Greva dit sănătate declarată paranom tru instanţă
Tribunalul Bucureşti apufusi, gioi, că greva a angajaţlor dit spitalele româneşti de stat easte paranom. Apofasea nu easte definitivă, ama easte executorie. Ase, magistraţl’i deadira ndriptate a ministerlui tra Sănătati, cari reclama, ntra altile, faptul că demersul sindical nu ttin’isi condiţiile legale tra s-hiba declanşat conflictul di lucru. Lucratorl’I dit sănătati intrara tru grevă pi 31 di sumedru, tra tin’ii di cafi mes ma mari şi condiţii de lucru ma bune. Pe 1 di brumar protestul fu suspendat, după ti tru comisiile parlamentare fura avizate crişteri la tin’iili di cafi mes tra lucratorl’I dit sistem, iara sindicaliştii loara asiguripseri că amendamentili va s-hiba votati di plen, stămâna ti yini. Ministurlu a Lucurlui, Dragoş Pâslaru, feati timbihi că aesti cristeri tra tin’iili di cafi mes pot s-aduca zn’ie tra economia a vasiliil’ei.
Guvernul cutugurseasti cristerli a tin’iilor di cafi mes şi eliminarea a nascantor taxi pripusi di Parlamentu
Guvernul di Bucureşti lugurseasti că cristerli la tin’iili di cafi mes şi eliminarea a tailor cama di 100 di taxe, iniţiativi pripusi ica adoptate di Parlamentu, va s-aiba una mari zn;ie tra bugetlu di stat di anlu ti yini. Premierlu tehnocrat Dacian Cioloş spusi: “Cu tut ti s-vota tru aesta dit soni mesi, tra ndridzearea ali campanie electorala, aşi cum, ti amartie na adara di arada Parlamentul – ninti di alidzeri voteadză tru tuti direcţiile cristeri la tin’iili di cafi mes, fără isachi bugetari consistente – s-adunara anvarliga di 9 miliarde di lei dimec, cama di un procentu dit PIB.” Impactul bugetar a nomurlor cu n’iurizma electorala votati tru mesl’I dit soni poati s-agiunga, dimec, la 2 miliardi de euro, atea ti va s-dzaca că va s-giunga ili la criştearea a deficitului, ili la una n’icsurari a fondurlor alocate a investiţiilor. Ma multu, dezechilibrili anamisa di len turlii di categorii di bugetari va s-creasca tru yinitu. Ma s-treaca tru turlie vruta di Parlamentu, Guvernul va s-ataca la Curtea Constituţională nomlu tra tin’ia di cafi mes. Tru perspectiva a legislativilor dit 11 di andreu, marţa, deputaţl’i dit Comisiile andamusiti di buget-finanţe şi lucru amendara ordonanţa mutrindalui tin’iili di cafi mes dit sectorlu bugetar şi bagara nai categorii di personal dit Educaţie şi Sănătate care va s-harseasca di crişteri ica sporuri, aca tin’iili di cafi mes dit aestie domenii criscura, tru anlu dit soni, tru medie cu 30%. Aeste cristeri yin dupu scurtu chiro di anda deputaţl’i adoptara un proiectu di nom cari pruveadi eliminarea a cama di 100 di taxe nefiscale, inclusiv a atiloru radio-TV, cari asiguripsescu nai cama marea parte a finanţaril’ei tra posturli publice.
Executivlu apufuseasti niveluri maximi la poliţili obligatorii RCA
Apofasea di n’iercuri a Guvernului tra s-baga nascanti limite, tra un chiro di 6 mesi, a tarifelor la asigurările obligatorii RCA, a scoasi tu videala reacţii diferite andicra di interesele a diferitelor părţa. Uniunea Naţională a Societăţilor di Asigurare şi Reasigurare dit România (UNSAR) – asociaţie care aduna tuti firmele de asigurări – sesiza Comisia Europeană tu ligature cu ngl’itarea chiro di şase mesi a tarifilor tra poliţele RCA, spunandalui că măsura calcă printipiul a pazaril’ei libera, concurenţiala, pruvidzuta tru Constituţia ali Românie. Al’iumtrea, patronatele dit transporturile rutiere salutara misurle loaate di guvern. Ma multu, eale caftan a Parlamentului s-emită un nauo nom a asigurărilor tru atel’I şase mesi, până cându expiră ordonanţa a guvernului mutrindalui plafonarea a tarifilor RCA. Transportatorl’ii nica cafta ca yinitorlu nom s-asiguripseasca transparenţă totală tu ligature cu isapea a tarifilor tra tuti categoriile di autovehicule ti li au persoanele fizice şi juridice. Firmele di asigurări care va s-vinda poliţe pisti pahadzl’I maximi apufusiti di guvernu riscă amendza usturătoare. Naile reglementări tru domeniul a asigurărilor fura adoptate di guvernu după protestili organizate di transportatori. Aeşta reclamara ma multi ori arada tarifele exorbitanti pi cari era obligaţ s-li păltească, maxus tra camioane, şi cari sa scunkea cafi an.
Pusputeari penală extinsă in rem tru dosarlu ali Revoluţie dit andreu 1989
Tru România, la aproapea 27 di an’I di la cădearea a regimlui Ceauşescu, procurorl’i militari lardzira, n’iercuri, pusputearea penală in rem tru “dosarlu ali Revoluţie” pentru infracţiuni contra uminitatil’ei şi la faptili ti s-featira după 22 di andreu 1989. Procurorlu Marian Lazăr exighiseasti cari suntu furn’iili a aistei apofasi: Dit actili a dosarlui rezultă că, tra tanearea a putearil’ei, prit acţiunile dizvartiti şi meatrili ti s-loara, naua cumanduseari politică şi militară agiumta la puteari după data di 22 di andreu 1989 feati tra s-hiba vatamat, pligyuit prit tufichiseari, vătămarea a integritatil’ei fiziti şi psihiti, respectiv ixichea di libirtate a unui numir mari di persoane, fapte care s-aradapsescu tru arada a condiţiilor di tipicitate a infracţiunil’ei contra a umanităţii.”
Incidentele armate fapti tru ateali dzali tru un numir mare di localităţ spuni ca s-lucra după un plan preapufusitu, care avea tru scupo priloarea a puteril’ei di cătra nail’i lideri şi legitimarea a aistor. Uidisitu cu un documentu a parchetlui militar di pi ningă Analta Curte de Casaţie şi Justiţie, cama di 1,200 di oamin’i murira tru evenimentele dit andreu 1989, 800 di el’i după 22 di andreu, dimi după cădearea a regimlui Ceaşescu. Fura cama di 5.000 di pliguiţ şi alti ndaua n’il’I di insi fura privat paranom di libertate şi greu tran’ipsit Ridiscl’iidearea a dosarlui ali Revoluţie – dosar cari adusi condamnări pi bandă la CEDO tra România — yini la ndoi mesi după ti procurorlu general interimar, Bogdan Licu, cafta discl’idearea diznau ali ancheta. Uidisitu cu Bogdan Licu, ceareaia di clasari a dosarlui, tru sumedru 2015, nu avu thimel’iu şi fu paranom, iara încadrarea juridică a faptilor fu alathusită.
Armanipsearea: Tascu Lala
