Radio România Internațional

Tag: Cristian Pap

  • Carpathian Bears

    Carpathian Bears

    Approximately half of the total number of
    big carnivores in Europe can be found in Romania’s forests. The biggest of
    them, also dubbed ‘the king of the European forest’ is the brown bear, a
    species that is protected in the European Union, as it is on the red list of
    endangered species. In many European countries, these bears have actually
    disappeared from their natural habitats, destroyed by human intervention. In
    Romania there are several viable populations of bear, which are however very
    difficult to manage. For years now, people have been reporting cases of bears
    who come down to the inhabited areas, causing serious damage. Many people have
    been hurt and dozens of domestic animals have been killed. Also, the bears have
    destroyed crops and damaged sheepfolds and apiaries. Local authorities in the
    mountain areas are overwhelmed by the situation and have called on the Ministry
    of the Environment to find a solution.

    Cristian Pap, the regional coordinator
    of protected areas with WWF Romania has told us why the situation is as it is
    today:

    We’re
    in this situation as the result of an aggregation of factors, including the
    fragmentation of bears’ habitats. Forests have been massively cut, everywhere
    in the country. Then, natural food supplies have diminished, which means that
    the bears, just like other big carnivores, can no longer find prey in the
    forest. Forest fruits are also scarce,
    because people pick them all up. On the other hand, bears are attracted to the
    inhabited areas by the waste that is not properly stored or disposed of, and
    also by orchards. And, we can also talk about the change in their behavior due
    to the way in which hunting is managed in Romania. There are hunters who feed
    the bears in order to prepare them for their hunting parties.


    This summer, out
    of the 18 hunting associations existing in Harghita county, in central Romania,
    12 have submitted applications to
    harvest 73 bears and 12 wolves. An approval was issued for only 6 bears,
    although, since the beginning of the year, more than 340 cases of destruction
    caused by wild animals have been reported in this county alone, of which 80
    caused by bears. This fall, the Ministry of the Environment has approved an
    order for the catching of at most 140 dangerous animals, all over the country,
    but hunting associations representatives say it’s not enough. For instance, in
    Covasna county, the habitat can accommodate 700 bears, but in reality their
    number is double. While local authorities call for harvesting approvals, the
    green associations suggest non-lethal solutions, in order to protect the
    species. They do not agree with a waiver that would allow shooting bears as a
    means of conflict prevention, anticipating a hidden way of trophy hunting.

    Here
    is the green activist Gabriel Paun:

    Trophy
    hunting is the main cause of today’s hysteria, which is an artificial problem
    from our point of view and which actually generated the problem that we are
    faced with today. If we look at Romania’s history, up to the 80s and 90s,
    people simply cohabited with wild animals. When the trophy industry started
    developing and growing roots, it started turning into a problem, which
    eventually degenerated into hysteria. This industry has developed alongside
    certain services, which actually meant the setting up of observation points to
    find and shoot the bears living close to the local communities. Most of them
    are in Covasna and Harghita, where there are also the largest bear populations.
    Also, it is there that the biggest problems appear, because the bears were
    taken out of the woods, and since they are not fed at those observation points
    anymore, problems occur on a regular basis.


    Green activists
    believe that the brown bear needs large habitats to travel around without interacting
    with humans, using central passing corridors. WWF is already running a number
    of projects and campaigns aimed at protecting the natural environment and the
    brown bears in the Carpathians, as Cristian Pap told us:


    In 2012-2014 we had a project in Maramures,
    called ‘Open borders for the bears in the Romanian and Ukrainian Carpathians’,
    bringing solutions for the preservation of biodiversity, especially that of
    large carnivores, by maintaining ecological connectivity in the Carpathians and
    reducing the risk of habitat fragmentation. We have also identified the needs
    for an ecological reconstruction of these corridors, while at the same time
    maintaining a sustainable use of natural resources. All our preservation
    activities go hand in hand with this sustainable development component. We’ve
    also run many other projects, including in the south-western Carpathians, where
    we tried to identify the critical areas for the bears’ habitat, the wild areas.
    We are currently running a project called ‘Transgreen’, an international
    project that provides solutions for the building of a transport infrastructure
    with a minimum impact on the environment. Together with the authorities we come
    up with concrete solutions, which combine infrastructure development with
    ecological connectivity. So, we are talking about a green infrastructure that
    is essential for both people and animals. Also, we are now running a project
    called ‘EU Large Carnivores’, a Life project by means of which we are trying to
    reduce the area in which conflicts may occur between people and wild animals.
    This ecological connectivity is important because, due to its absence in
    certain areas, we can actually witness conflicts between bears and humans.
    Because there are no ecological corridors they can use in order to get from one
    area to another, bears can reach human settlements and cause incidents.


    The solutions
    proposed by environmental organizations include electric fences, the setting up
    of an emergency center for wild animals and a better waste management system in
    the localities situated at the foot of the mountain. Some people have suggested
    bears should be relocated, but the risk of them returning to the place where
    they were captured remains. In the meantime, the Ministry of the Environment
    has been working on a plan to manage the bear population and has promised to
    submit it for public debate in January at the latest. Also, a census is being
    considered, to establish exactly how many bears are there in the Carpathians. (Translated by Mihaela Ignatescu)

  • Urşii din Carpaţi

    Urşii din Carpaţi

    Aproape jumătate din numărul de carnivore mari ale Europa se
    găsesc în Carpaţii României. Cel mai mare carnivor al zonei, supranumit şi regele
    pădurilor europene, este ursul brun – specie protejată în
    Uniunea Europeană, fiind inclus pe lista roşie a animalelor pe care de dispariţie. In multe ţări
    europene specia a dispărut din habitatele distruse de intervenţia omului, în
    schimb, în pădurile din România încă se mai găsesc populaţii viabile de urşi,
    dar care sunt greu de gestionat. De câtiva ani, se relatează cazuri în care
    urşii coboară din păduri în zonele locuite, producând mari pagube. Mulţi oameni
    au fost răniţi şi zeci de animale domestice au fost ucise. S-au
    înregistrat stricăciuni şi în culturile agricole, la stâni sau în stupine.
    Autorităţile locale din mai multe judeţe din zonele de munte par depăşite de
    situaţie şi cer Ministerului Mediului să intervină în soluţionarea acestei
    probleme.

    Aflăm de ce s-a ajuns la această situaţie de la Cristian Pap,
    coordonator regional Arii protejate WWF România: S-a ajuns aici din cauza
    unui cumul de factori şi vorbim aici inclusiv de fragmentarea şi reducerea habitatelor
    ursului. Asistăm cu toţii la o tăiere masivă a padurilor şi asta se întâmplă în
    toate masivele din ţară. Vorbim apoi de reducerea bazei de hrană naturală,
    adică există tot mai puţine specii- pradă pentru urşi şi
    alte carnivore mari. Dispar şi fructele de pădure, mai ales toamna culegătorii
    stau 1- 2 luni prin păduri culegând fructele de
    pădure. Pe de altă parte, urşii coboară în localităţi fiind atraşi de către
    deşeurile care nu sunt bine depozitate, cât şi de fructele din livezi. Dar putem vorbi şi de o
    schimbare a comportamentului acestora datorat managementului cinegetic care se
    practică. Există vânători care hrănesc intens ursul pentru a-l menţine cât mai
    aproape de fondul lor de vânătoare.



    In vara acestui an, din cele 18 asociaţii de vânătoare din
    judetul Harghita, 12 au depus cereri de recoltare pentru 73 de urşi şi 12 lupi.
    S-a aprobat doar recoltarea a şase exemplare de urs, chiar dacă de la
    începutul anului s-au înregistrat, doar în acest judeţ, peste 340 de
    pagube produse de animalele sălbatice, din care 80 la sută provocate de urşi.
    În aceasta toamnă, Ministerul Mediului a aprobat un ordin pentru prinderea a
    cel mult 140 de exemplare periculoase, din toată ţara, însă reprezentanţii
    asociaţiilor de vânătoare sunt de părere
    că e nevoie de mult mai mult. De exemplu, în judeţul Covasna se
    estimează că efectivul optim de urşi ar fi de aproximativ 700 de exemplare,
    însă numărul real al acestora este aproape dublu.In timp ce autorităţile locale
    cer aprobarea de urgenţă a autorizaţiilor de recoltare a urşilor, ecologiştii
    propun soluţii neletale care să protejeze această specie. Ei nu sunt de
    acord cu sistemul de derogări care să permită împuşcarea urşilor ca măsură de
    prevenire a conflictelor, anticipând modul mascat de vânătoare la trofee.

    Activistul
    de mediu, Gabriel Păun: Vânătoarea de trofeeestecauza
    principală a isteriei de astăzi, care este una artificială din punctul
    nostru de vedere şi care a dus la problema cu care ne confruntăm astăzi. Dacă
    ne uităm la istoria României, până în anii ’80 şi ’90,
    coexistenţa omului cu animalul sălbatic era ceva care funcţiona foarte
    bine.. In momentul în care industria trofeelor s-a dezvoltat şi a prins
    rădăcini în România a început să fie o problemă care a degenerat până la gradul
    de isterie. Această industrie a venit la pachet cu nişte servicii care au
    însemnat de fapt instalarea de observatoare pentru împuşcarea urşilor în
    imediata vecinătate a comunităţilor locale. Cele mai multe
    sunt în judeţele Covasna şi
    Harghita unde sunt şi cele mai mari estimări de populaţii de urs. Acolo sunt şi
    cele mai mari probleme, pentru că ursii au fost scoşi din pădure, aduşi
    la marginea ei, iar dacă nu li se mai dă hrană la acele observatoare ne
    confruntăm cu problemele pe care le avem astăzi.



    Ecologiştii sunt de parere că ursul brun are nevoie de
    habitate întinse în care să se poată deplasa fără a interacţiona cu omul, prin
    intermediul unor coridoare de trecere. Cei de la WWF România derulează
    deja o serie de proiecteşi
    campanii tocmai pentru a proteja mediul natural şi urşii bruni din Carpaţi,
    după cum ne spune Cristian Papp, coordonator regional arii protejate WWF
    România: Am avut în perioada 2012-2014 un proiect în Maramureş
    care s-a numit Graniţe deschise pentru urşii din Carpaţii României şi
    Ucrainei unde am încercat să venim cu soluţii pentru conservarea
    biodioversităţii, în special a carnivorelor mari, prin păstrarea conectivităţii
    ecologice în Carpaţi şi reducerea riscului fragmentării habitatelor. Am
    identificat inclusiv nevoile de reconstrucţie ecologică pentru aceste
    coridoare, mergând mână în mână cu menţinerea utilizării durabile a resurselor
    naturale.. Toate activităţile noastre de conservare merg mână în mână şi cu
    această componentă de dezvoltare durabilă a comunităţilor. Sigur că am avut
    multe alte proiecte, inclusiv cele din Carpaţii de sud-vest unde am încercat să
    identificăm zonele critice pentru habitatele ursului, zone de sălbăticie. In
    prezent, avem un proiect în derulareTransgreen,
    un proiect internaţional care vine cu soluţii pentru construirea de
    infrastructuri de transport cu un impact cât mai redus asupra mediului. Venim
    cu soluţii concrete împreună cu autorităţile care să îmbine atât parte de
    dezvoltare a infrastructurii, cât şi de menţinere a conectivităţii ecolgice.
    Deci, vorbim de o infrastructură verde care este esenţială atât pentru
    om, cât şi pentru animale. In acelaşi timp, avem un alt proiect în derulare
    care se numeşte EU Large Carnivores – un proiect Life prin care încercăm să
    reducem aceste conflicte dintre carnivore şi oameni. Ne uităm inclusiv la
    această componentă de conectivitate ecologică, pentru că din cauza lipsei
    conectivităţii în anumite zone, putem asista inclusiv la conflicte dintre urşi
    şi oameni. Neavând coridoare ecologice care să le faciliteze trecera
    dintro zonă în alta, urşii pot să ajungă în anumite zone locuite şi
    atunci asistăm la multe accidente, din păcate. Ele ar trebui evitate.


    Soluţiile propuse de organizaţiile de mediu se referă la realizarea unor
    garduri electrice, înfiinţarea unui Serviciu de Urgenţă al Animalelor Sălbatice
    şi o mai bună gestionare a deşeurilor în localităţile de la poalele
    munţilor. Unii au mai propus ca urşii să fie relocaţi, însă există riscul
    că majoritatea exemplarelor să se întoarcă în zona în care au fost capturaţi. În
    tot acest timp, Ministerul Mediului lucrează la un plan de managment
    pentru gestionarea populaţiei de urşi şi promite să-l pună în dezbatere publică
    cel târziu în ianuarie. Se are în vedere şi un recensământ al urşilor din
    Carpaţi, pentru a şti câţi urşi avem.