Radio România Internațional

Tag: Criza climatica

  • Perspective și decizii privind inflația

    Perspective și decizii privind inflația

    Datele Băncii Centrale Europene arată că inflația
    continuă să se reducă, dar încă se anticipează că aceasta se va menține prea
    ridicată pe o perioadă prea îndelungată. Conform proiecțiilor macroeconomice
    din luna septembrie pentru zona euro ale experților BCE, rata medie a
    inflației se va situa la 5,6% în 2023, la 3,2% în 2024 și
    la 2,1% în 2025. Aceste valori reprezintă o revizuire în sens ascendent
    pentru anii 2023 și 2024 și o revizuire în sens descendent pentru
    anul 2025.

    Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a
    inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu     – a dat
    asigurări, într-o conferință de presă, Christine Lagarde, președinta BCE. Și, a
    precizat aceasta, în vederea consolidării progreselor în direcția atingerii
    țintei noastre, Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 25 de puncte
    de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE.

    Această
    majorare reflectă evaluarea privind perspectivele inflației, având în vedere
    noile date economice și financiare, dinamica inflației de bază și robustețea
    transmisiei politicii monetare, a spus Christine Lagarde:

    Majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor continuă să se
    transmită de o manieră solidă. Condițiile de finanțare s-au înăsprit în
    continuare și frânează tot mai mult cererea, ceea ce reprezintă un factor
    important pentru revenirea inflației la nivelul țintei. Pe fondul
    intensificării impactului măsurilor noastre restrictive asupra cererii interne
    și al temperării schimburilor comerciale internaționale, experții BCE
    și-au redus semnificativ proiecțiile privind creșterea economică. Aceștia
    anticipează, în prezent, o expansiune a economiei zonei euro de 0,7%
    în 2023, de 1% în 2024 și de 1,5% în 2025. Pe baza evaluării noastre actuale,
    considerăm că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE au atins
    niveluri care, menținute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui
    substanțial la revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei
    noastre. Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele dobânzilor
    reprezentative ale BCE vor fi stabilite la niveluri suficient de
    restrictive atât timp cât va fi necesar.

    Riscurile în sensul creșterii la adresa inflației
    includ o posibilă reintensificare a presiunilor în sens ascendent asupra
    costurilor produselor energetice și ale alimentelor. Condițiile meteorologice
    nefavorabile, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea determina
    creșteri peste așteptări ale prețurilor alimentelor. Plasarea îndelungată a
    anticipațiilor privind inflația peste nivelul țintei sau majorări salariale ori
    ale marjelor de profit superioare celor estimate ar putea conduce, de asemenea,
    la accelerarea inflației, inclusiv pe termen mediu.

    Pe de altă parte,
    diminuarea cererii, de exemplu ca urmare a unei transmisii mai robuste a
    politicii monetare sau a deteriorării mediului economic din afara zonei euro,
    ar determina atenuarea presiunilor asupra prețurilor, în special pe termen
    mediu.


  • Generația Z. Criza climatică

    Generația Z. Criza climatică

    Regiuni de pe întreg globul care erau cunoscute nu demult pentru clima rece pe tot parcursul anului, încep să cunoască valuri de căldură, în sezonul cald, care depășesc normalul termic, chiar cu temperaturi care sunt considerate tropicale. Încălzirea globală vizează creșterea frecvenței apariției fenomenelor de secetă severă, apariția și răspândirea bolilor, fenomene meteo extreme, creșterea nivelului oceanelor sau valuri de căldură lungi și intense. Cel mai vizibil efect al încălzirii globale este seceta care se instalează pe suprafețe tot mai mari de uscat. Impactul este unul serios, deoarece poate activa un proces de tip domino.



    2021 a fost unul dintre anii cu cele mai mari temperaturi, la nivel planetar, conform Organizației de Meteorologie Mondială. Despre cum ne afectează viața gazele cu efect de seră vorbește Mihai Stoica, Președintele Executiv al Asociației 2Celsius, organizație care de aproape un deceniu studiază și este implicată în acțiuni și politici de mediu.



    În România, ideea de încălzire globală poate părea o perspectivă mult prea îndepărtată pentru a fi asumată prin practici zilnice. Însă, generațiile mai tinere sunt, în general, mai preocupate și chiar îngrijorate de efectele schimbărilor climatice. Despre cât de importantă este implicarea activă a tinerilor în lupta pentru conștientizarea efectelor negative ale încălzirii globale, vorbește Roxana Mutu, o tânără implicată în campaniile de conștientizare a importanței grijei pentru mediu.



  • Misiuni ale UE pentru provocări majore

    Misiuni ale UE pentru provocări majore

    Criza climatică și cea sanitară cu care ne
    confruntăm ne obligă să ne unim forțele în moduri noi și inovatoare. Avem
    nevoie de o politică curajoasă și ambițioasă, care să stabilească obiective
    clare în vederea modelării viitorului pe care ni-l dorim – este poziția
    Bruxelles-ului, care vrea să găsească răspunsuri la unele dintre cele mai mari
    provocări actuale. Vorbim despre combaterea cancerului, adaptarea la schimbările
    climatice, protejarea oceanelor, mărilor și apelor, locuirea în orașe mai verzi,
    precum și asigurarea unui sol sănătos și a unei alimentații sănătoase. Pentru
    toate acestea au fost lansate misiuni ale Uniunii Europene. De ce este nevoie
    de acțiuni comune? Eurodeputatul
    Victor Negrescu:

    Cred că
    pandemia a arătat, încă o dată, cât de important este să fim împreună. În fața
    unor provocări globale e nevoie de un răspuns comun. A trebuit să oferim un
    răspuns comun la nivel medical, a trebuit să oferim un răspuns comun din punct
    de vedere al redresării economice. Și, cu siguranță, pentru a face față noilor
    provocări ce țin de tranziția ecologică și digitală e nevoie, în continuare, de
    un răspuns comun la nivel european. Eu cred că pandemia ne-a făcut pe toți să
    fim mai uniți, să înțelegem mai bine sensul construcției europene și
    reprezintă, oarecum, un punct comun de la care putem porni indiferent de
    viziunea noastră politică. Așa că eu sper să profităm de acest context care,
    din nefericire, nu este unul tocmai favorabil, pentru a înțelege importanța
    resetării agendei europene și a unei evoluții substanțiale a tot ceea ce
    înseamnă Uniunea Europeană pe viitor.

    Ce reprezintă
    misiunile? Un efort coordonat, spune Comisia Europeană de a reuni resursele
    necesare în ceea ce privește programele de finanțare, politicile și
    reglementările, precum și alte activități menite să contribuie la atingerea
    obiectivelor. Având drept punct de pornire cercetarea și inovarea, misiunile Uniunii
    Europene stabilesc obiective ambițioase, concrete și măsurabile, care trebuie
    realizate într-un interval de timp bine definit, pentru a obține rezultate
    tangibile pentru toți europenii. Un scop al misiunilor este și acela de a
    mobiliza și de a implica activ actorii din sectorul public și privat, precum
    statele membre, autoritățile regionale și locale, institutele de cercetare,
    antreprenorii și investitorii. Dar și cetățenii, pentru a încuraja adoptarea
    noilor soluții și abordări la nivelul societății. Nu în ultimul rând, trebuie spus
    că misiunile reprezintă o noutate a celui mai mare program de cercetare și
    inovare din bani publici, Orizont Europa, care se va desfășura până în 2027 și despre
    care eurodeputatul Cristian Bușoi ne-a precizat: Sigur că acest program Orizont Europa nu
    putea să nu țină cont de provocările cu care se confruntă astăzi UE și de
    obiectivele strategice ale UE. De aceea, o bună parte din acest program se
    concentrează pe schimbările climatice, pe zona de digitalizare, inteligență
    artificială și, sigur, pe domeniul sănătății, cu un focus special pe cancer.


    Sprijinirea a cel puțin 150 de regiuni și
    comunități europene pentru ca acestea să devină reziliente la efectele
    schimbărilor climatice până în 2030 este unul dintre obiectivele Uniunii
    Europene. Pentru atingerea acestuia, misiunea Adaptarea la schimbările
    climatice intenționează să pună, de exemplu, la dispoziție 100 de milioane de
    euro pentru acţiuni pe scară largă legate de pericolele climatice majore,
    precum inundațiile, adaptate situaţiilor locale. Misiunea
    Cancer intenționează să instituie un nou model comun de guvernanță care să
    asigure o integrare sistematică și eficace a cercetării, inovării și
    evoluțiilor politice în ceea ce privește cancerul în Europa.

    Obiectivele
    sunt la fel de ambițioase: colaborarea cu Planul european de combatere a
    cancerului pentru a îmbunătăți viața a peste 3 milioane de persoane până în
    2030 prin prevenire, tratament și soluții pentru a trăi mai mult și mai bine.
    Implementarea va depăși cu mult cercetarea și inovarea, dar și
    această misiune își are originea în programul Orizont Europa. Misiunea
    Oceane și mări va crea o rețea de faruri pe mare și la nivelul bazinelor
    hidrografice pentru a extinde rețelele de zone marine protejate. În cadrul
    misiunii Orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic, orașele
    selectate își vor implica cetățenii în elaborarea unor contracte privind
    orașele climatice pentru a contribui la atingerea neutralității climatice până
    în 2030.

    Un obiectiv, de asemenea, ambițios, a cărui concetizare ar aduce
    beneficii importante, cu atât mai mult cu cât, potrivit Organizației Națiunilor
    Unite, peste două treimi din emisiile de carbon provin din orașe și metropole. De
    asemenea, prin intermediul misiunii Un pact al solului, oamenii vor fi
    stimulați să participe la inițiativele științifice cetățenești pentru a
    îmbunătăți în mod colectiv sănătatea solului. Misiunile Uniunii Europene vor
    sprijini transformarea Europei într-un continent mai verde, mai sănătos, mai
    favorabil incluziunii și mai rezilient, spune Bruxelles-ul.

    Este vorba despre un set de acțiuni – proiecte de cercetare și inovare,
    măsuri de politică și inițiative legislative, implicarea cetățenilor – pentru a
    atinge obiective concrete cu impact major asupra societății. Intenționăm să
    oferim soluții la principalele provocări globale până în 2030!    , a precizat Margrethe Vestager,
    vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.