Radio România Internațional

Tag: Cristian Pîrvulescu

  • Profesorul Cristian Pîrvulescu, despre alegeri, SUA, Ucraina, migraţie şi azil

    Profesorul Cristian Pîrvulescu, despre alegeri, SUA, Ucraina, migraţie şi azil

    La Bruxelles a avut loc Forumul European al Migraţiei 2024, organizat de Comisia Europeană şi Comitetul Economic şi Social European (CESE).

     

    Profesorul Cristian Pîrvulescu, Decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), este şi membru din România al CESE. Profesorul Pîrvulescu este preşedintele Grupului Permanent Imigraţie şi Ingtegrare al CESE.

     

    Am discutat cu profesorul Cristian Pîrvulescu despre ce s-a întâmplat în 24 noiembrie, noul mandat Trump, războiul din Ucraina, despre noul Pact pentru Migraţie şi Azil al UE, despre migraţie şi azil în UE.

     

     

  • Cum ar trebui să acționeze Uniunea Europeană într-o lume multipolară?

    Cum ar trebui să acționeze Uniunea Europeană într-o lume multipolară?

    Lumea devine din ce în ce mai imprevizibilă pe măsura creşterii gradului de globalizare. Există o tendință a unei aşa-numite “permacrize”. Apar noi centre de putere, în special în regiunea Indo-Pacifică. UE trebuie să își reconsidere parteneriatele tradiționale într-o lume în schimbare. Uniunea Europeană ar trebui să își stabilească obiective strategice pentru următorul deceniu și să reflecteze asupra modului de realizare a acestora. Nu în ultimul rând, într-o lume cu resurse limitate, prioritățile și compromisurile trebuie luate în considerare.

    Robina Cornaciu, jurnalistă la Radio România Antena Satelor a discutat despre modul în care trebuie să acţioneze Uniunea Europeană într-o lume multipolară cu Roxana Mînzatu – europarlamentar și conf.univ.dr. Cristian Pîrvulescu, analist politic şi Decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Universitatea din Bucureşti.

  • Reprezentativitatea deputaţilor români în Parlamentul European

    Reprezentativitatea deputaţilor români în Parlamentul European

    Alegerile europene din 6-9 iunie 2024 deschid un nou capitol pentru Uniunea Europeană. Deputații nou aleși în Parlamentul European vor lua o serie de măsuri esențiale cu privire la cine va conduce instituțiile Uniunii Europene și vor relua activitatea parlamentară constând în adoptarea legislației și monitorizarea Comisiei Europene și a altor organe ale Uniunii Europene. Componenţa exactă a grupurilor politice din Parlamentul European se va stabili în această lună.

     

    L-am rugat pe conf. univ. dr. Cristian Pârvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative să ne spună care va fi reprezentativitatea deputaţilor români în grupurile politice din Parlamentul European.

     

    “România are 33 de europarlamentari, cred că ăsta este deja un subiect cunoscut. În 2019, Cristian Teheş a fost ales pe lista PSD. Dar, destul de repede, în 2020, a părăsit acel grup pentru Partidul Conservator European, acolo unde va rămâne să reprezinte în continuare o parte a societății românești. România are anul acesta cea mai diversă reprezentare în Parlamentul European din istorie, pentru că, mă rog, avem direct ales, nu doar plecând de la un partid la altul și un ecologist.“

    Este un avantaj sau nu?

     

    “Cu siguranță este un avantaj și este o dovadă de dinamică politică până la urmă, pentru că putem să avem un cuvânt de spus în toate aceste grupuri și sunt convins că vom avea și în identitate și democrație. Deci, cu excepția grupului stângii, probabil vom avea reprezentanți în toate celelalte grupuri politice și asta e o premieră.”

     

    Prima sesiune plenară a noii legislaturi a Parlamentului European va avea loc din 16 în 19 iulie la Strasbourg, ocazie cu care Parlamentul își va alege noul președinte, vicepreședinții și chestorii, și va decide asupra numărului de eurodeputați care vor forma fiecare comisie parlamentară. Ulterior, europarlamentarii vor vota pentru alegerea unui nou președinte al Comisiei Europene. Apoi, ei vor evalua candidații la funcțiile de comisari europeni în urma unor audieri publice. Noua Comisie va trebui să întrunească aprobarea Parlamentului printr-un vot în plen pentru a putea să-și înceapă mandatul.

     

  • CESE cere admiterea României şi Bulgariei în Spațiul Schengen

    CESE cere admiterea României şi Bulgariei în Spațiul Schengen

    Comitetul Economic şi Social European (CESE), instituţie din sistemul UE, a solicitat printr-o rezoluție, admiterea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. CESE a solicitat şi un Consiliul extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne în acest scop.



    Am stat de vorbă despre acest subiect, dar şi despre viitoarele alegeri europene și anul superelectoral 2024 din România cu profesorul Cristian Pîrvulescu, membru din România al CESE.




  • A 7-a reuniune a Forumului European al Migraţiei

    A 7-a reuniune a Forumului European al Migraţiei

    La Bruxelles a avut loc a 7-a reuniune a Forumului European al Migraţiei, platformă de dialog privind migraţia, azilul şi integrarea migranţilor, organizat de Comisia Europeană, prin DG Home, şi Comitetul Economic şi Social European (CESE).



    Au participat circa 200 de reprezentanţi ai instituţiilor europene şi ai unor organizaţii şi ONG-uri cu activitate în domeniul migraţiei şi al refugiaţilor. Invitate speciale la Forum au fost Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne, şi Christa Schweng, preşedinta CESE.



    Am stat de vorbă cu Aurel Laurenţiu Plosceanu, membru al Grupului I (Angajatori) al CESE, Preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii, Vicepreședinte al Uniunii Generale a Industriașilor din România.






    Următorul interlocutor a fost Fawzia Rehejeh, preşedinta Centrului Cultural Arab din Sibiu.






    Ultimul interolcutor a fost Cristian Pîrvulescu, politolog, decanul Facultății de Științe Politice de la la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, președinte de onoare al Asociației Pro Democrația, membru al Grupului III (organizaţii ale societăţii civile) al CESE.



  • Democrația încotro?

    Democrația încotro?

    Democrația încotro? Maria Ţoghină a discutat la “Serviciul de noapte”, de la Radio România Actualităţi, despre conflictele mocnite și crizele multiple ale planetei, despre derivă și pericolele ascunse ale ascensiunii iliberalismului cu politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA (Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative).



    Emisiunea poate fi urmărită aici:



  • Comitetul Economic şi Social European îşi înnoieşte echipa

    Comitetul Economic şi Social European îşi înnoieşte echipa

    Principalul
    rol al CESE este de a oferi consiliere legiuitorilor UE (Comisia Europeană,
    Parlamentul European și Consiliul) cu privire la proiectele legislative și la
    politici, prin intermediul lucrărilor celor șase secțiuni ale sale și ale unei
    comisii consultative, care acoperă o gamă largă de domenii de politică, cum ar
    fi aspectele sociale, economice, agricole, de mediu și privind transporturile.
    Membrii sunt numiți pentru o perioadă de cinci ani de către Consiliu, pe baza
    nominalizărilor de către statele membre. Astfel 137 dintre cei 329 de membri ai
    Comitetului Economic și Social European și-au preluat pentru prima dată
    funcția, la sfârşitul lunii octombrie, când CESE își începe mandatul 2020‑2025.
    Cei 329 de membri ai CESE sunt numiți la fiecare cinci ani. De această dată,
    peste 40 % dintre membri vor fi noi, lucând cu membrii care își reiau funcția.


    Femeile reprezintă
    33 % dintre membri în noul mandat, față de 27,30 % data trecută și 24,70 % în
    perioada 2010-2015. Țările cu cel mai mare număr de femei membre sunt Estonia,
    cu 85,71 %, urmată de Republica Cehă și Croația, cu 66,67 %. La celălalt capăt
    al clasamentului, delegațiile Portugaliei și Ciprului nu au femei în
    componență. Suedia prezintă un echilibru perfect între bărbați și femei. Cel
    mai tânăr membru are 27 de ani, în timp ce membrul cel mai în vârstă, care va
    prezida sesiunea plenară în care va fi aleasă noua conducere a CESE, are 76.


    Ne-a spus mai
    multe despre rolul CESE, Cristian Pîrvulescu, membru în grupul III, Diversitate
    european:

    În acest moment
    societatea civilă e foarte contestată şi asta pentru că puternice curente
    anti-democratice şi anti-liberale se manifestă, dar, cu sigurnţă, fără
    societate civilă nu poate să se
    constituie niciun fel de democraţie. Acesta este şi motivul pentru care în
    interiorul instituţiilor europene, prin Tratatul de la Roma, a fost introdus
    Comitetul Economic şi Social European (CESE).

    Iniţial el corespundea unui model
    franţuzesc, introdus în constituţia din 1946 şi păstrat în cea din 1958.
    România are reprezentare în CESE din ianuarie 2007, sunt 15 reprezentanţi, 5 în
    grupul I, grupul patronatelor, 5 în grupul II, grupul sindicatelor şi încă 5 în
    grupul al III-lea, care se numeşte acum Diversitate Europeană, iar înainte se
    numea Interese diverse şi în care sunt reprezentate diferite grupuri de
    interese, cum ar fi consumatorii, agricultorii, asociaţiile civice şi de
    drepturile omului şamd.


    Cristian
    Pîrvulescu a adăugat: Mie
    îmi place să spun că acest Comitet este ultima rămăşiţă a Europei consensuale.
    Noi nu putem funcţiona decât pe baza consensului. Şi dacă între patronate şi
    sindicate se stabileşte greu consensul, ne revine nouă, celor din grupul al
    III-lea de a stabili o relaţie între cele două grupuri. Şi această experienţă
    consensuală, care este extraordinară, ne învaţă pe toţi să ţinem cont şi de
    interesele celorlalţi, să învăţăm să negociem şi să învăţăm că linia mediană
    este întotdeauna cea mai bună.


    Dintre
    priorităţile CESE în noul mandat,
    Cristian Pîrvulescu a amintit Statul de drept, ce a devenit prioritate încă de
    la jumătatea mandatului precedent, creându-se un grup pentru statul de drept şi
    drepturile cetăţeneşti. O altă prioritate esenţială este redresarea economică
    şi socială după pandemie, şi reacţiile pe care societatea le are în timpul
    pandemiei.




  • Orban-Kabinett gestürzt: Was nun?

    Orban-Kabinett gestürzt: Was nun?

    Der liberale Premierminister Ludovic Orban, der von seinen politischen Gegnern dafür kritisiert wurde, dass er versucht hatte, die Wahlgesetze ohne eine ordentliche Parlamentsdebatte und nur wenige Monate vor den Kommunalwahlen zu ändern, scheiterte am Mittwoch an einem Misstrauensantrag, der gegen seine Regierung eingereicht worden war. Die vierte Regierung seit den Parlamentswahlen im Jahre 2016 und die erste liberale Regierung im gleichen Zeitraum hielt sich nur drei Monate an der Macht.



    Die Sozialdemokraten, die nach einem im Oktober verabschiedeten Misstrauensantrag in die Opposition wechselten, schlossen sich mit der Partei des ehemaligen Premierministers Victor Ponta, Pro Rumänien zusammen und erreichte, mit Unterstützung des Ungarn-Verbandes in Rumänien, mehr als genug Stimmen, um die Orban-Regierung zu stürzen.



    Auf dem Spiel steht das Wahlsystem für die bevorstehenden Kommunalwahlen. Das derzeitige Format mit nur einem Wahlgang begünstigt die großen Parteien, darunter die Sozialdemokraten. Und obwohl deren Zustimmungsraten zurückgehen, haben die Sozialdemokraten weiterhin die meisten Sitze im Parlament und die meisten Bürgermeister im Land. Die von der Liberale Partei vorangetriebene Änderung des Wahlsystems würde also in erster Linie die Sozialdemokraten treffen.



    Auch die Nationalliberale Partei, deren Umfragewerte sich laut Meinungsumfragen seit 2016 auf rund 47 % fast verdoppelt hat, verfügt über eine beträchtliche Anzahl von Bürgermeistern, sagt aber, dass ein System in zwei Wahlgängen den lokalen Vertretern mehr Legitimität verleihen würde.



    Der Sturz des Orban-Kabinetts ebnet aber auch den Weg für vorgezogene Wahlen, ein Szenario, das sowohl die Liberale Partei als auch Präsident Klaus Iohannis derzeit befürworten. Nach Ansicht des Präsidenten Iohannis ist die Hinwendung zu den Wählern derzeit die vernünftigste Lösung für das Land. Aber das Verfahren für die Durchführung von vorgezogenen Wahlen ist laut Verfassung ziemlich kompliziert. Damit der Präsident das Parlament auflösen kann, müssen innerhalb der nächsten 60 Tage 2 Premierministernominierungen abgelehnt werden.



    Dieses Ergebnis ist sowohl für die Liberalen als auch für die Sozialdemokraten aus verschiedenen Gründen wünschenswert, sagt der Politologe Cristian Pirvulescu. Er ausdrückt es folgendermaßen aus: Die Sozialdemokratische Partei befand sich in der Lage, das kleinere Übel zu wählen, nämlich zwischen der Kommunalwahl in zwei Durchgängen und den vorgezogenen Parlamentswahlen“.



    Ein anderer politischer Kommentator, Radu Magdin, stimmt zu, dass das derzeitige Ergebnis auch für die Nationalliberale Partei und den Ungarn-Verband gut ist. Die Liberalen streben bei den Parlamentswahlen ein Ergebnis von 35 % an, was unter den gegenwärtigen Umständen sehr wahrscheinlich ist, während die Sozialdemokraten und der Ungarn Verband sich darauf konzentrieren, die Wahl der Bürgermeister in einem einzigen Wahlgang beizubehalten.“ Über den politischen Wettbewerb hinaus, so Radu Magdin, weist dieses Ergebnis auch auf lange Verhandlungen hinter den Kulissen hin. Und die einzige Partei, die laut Meinungsumfragen verlieren wird, ist der Drittplatzierte, das Bündnis USR-PLUS“.