Radio România Internațional

Tag: criterii

  • Schengen în două etape pentru România?

    Schengen în două etape pentru România?

    România şi Bulgaria
    îndeplinesc, cu siguranţă, condiţiile de intrare în spaţiul Schengen, iar
    Comisia Europeană sprijină această aderare.

    Declaraţia a fost făcută, marţi, de preşedintele acestui for,
    Jean-Claude Juncker, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Jean-Claude Juncker: În ceea ce priveşte accederea României la
    spaţiul Schengen, voi repeta aici ce am mai spus deja, Comisia a avut dreptate
    să propună aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, fiindcă aceste
    ţări îndeplinesc condiţiile. Dacă o ţară îndeplineşte condiţiile, este de o
    evidenţă elementară, că trebuie să fie admisă în spaţiul Schengen.

    Preşedintele
    Comisiei Europene a răspuns, astfel, la
    o întrebare privind stadiul aderării
    celor două ţări la zona de liberă circulaţie.

    Potrivit unor surse diplomatice
    citate de trimisul Radio România la Strasbourg, aderarea s-ar putea desfăşura
    în două etape, începând din a doua parte a acestui an. România îndeplineşte, de
    mai mulţi ani, condiţiile de intrare în Schengen, şi dacă, până acum, nu s-a
    luat o decizie în acest sens, motivul ţine de considerente politice, legate de
    nivelul ridicat de corupţie care există în ţară. La
    rându-le, în tot acest timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că
    respectă, integral, criteriile tehnice de aderare. Anterior
    cererilor României şi Bulgariei, nicio ţară inclusă în Schengen nu a fost
    supusă unor condiţionări de altă natură, decât tehnice.

    Ultimele rapoarte
    europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România,
    care măsoară progresele realizate în materie de reformă a sistemului judiciar
    şi lupta contra corupţiei, sunt, totuşi, pozitive. În egală măsură, România, în
    colaborare cu agenţia Frontex, a demonstrat că este capabilă să protejeze
    frontierele Uniunii Europene.

    Tema spaţiului Schengen, aflat sub o presiune
    uriaşă în ultimul timp din cauza afluxului de migranţi care fug din Orientul
    Mijlociu şi din Africa din calea războaielor şi a sărăciei este dezbătută,
    zilele acestea şi în cadrul reţelei de radiouri europene, Euranet, din care
    face parte Radio România. Rezultatele provizorii ale unui sondaj de opinie
    propus de Euranet arată că 65% dintre cetăţeni consideră că trebuie păstrată
    libertatea de circulaţie în Uniunea Europeană şi doar 9% apreciază că libera
    circulaţie trebuie restricţionată, din cauza ameninţărilor teroriste.Reţeaua
    organizează, lunar, dezbateri în seria ‘Colţul cetăţenilor’, cu scopul de a fi
    cât mai aproape de preocupările oamenilor, de a le oferi informaţii despre
    drepturile lor, printr-un dialog deschis, pentru a descoperi diferenţele dintre
    normele europene şi modul în care sunt ele aplicate, în viaţa de zi cu zi.

  • Moneda EURO – perspective româneşti

    Moneda EURO – perspective româneşti

    Autorităţile române trebuie să se gândească bine dacă menţin data de 1 ianuarie 2019 pentru adoptarea euro, deoarece obiectivul este unul foarte ambiţios şi trebuie asumat de întreaga societate, a atras atenţia, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Prezent la conferinţa Calea României către Zona Euro, organizată la Bucureşti de Comisia Europeană, şeful Băncii Centrale a apreciat că termenul nu este lipsit de temei, dar trebuie susţinut de un plan de acţiune coerent.



    Ne-am stabilit ţinta de a adopta euro, deocamdată mai mult printr-un acord verbal, a afirmat Isărescu, care a spus că problema României e că nu face reforme structurale şi, deşi are două asemenea programe — cu FMI şi CE-, ambele sunt întârziate. El a amintit că România îndeplineşte în prezent toate criteriile nominale de aderare la zona euro, dar acestea nu sunt suficiente, fiind nevoie şi de o convergenţă reală, care presupune inclusiv apropierea nivelului de trai din România de cel din statele dezvoltate ale UE. Un alt aspect care nu trebuie neglijat, mai spune guvernatorul, este că România înregistrează unul dintre cele mai mari decalaje de dezvoltare între regiunile ţării din întreaga Uniune.



    Mugur Isărescu: Lipsa unei infrastructuri de calitate care să interconecteze provinciile istorice favorizează accentuarea acestor disparităţi prin concentrarea investiţiilor în apropierea graniţei de vest şi permanentizarea decalajelor de dezvoltare. Avem un călcâi al lui Ahile, nu avem un cadru funcţional pentru dezvoltarea, prioritizarea şi execuţia preţurilor de investiţie publică dincolo de orice ciclu electoral şi orice ciclu de gândire.”



    În plus, susţine guvernatorul trecerea la euro în 2019 presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb la 1 ianuarie 2016, iar ţara nu este încă pregătită să facă pasul. El a explicat că Intrarea în zona euro presupune renunţarea la politica monetară şi preluarea poverii de către fiscalitate şi întreprinderi, acestea din urmă trebuind să fie foarte bine pregătite în materie de eficienţă şi competitivitate în momentul aderării. Provocările in perioada urmatoare, in opinia lui Isărescu, sunt menţinerea stabilităţii financiare cu o cheltuire chibzuită a banilor publici, prioritizarea investiţiilor şi stimularea competitivităţii.



    Participanţii la Conferinţa de la Bucureşti, responsabili români şi europeni, au căzut de acord că România are cel mai bun echlibru macroeconomic din ultimii 25 de ani şi că trebuie să profite de situaţie pentru a-şi accelera reformele structurale, pentru adoptarea euro. Seful Reprezentanţei CE la Bucureşti, Angela Filote, a afirmat, la rândul său, că aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de ţară pentru România, Bruxelles-ul dorind ca, după aderare, românii să trăiască la fel de bine ca şi cetăţenii din ţările din zona euro.

  • Economia românească şi euro

    Economia românească şi euro

    România nu trebuie să se grăbească să adere la zona euro, chiar dacă îndeplineşte majoritatea condiţiilor necesare, a declarat recent guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. El a precizat că instituţia pe care o conduce sprijină ideea adoptării monedei unice europene în anul 2019, dar consideră că această decizie trebuie luată doar atunci când România se va apropia cu adevărat de gradul de dezvoltare şi de performanţele economice ale ţărilor din zona euro.



    România îndeplineşte în prezent toate cele cinci criterii nominale necesare pentru aderarea la zona euro, cunoscute drept criterile de la Maastricht, dar şi zece dintre cele 11 criterii pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice, aplicabile la nivelul UE. Cu toate acestea, are un grad de dezvoltare economică situat destul de departe de cele înregistrate în ţările Occidentale şi tocmai din acest motiv România nu trebuie să se grăbească să adopte moneda unică europeană, spune guvernatorul Băncii Naţionale. Mugur Isărescu:



    “Incredibil, dar adevărat, toate cele cinci criterii de la Maastricht sunt îndeplinite şi par să fie îndeplinite, aşa cum arată lucrurile acum, sustenabil. Din coadă am ajuns în frunte, dar nu ne trebuie euforie. Nu putem să vorbim de trecerea la euro nici peste doi ani. Sprijinim ideea de adoptare a euro ca ancoră, ca element de catalizare, dar nu putem să ne aventurăm pentru că şi abordarea este alta şi problemele economiei României sunt altele.”



    Criteriile de convergenţă se referă la politica financiară, nivelul şi stabilitatea preţurilor, al dobânzilor şi cursului de schimb, un deficit bugetar care trebuie să fie sub 3% din PIB, iar gradul de îndatorare publică să fie sub 60% din PIB. Analiştii economici apreciază că pentru a nu risca dezechilibre semnificative, România ar putea intra în zona euro abia în momentul în care ar înregistra un nivel al PIB pe locuitor de cel puţin 60% din media europeană, în prezent acest indicator reprezentând uşor peste jumătate din medie.



    FMI a revizuit în creştere la 2,4% estimările referitoare la avansul PIB în acest an, în timp ce autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă la o creştere economică de 2,8%. În 2013, economia românească a avansat cu 3,5%, una dintre cele mai ridicate rate de creştere din Europa. Chiar şi în aceste condiţii, România este condamnată“ la o creştere accelerată de 5% pe an pentru a realiza convergenţa cu economiile occidentale şi pentru a a adopta moneda unică în 2019, un obiectiv destul de ambiţios şi nerealizabil fără politici eficiente, subliniază specialiştii.

  • România şi euro

    România şi euro

    Deşi îşi doreşte să adere la zona euro, România nu îndeplineşte toate criteriile pentru acest proces. Potrivit Tratatul UE, la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat membru care doreşte să adere la zona euro, CE analizează îndeplinirea condiţiilor necesare pentru adoptarea monedei unice. Ultimul raport de convergenţă al Executivului european constată că progresele realizate de Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Lituania, Ungaria, Polonia, România şi Suedia, state care doresc să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2015, sunt inegale.



    În cazul României, oficialii de la Bruxelles spun că nu îndeplineşte două din cele cinci criterii de convergenţă nominală pentru adoptarea euro, respectiv cele privind inflaţia şi cursul de schimb, dar le îndeplineşte pe cele legate de deficitul bugetar, datoria publică şi ratele dobânzilor pe termen lung. Conform documentului, inflaţia medie din ultimele 12 luni, până în aprilie 2014, a fost de 2,1%, peste valoarea de referinţă de 1,7%. Aceasta este calculată ca medie pe ultimele 12 luni a ratelor de inflaţie din Lituania, Portugalia şi Irlanda – cele mai performante din UE la acest capitol – plus 1,5 puncte procentuale. Estimările CE indică faptul că inflaţia va creşte şi va urca până la 3,3% în 2015.



    În ceea ce priveşte cursul de schimb, reiese că România practică un regim de flotare controlată, care permite intervenţii ale băncii centrale pe piaţa valutară. După criza financiară internaţională din 2009, leul s-a stabilizat însă în ultimii doi ani s-a depreciat faţă de euro cu 1,9%, se arată în raport. În schimb, România nu se află sub procedura de deficit excesiv. În 2013, deficitul bugetar a fost de 2,3% din PIB şi, conform predicţiilor CE, se va reduce la 2,2% din PIB în acest an şi la 1,9% în 2015, iar datoria publică va creşte de la 38% din PIB în 2013, la 40% în 2015.



    În ceea ce priveşte ratele dobânzilor pe termen lung, acestea au scăzut în aprilie la 5,3%, sub valoarea de referinţă de 6,2%. Raportul mai arată că în România, mediul de afaceri nu a performat la fel de bine ca în celelalte state din zona euro, iar legislaţia bancară nu este complet compatibilă cu adoptarea monedei unice.



    Singura ţară care a îndeplinit toate criteriile de convergenţă pentru adoptarea euro este Lituania. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2015, zona euro va ajunge la 19 membri, odată cu aderarea ei. Lituania va deveni a cincea ţară fostă comunistă din zona euro, după Slovacia, Slovenia, Estonia şi Letonia. România, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu îndeplinesc în prezent toate condiţiile de adoptare a monedei euro şi beneficiază de o derogare, iar situaţia lor va fi reevaluată în următorii doi ani.