Radio România Internațional

Tag: crima

  • Retrospectiva săptămânii 04.08. – 10.08.2019

    Retrospectiva săptămânii 04.08. – 10.08.2019

    Ancheta privind crimele de la Caracal continuă


    Anchetatorii
    români au continuat şi în această săptămână verificările la locuinţa din
    Caracal a lui Gheorghe Dincă, care a declarat, după ce a fost
    reţinut în urmă cu două săptămâni, că a omorât două adolescente de 15 şi 18 ani.
    De asemenea, a avut loc audierea mai multor persoane şi s-au efectuat
    percheziţii informatice asupra unor medii de stocare. O serie nepermisă de
    sincope în acţiunea autorităţilor în cazul de la Caracal a condus, deja, la
    demiteri sau demisii la nivel înalt. Secţia pentru procurori din cadrul
    Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare să facă
    verificări la DIICOT şi la parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale.
    Este vizat modul de instrumentare a dosarelor penale ce au ca obiect traficul
    de persoane şi de minori, precum şi infracţiunile de lipsire de libertate şi
    omor, investigate în contextul sesizărilor privind dispariţiile de persoane.

    În
    context, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, a anunţat,
    miercuri, mai multe măsuri de reformare a serviciului de urgenţă 112. Într-o
    declaraţie de presă, el a precizat că pe termen scurt trebuie să fie
    îmbunătăţită legislaţia, iar pe termen mediu şi lung se va urmări formarea de
    specialişti în sistemul 112 şi înmulţirea centrelor din ţară pentru pregătirea
    acestora. Pe de altă parte, premierul Viorica Dancilă a anunţat toleranță zero pentru lipsa de
    umanitate și de respect față de cetățean şi a declarat că executivul va da o
    ordonanță de urgență pentru înăsprirea pedepselor, inclusiv închisoare pe
    viaţă, pentru criminali, violatori și pedofili. La rândul său, ministrul
    interimar de interne, Mihai Fifor, a spus că şi-a propus reforma ministerului
    pe care îl conduce şi a promis că va face tot ce ii stă în putinţă pentru a
    combate criminalitatea în România. Executivul a analizat, în primă lectură,
    proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute. Proiectul prevede
    posibilitatea ca persoana dispărută să fie localizată fără deschiderea unui
    dosar penal în prealabil şi înfiinţarea, în cadrul Poliţiei, a unităţii
    centrale Persoane dispărute şi a dispeceratului de urgenţă
    Dispariţie minori.


    Rectificare bugetară amânată


    Guvernul de la
    Bucureşti a amânat prima rectificare bugetară din acest an. Aceasta cuprinde
    diminuări la Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene,
    Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Agricultură, Cercetare, Educaţie şi la
    Secretariatul General al Guvernului. Bani în plus vor primi Ministerul
    Finanţelor – dintre aceştia o mare parte o reprezintă contribuţia României la
    bugetul UE, Ministerul Mediului, al Muncii, SRI, precum şi Ministerul
    Dezvoltării Regionale. De asemenea, proiectul Rectificării bugetare
    asigură sumele necesare pentru pensii şi salarii, dar şi sumele pentru
    finalizarea procesului de restituire a taxei speciale şi a taxei de poluare
    pentru autoturisme şi autovehicule. Opoziţia reclamă tăierile de la domeniile
    cheie şi scăderea fondurilor pentru investiţii. Mai multe asociaţii, coaliţii
    şi sindicate se arată, de asemenea, nemulţumite de proiectul de rectificare
    bugetară. Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, susţine, însă, că
    rectificarea bugetară nu presupune tăieri de fonduri de la ministere şi că
    rectificarea va fi una pozitivă.

    Pe de altă parte, Banca Naţională a României a
    păstrat la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o
    inflaţie de 3,4 procente pentru sfârşitul anului viitor. Cu ocazia prezentării
    Raportului trimestrial asupra inflaţiei, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur
    Isărescu a explicat că cei doi factori principali care pun presiune pe
    creşterea preţurilor sunt majorările salariale şi acumularea excesului de
    cerere, şi că Banca Centrală va acţiona în direcţia descurajării acestora, însă
    atât cât este posibil fără a afecta creditarea. Pe de altă parte trebuie ca şi
    celelalte autorităţi ale statului să adopte măsuri pentru reducerea deficitelor
    de cont curent şi fiscal bugetar, a mai spus şeful Băncii Centrale. Mugur
    Isărescu a mai declarat că abordarea potrivită este aceea de a stopa adâncirea
    deficitelor şi de a ajusta treptat aceste dezechilibre.


    Întâlnire Iohannis – Trump la Casa Albă


    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, va fi primit, pe 20 august, la Casa Albă, de
    preşedintele american, Donald Trump – s-a anunţat, marţi, la Bucureşti şi
    Washington. În comunicatul Casei Albe se arată că preşedintele Donald Trump
    este încântat să sărbătorească alături de omologul român împlinirea a 30 de ani
    de la căderea comunismului în România şi 15 ani de când ţara este membră a
    NATO. Partea americană menţionează că cei doi lideri vor analiza modalităţile
    de a răspunde cât mai bine la provocările de securitate pentru România şi
    Statele Unite, dar şi căile prin care pot fi dezvoltate parteneriate benefice
    ambelor părţi în domeniul comerţului şi energiei. Un comunicat al Preşedinţiei
    Române arată că Donald Trump şi Klaus Iohannis au programate discuţii despre
    întărirea şi dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic pe toate
    dimensiunile sale, inclusiv în materie de securitate şi economie. Potrivit
    Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis va evidenţia şi cu această ocazie
    că România va continua să fie un partener strategic solid şi un aliat
    responsabil şi de încredere al Statelor Unite. Şeful statului va arăta la
    Washington că una dintre priorităţile politicii externe a României este
    consolidarea relaţiei transatlantice şi a securităţii spaţiului euroatlantic.

  • Cilimean’il’i ali Sirie (19 Agustu 2016)

    Cilimean’il’i ali Sirie (19 Agustu 2016)

    Când s-cându, istoria a laolui easti sum semnul a unal’ei imagine. Tamam di 177 di ani di anda isi tru migdani cadhurlu, imaginea surprinsă di obiectiv easti atea cari na aduti dininti realitatea. Tru kirolu dit soni, Siria na aduti dininti imagini dit arada a nai cama dramatitilor, zori tra straxeari, cu aspardzeri si tradzear uminească ti nimindueari şi ti nistraxeari. Di vara ndoi an’i, sirien’il’i suntu victimili a oamin’ilor armatusiţ cari mbartiteadza len turlii di scupadz politit, geopolitit şi religioase. Askerea a regimului ufitial di Damasc aruca topi tu mahaladzl’I a civililor minduiti ca ghio taha suntu controlate di aribelii cari alumtă contra a prezidentului Al Assad. Ma multi parei a aistor opozanţa amina cu topili tu casabadzl’I controlat di armată. Pisti tuti aesti, planeadză demenţa Daech, organizaţia teroristă cu numa di stat islamic cari vatamă cu priscavil’e banatorl’I ti al’I aputrusira.




    Aviaţia arusă bombardeadză şi ea poziţiile a teroriştilor, apărati şi cu scuturi uminesti, ama şi casabadz şi cartiere controlate di opozanţal’ii a regimului ufitial, aliat ali Moscova. Alta turlie spusa, tru Siria, civil’ii reprezintă duşmanlu a tutulor, cilimean’i, mul’erili, ausl’i şi bărbaţl’ii nearmatusiţ suntu vatamat prit iti metodă di iti parei ti ari armati. Tru Siria s-dizvarteasti una crimă niacumtinată, un genocid lahtarosr, internaţionalizat ama ti varnu nu poati sa-lu danaseasca. Tru Siria suntu vatamat oamien’i ama şi istorie şi spiritualitate, suntu asparti, tru noima isisi a zborlui, casabadz a prezentului ama şi metropoli a antichitatil’ei, casabadz ti yilipsira cu n’ml’ di an’i nainti. Suntu bombardati casi, spitale, şculii, muzee, situri arheologice, suntu vatamat oameni, civilizaţie, memorie.




    Dit Siria na yin şi na armân imagini lahtaroasi, cari spun ndrepu, ti cutreambura, prit aesta realitate dispri cari avdzam la habari ama nu u akicasimu tru a l’ei dimensiuni pan di mardzina. Doauă dit cadurli cari u marcara conştiinţa umană reprezintă doi cilimean’i sirieni cari tricura prit experienţe pe cari niti un om nu lipseasti s-li canoasca. Aoa si aproapea un an, imaginea a unui cilimean sirian arcat di daldza pi o plajă dit Turchie, nicat anda cu mari lahtari fumeal’ea a lui cilastasea tra s-ascapa pisti amari, tru Europa, alaxi concepţiile şi istoria ali Uniuni Europeana. Tora, imaginile suntu ma multi, suntu tru minari şi spun stena ali ascapari di su surpaturli a casil’ei a lui a unui cilimean di 4 ani. Easti adus tru braţi di un salvator dit echipili ti fac fapti di eroism tru Alep, casaba milenar dit Siria, tora aspartu tru ma marea parti. Easti bagat pi un scamnu portocaliu dit ambulanţă, mplin di arina şi di sândzu, tru pantalon’il’i scurţa a ilikiil’ei a agioclui, tora un stic di bană şi di moarte. Tru inocenţa a lui alu vidzu dramatismul ti armanearea tru bana cate scurta a lui bană easti idyealui cu polimlu ti u asparsi Siria.




    Cilimean’ii sirieni cari nu cunoscu sumaraslu şi u ciudusira lumea tuta au ilikia a aistyui polim, ahurhitu aoa si 5 an’i ca una cumitie civilă andicra di vatamarea a nascantor cilimean’i di cătra askirladzl’I sirieni. Napoi al’I vidzum cilimean’il’i ti nu stiu sumaraslu, atel’I dit Siria, la el’i acasă, tru imagini cu pokemoni. Putem sa spunem ca niti el’I nu fura alas at nanaparti di aestru agiocu la modă ama va s-dzatem ca nu va s-akicasim ti s-fati cu aesti cilimean’i, s-pistipsim ca au kiro di atea ti s-fati tru arada a barnului a lor pi a lor ilikie.




    Pan tru soni el’I vor s-facă timbihi a lumil’ei că avem sinfer multu ma multu lumea virtuală cadealithea infantilă tra chiniyea a nascantor personaje electroniti andicra di catastisea a nascantor cilimean’i cari na mutrescu tora, ama nu cu sumaraslu, dit caduri şi filmi vinite dit Siria, ama mâni pot tra s-keara prit 1001 di turlii tru cari s-moari di arada tru Siria. Andicra di simpatitl’ii monştrii virtuali, cilimean’i dit Siria şi oamin’i, ngheneral, au masi una bană, şi până tora u akicasira cici tiva di ea. Dimec, numata căftaţ pokemoni verdza pi stizn’i ca sa spunet sinfer tra cilimean’il’i fără sumarasu ali Sirie, tru idyiul kiro cu polimlu ti la aspardzi vasilie.




    Autor: Marius Tiţa


    Armanipsearea: Tascu Lala