţională şi acesta este un motiv extrem de serios pe care îl vom
    introduce în contestaţia la care lucrează juriştii noştri. În opinia analiştilor, aceste aşa-numite pomeni electorale,     care apar înainte de legislativele din
    decembrie, îşi vor pune amprenta asupra creşterii economiceşi vor duce la scăderea
    investiţiilor.

  • Retrospectiva săptămânii 8.11 – 14.11.2015

    Retrospectiva săptămânii 8.11 – 14.11.2015

    Situaţia
    victimelor tragediei de la clubul Colectiv





    La două săptămâni de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv,
    bilanţul celor decedati s-a dublat. Zeci
    de persoane sunt internate în spitalele din capitală în stare critică şi gravă,
    dar numărul lor a scăzut semnificativ. În total, aproape 40 de răniţi au fost
    transferaţi la clinici din Europa si Israel, costurile pentru transport şi tratament fiind
    suportate de autorităţile române. Totodata, Guvernul a suplimentat bugetul pentru
    spitalele din Bucureşti unde sunt internaţi răniţii. Pacienţii şi familiile victimelor primesc şi
    ajutor psihologic.Medicii spun că încă mai
    pot apărea complicaţii în cazul celor internaţi în secţiile de terapie intensivă,
    aflaţi în stare gravă, cu arsuri pe suprafeţe mari, pentru că riscul infecţiei
    persistă atâta timp cât au plăgi deschise, însă rolul unui psihic pozitiv este
    extrem de important pentru reuşita terapiei.



    Consultări ale premierul desemnat al
    României cu partidele parlamentare



    Premierul desemnat al României, fostul comisar european pentru
    agricultură, Dacian Cioloş, a discutat cu liderii tuturor partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în
    Legislativ pentru a vedea pe ce sprijin parlamentar
    poate conta guvernul său, la votul de învestitură, dar şi după. Cioloş a
    declarat că nu intenţionează să schimbe structura Executivului şi că este
    conştient de faptul că, fiind vorba de un cabinet de tehnocraţi, dincolo de votul de învestitură, majorităţile se
    vor constitui în Parlament şi vor trebui negociate pentru fiecare proiect major
    în parte.
    PNL, UNPR, Mişcarea Populară, Partidul Social Românesc şi minorităţile
    naţionale au declarat că vor vota cabinetul Cioloş. Şi preşedintele Partidului
    Naţional Democrat a spus că este foarte posibil să susţină acest guvern. PSD,
    ALDE şi UDMR aşteaptă, în schimb, lista lista noului cabinet, programul de guvernare şi modul în care miniştrii propuşi se vor prezenta
    la audierile din Parlament.



    Creşteri salariale pentru angajaţii din sectorul public
    din România



    Salariile bugetarilor din România ar putea creşte, de la 1
    decembrie, cu 10%, dacă şeful statului va promulga proiectul de lege adoptat,
    cu o largă majoritate, de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
    Propunerea, făcută de un deputat social-democrat, a fost votată de aproape toţi
    parlamentarii, inclusiv de cei de la Partidul National Liberal, care iniţial au
    criticat amendamentul. Deputaţii spun că este normal ca toţi angajaţii de la
    stat să aibă salarii mărite, nu doar cei din educaţie şi sănătate. Cadrele
    medicale primesc 25% dupa ce, anterior şi salariile personalului din educaţie
    au fost majorate cu acelaşi procent. Legea era necesar să fie aprobată în
    procedură de urgenţă pentru că 2016 este an electoral şi Legea
    responsabilităţii fiscale interzice orice mărire de salariu într-un astfel de an.
    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a
    declarat că decizia privind majorarea salariilor bugetarilor cu 10%, despre
    care a spus că a fost votată cu ‘mare voioşie’ în Parlament, reprezintă un
    ‘cadou serios’ care se face noului guvern. Pe de altă parte, Agenţia de Evaluare Fitch consideră că România rămâne stabilă după
    desemnarea unui nou premier dar recunoaşte că principala sensibilitate a
    ratingului de ţară, BB minus, continuă să fie relaxarea fiscală. Pentru 2015,
    agenţia estimează, totuşi, o creştere a
    Produsului Intern Brut de 3,3%, o inflaţie scăzută, rezerve valutare
    considerabile şi un sector bancar stabil.



    Preşedintele României a participat în
    Malta la două reuniuni pe teme de migraţie



    Seful statului român, Klaus Iohannis a
    participat, miercuri si joi, în capitala Maltei, Valetta, la Summitul UE -
    Africa privind migraţia şi la o reuniune informală a Consiliului European.
    Iohannisa
    subliniat necesitatea unui parteneriat puternic UE – Africa, în care statele
    membre ale Uniunii şi ţările africane să acţioneze împreună pentru a identifica
    soluţii comune în ceea ce priveşte combaterea migraţiei ilegale. El a anunţat
    că România va contribui suplimentar cu 100 de mii de euro la Fondul Fiduciar pentru combaterea migraţiei din Africa, documentul constitutiv fiind semnat la acest
    summit. Prin
    intermediul Fondului vor fi alocate acestui scop 1,8
    miliarde de euro, finanţate majoritar din bugetul UE, la care se vor adăuga şi
    contribuţii suplimentare ale statelor membre ale Uniunii. La
    Consiliul European, şeful statului a subliniat necesitatea unor eforturi
    suplimentare şi a unei mai bune cooperări între statele membre în direcţia unui
    control mai eficient la frontierele externe ale UE. Această reuniune a fost dedicată evaluării stadiului
    implementarii măsurilor deja decise la nivel european în domeniul migraţiei, cu
    referire la consolidarea cooperarii cu statele terţe, îndeosebi cu Turcia, şi
    întărirea controlului la frontierele externe ale UE. Referitor la cooperarea cu Ankara, s-a reiterat
    faptul că implementarea Planului de Acţiune în domeniul migraţiei UE-Turcia
    este ‘prioritară’ pentru asigurarea controlului fluxurilor migratorii şi pentru
    reducerea presiunii asupra statelor aflate pe ruta de migraţie din regiunea
    Balcanilor de Vest.