Radio România Internațional

Tag: Cristian Pârvan

  • România, în statistica economiilor europene

    Cele mai recente date publicate de Oficiul European de Statistică — Eurostat – indică o creştere a producţiei industriale atât în zona euro, cât şi la nivelul întregii UE cu 0,6% în septembrie faţă de luna precedentă. Iar România se numără printre statele unde producţia industrială a înregistrat cele mai mari ritmuri de creştere de la o lună la alta. Mai exact, ocupă locul 5 în privinţa evoluţiei acestui indicator dintre cele 28 de state membre ale Uniunii, cu o creştere a producţiei industriale de 2,4%, fiind devansată doar de Croaţia, Cehia, Irlanda şi Ungaria.



    Performanţa trebuie să bucure, dar nu trebuie uitate anumite probleme structurale, legate în special de dependenţa industriei de comenzile externe, remarcă secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan: Faptul că România are încă potenţial de creştere a exportului este pozitiv şi nu are decât să ne bucure, este vorba de oameni, de locuri de muncă. Pe de altă parte, declaraţiile foarte ambiţioase şi laudative ar trebui temperate de câteva elemente pe care nu le discută nimeni. Unul dintre elemente este deficitul comercial, în condiţiile în care importurile de gaze naturale au scăzut cu 65% faţă de anul trecut, ceea ce arată că, în loc să producem mai mult şi mai valoros mai ales, noi importăm. Al doilea comentariu este că exporturile noastre sunt în aceeaşi structură extrem de limitată şi, numai dacă ne referim la import-exportul de produse petroliere, ar merita o analiză mai aprofundată de ce România, posesoare de ţiţei, trebuie să aibă asemenea importuri. În fine, în sectorul industrial, România rămâne extrem de dependentă de comenzile externe şi, deci, ca urmare, există o vulnerabilitate care oricând se poate transforma în ameninţare.”



    Cristian Pârvan atrage atenţia că predilecţia comerţului exterior al României pentru ţările europene, fapt considerat pozitiv înainte de izbucnirea crizei, s-a transformat într-un factor de risc, în condiţiile în care zona euro nu pare să-şi fi rezolvat încă problemele structurale.



    Pe de altă parte, o analiză Bloomberg notează că, pentru a reduce deficitul sub limita de 3% din PIB stabilită de UE, executivul român a ţinut în frâu cheltuielile, fapt ce a condus la scăderea randamentelor pentru obligaţiunile româneşti pe zece ani de la 5,3% la 3,7%. Statisticile relevă că la sfârşitul lui octombrie bugetul României înregistra excedent, iar ca parte a rectificării bugetare, au fost alocaţi bani suplimentari pentru construcţia de grădiniţe, drumuri, canalizări.



    Potrivit Bloomberg, aceste cheltuieli ar putea ajuta la redresarea creşterii economiei României.

  • Măsuri fiscale şi financiare

    Reducerea contribuţiilor plătite de angajatori la fondul de asigurări sociale … Anularea obligaţiei anumitor categorii sociale de a da înapoi bani primiţi în plus din calcularea greşită a unor venituri … Rectificare bugetară …



    1 octombrie a venit în România cu un tăvălug de decizii fiscale şi financiare, de unii apreciate, de alţii contestate. Scăderea cu 5% a taxei plătite de angajatori pentru asigurările sociale ale angajaţilor lor era aşteptată de cel puţin cinci ani de patroni. Considerată benefică pentru mediul de afaceri, ea provoacă, în egală măsură, nelinişte. Unii investitori se tem că, anul viitor, reducerea CAS ar putea atrage după sine majorări de taxe şi impozite sau apariţia unora noi.



    Totodată, potrivit secretarului general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan, nu există nicio garanţie că măsura va duce la crearea de noi locuri de muncă: Aceste acţiuni vor fi diferite de la companie la companie, având în vedere că mediul de afaceri s-a confruntat în acest an cu nenumărate creşteri de costuri, generate de preţul energiei, preţul gazelor, al combustibilului … Este bine dacă se vor putea păstra locurile de muncă la companiile care se află la limita de rentabilitate.



    Contestaţiilor de natură strict economică li se adaugă şi cele cu caracter politic. Actualul Guvern de coaliţie, în care Partidul Social Democrat e vioara întâi, este acuzat că deciziile luate au evidentă tentă electorală, intervenind cu numai o lună şi jumătate înaintea alegerilor prezidenţiale.



    Premierul Victor Ponta, candidat şi, potrivit sondajelor, potenţial câştigător, este, de altfel, extrem de criticat, pe măsura cerbiciei cu care susţine deciziile Executivului pe care îl conduce. Mai mult decât plastic supranumită electorata”, de la 1 octombrie intră în vigoare şi măsura prin care aproximativ 30 de mii de pensionari români nu vor mai fi obligaţi să dea înapoi banii — în total, 65 de milioane de lei — pe care îi primiseră în plus din calcularea greşită a pensiilor. De returnarea altor 15 milioane de lei au fost scutite şi peste 12 mii de mame care au obţinut venituri suplimentare pe perioada în care au încasat indemnizaţii de creştere a copilului.



    Bugetul nu va avea de suferit ! — susţin guvernanţii de la Bucureşti. Dimpotrivă, cu ocazia noii rectificări bugetare, a doua din acest an, aprobată marţi, premierul Ponta se felicita: Pentru prima dată după foarte mulţi ani, avem pe primele nouă luni încasări bugetare care depăşesc previziunile pe baza cărora s-a construit bugetul de stat. Românii au muncit, firmele cinstite şi-au plătit taxele şi impozitele şi evaziunea fiscală a scăzut, în aşa fel încât am putut să avem toate resursele previzionate şi chiar resurse suplimentare.



    La actuala rectificare bugetară, criticată de opoziţia de centru-dreapta, au primit fonduri suplimentare substanţiale ministerul Muncii, al Dezvoltării şi autorităţile locale.