Radio România Internațional

Tag: criza COVID-19

  • Un coronavirus, mai multe vaccinuri

    Un coronavirus, mai multe vaccinuri

    Când vorbeam, în materie de COVID, doar de cifre ale infestării, ale deceselor și ale pierderilor economice, un subiect a revenit cu mare forță. Părea un obiectiv îndepărtat, un deziderat, o speranță. Acum, a devenit o realitate, aproape un dar de Crăciun, făcut umanității. A fost și o cursă, una strânsă, contracronometru, cu competitori care au adunat fonduri imense. A devenit și o problemă geopolitică, alături de firme private, bogate ca un stat mai mic, concurând state imense, din toate punctele de vedere, mai puțin cel al democrației. Desigur, este vorba de vaccinul împotriva noului coronavirus, soluția pentru pandemia care afectează grav întreaga societate omenească.



    Întregul an 2020 a fost dominat, din chiar primele sale zile, de acest inamic nevăzut dar din ce în ce mai activ, mai distructiv. Nu exista un tratament, nu există nici acum unul clar și eficient, iar prima soluție a fost reducerea extinderii, bararea drumului vijelios al acestui nou virus. Aceste măsuri au funcționat, deocamdată, doar în China, țara de origine a virusului SARS COV 2, ca și a precedentului, SARS COV 1. Poate ne-am întrebat ce înseamnă această cifră 2, în denumirea virusului actual. Este al doilea coronavirus ce declanșează pandemii, primul sindrom acut respirator sever fiind descoperit în 2002, în China. În poveste apar și o piață din China și înaripatul liliac, exact ca în cazul actualei pandemii.



    Deși a trecut aproape un an de cruntă luptă cu pandemia, nu avem niciun tratament coerent și general acceptat împotriva noului coronavirus. Nici măsurile de început nu s-au schimbat prea mult, țările puternice ale Vestului se întorc la izolarea strictă și restrictivă iar oamenilor li se recomandă să se spele intens pe mâini. Mult timp ne-a fost și teamă să vorbim de un vaccin, care are nevoie de mult timp, mai ales pentru testare. Iar mutațiile rapide pe care noul coronavirus le înregistrează îl fac greu de prins într-un vaccin ce poate fi extins.



    Totuși, în ultimul timp suntem invadați de vești, oficiale și foarte bune, de la companiile care lucrau la un vaccin împotriva noului coronavirus. Două uriașe firme farmaceutice anunță o eficiență de 95% la vaccinurile la care au ajuns, Rusia își exportă deja propriul vaccin iar China a vaccinat deja un milion de oameni, primii din sutele de milioane ce îl vor primi.



    Chiar și bursele au reacționat la aceste vești bune. Astfel, șeful uneia dintre firmele farmaceutice care au anunțat că au realizat un vaccin anti-SARS COV 2 și-a vândut, aproape de valoarea maximă atinsă, 61% dintre acțiunile pe care le deținea la propria sa firmă. A fost o afacere bună, rămâne de văzut cum va evolua finalizarea vaccinului. Ne dă încredere faptul că aceeași firmă al cărei șef a lucrat bine la bursă și-a numit ”Viteza luminii” programul de descoperire a unui vaccin eficient care să oprească ucigătoarea pandemie.



    Și în România, și peste tot, se discută deja cum v-a fi distribuit, cine va beneficia de el și în ce ordine. Apariția pandemiei și a măsurilor împotriva ei a fost însoțită de aproape de contrazicerea și contestarea lor. Izolarea este eficientă sau nu, este bună masca sau nu, un medicament sau altul este eficient sau nu, efectele secundare sunt mai nocive decât rezolvarea adusă, de fapt nu tratăm ci mai mult infectăm, masca este chiar nocivă. De la îndoieli se alunecă spre convingeri și autoconvingeri cât mai ferme și ireductibile.



    Este evident că pandemia a fost însoțită și de o infodemie, care se referă acum și la vaccin. Aici se ajunge la o problemă mai veche, cea a opiniei față de principiul vaccinării. A devenit deja un nou motiv de dispută socială, de dezbinare între oameni. În timp ce așteptăm cu nerăbdare ca un nou vaccin să oprească pandemia, opozanții vaccinării resping această realizare, cu argumentele vechi sau cu unele noi, adaptate la noul coronavirus. Fără îndoială, apariția unui vaccin poate fi o soluție pentru o boală, istoria omenirii o dovedește din plin. Este o minune că în acest caz infernal de pandemie este descoperit un vaccin, mai ales că însuși tratamentul clar și eficient lipsește. Este prima veste bună într-un an de neputință globală.

  • Europenii, mai îngrijorați de economie decât de sănătate

    Europenii, mai îngrijorați de economie decât de sănătate

    Românii sunt printre cei mai mulțumiți europeni de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Conform datelor studiului Eurobarometru standard, publicat vineri, 60% dintre cetățenii din țara noastră s-au declarat mulțumit de aceste măsuri, la egalitate cu Ungaria și Polonia și în spatele Irlandei unde procentul a fost de 71%. Media la nivelul Uniunii este de numai 45% din populație care se declară mulțumită, în timp ce 44 % sunt nemulțumiți de măsurile luate de UE pentru a combate pandemia.



    Cu toate acestea, 62 % afirmă că au încredere în capacitatea UE de a lua deciziile corecte în viitor, iar 60 % rămân optimiști cu privire la viitorul UE. Românii se situează peste media UE cu 71% dintre respondenți care s-au declarat optimiști față de viitorul Uniunii.



    Inflația și creșterea prețurilor, îngrijorătoare pentru români



    Cei mai mulți cetățeni din cele 27 de state membre sunt preocupați de efectele pandemiei asupra situației economice. Conform Eurobarometrului, 64% dintre europeni consideră că situația economiei naționale este proastă, aceeași opinie fiind împărtășită de 70% dintre români.



    La nivel național, respondenții care afirmă că situația economică națională este bună sunt majoritari în 10 țări (față de 15 în toamna anului 2019). Proporția acestora variază de la 83 % în Luxemburg la 9 % în Grecia.



    Întrebați care ar fi primele două probleme cu care se confruntă țara lor, o treime dintre europeni au răspuns “situația economică (33%) și “sănătatea. În România, patru din 10 respondenți au numit sănătatea , iar 31%, situația economică. Dacă șomajul a fost a treia cea mai indicată problemă pentru europeni (28%), în România aceasta a fost inflația, numită de un procent identic de cetățeni.

    Unul din trei români crede că economia României se va recupera cel mai devreme în anul 2023, în timp ce media statelor UE este de 42%

    grafic-recuperare-criza-covid19-eurobarometru2020-ok.jpg



    Imigrația, o problemă mai mică pentru europeni



    Tot situația economică este cea mai presantă problemă cu care se confruntă UE, numită de 35% dintre europeni, o creștere cu 16 puncte procentuale peste toamna anului 2019. Situația economică nu a mai fost un subiect de preocupare atât de presant din primăvara anului 2014, menționează Comisia Europeană. Un sfert dintre români au aceeași opinie, dar respondenții din țara noastră au numit sănătatea ce principală problemă a Uniunii (33%).



    Situația finanțelor publice ale statelor membre și imigrația sunt a doua cea mai mare preocupare la nivelul UE, fiecare cu 23% dintre răspunsuri. De remarcat, însă, că situația finanțelor publice este în creștere 6 puncte procentuale față de anul trecut , în timp ce imigrația are 13 puncte procentuale mai puțin față de Eurobarometrul din toamna lui 2019.



    Peste jumătate dintre europeni (53%) au declarat că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE. Procentul respondenților nemulțumiți este de 43 %, în creștere față de toamna trecută. Cu excepția Italiei, majoritatea cetățenilor din statele membre și 70 % dintre cetățenii întregii Uniuni afirmă că se simt cetățeni ai UE.

    Imaginea pozitivă/neutră/negativă asupra Uniunii Europene (cifrele României în interior, media UE în exterior)

    grafic-imaginea-ue-eurobarometru-2020.jpg

  • Măsuri economice pentru depășirea crizei

    Măsuri economice pentru depășirea crizei

    Principala preocupare a Guvernului, după sănătatea populaţiei, o reprezintă repornirea economiei şi evitarea unei recesiuni prelungite, aşa cum s-a întâmplat în 2008 — afirmă ministrul român de Finanțe. Într-o postare pe o rețea de socializare, Florin Cîțu explică măsurile economice gândite pentru contracararea efectelor negative generate de pandemie. Preferăm să ne împrumutăm temporar mai mult la bugetul de stat şi să sprijinim mediul de afaceri prin menţinerea lichidităţilor financiare şi susţinerea activităţii, spune ministrul, amintind că toate statele lumii îşi susţin astăzi economiile naţionale, conştientizând că urmează o perioadă de redefinire a business-ului şi de repoziţionare a multinaţionalelor la nivel mondial.



    Cifrele arată că pachetul de susţinere a economiei României va depăşi 7% din Produsul Intern Brut până la sfârşitul anului. Numai în primele nouă luni din 2020 au fost injectate în economie 34 de miliarde de lei, adică 3,2% din PIB. Cel mai mare ajutor a fost acordat prin măsuri fiscale, echivalentul a aproape 3 miliarde de euro. Bonificaţiile la plata impozitului pe profit s-au cifrat la 250 de milioane de lei, iar rambursările de TVA au fost mai mari faţă de anul trecut. Aproape şapte miliarde de lei au mers spre investiţii – cea mai mare sumă din ultimii zece ani, mai precizează Florin Cîţu.



    Cheltuielile legate direct de COVID-19 sunt considerabile, amintește ministrul, iar la acestea se adaugă programe de garanţii cifrate la aproape 3 procente din PIB – bani care ajung în economie prin intermediul sistemului financiar bancar şi sunt garantaţi de stat. Este vorba despre un program masiv de stimulare care a oprit declinul economiei în 2020 – România va reuşi să evite recesiunea tehnică în acest an – și garantează o creştere economică puternică în 2021, mai spune ministrul, potrivit căruia, măsurile vor continua.



    Acum, între altele, statul ia în calcul eşalonarea pe 12 luni a plăţii taxelor fără garanţii pentru firmele care au obligaţii fiscale neachitate după declararea stării de urgenţă, la 16 martie, ca urmare a situației pandemice. Potrivit unui proiect de ordonanţă elaborat de Ministerul Finanţelor, fiecare firmă ar urma să aibă un calendar de rambursare propriu.



    Documentul Ministerului de Finanţe prevede ca debitorii să nu fi înregistrat obligaţii fiscale restante dinainte de starea de urgenţă, iar firmele care, în urma unei cereri, beneficiază de eşalonarea la plată a debitelor bugetare restante vor avea obligaţia să achite la zi toate taxele şi impozitele care se vor naşte şi datora după primirea eşalonării. O condiție pentru a primi eşalonarea este ca firma să nu se regăsească în vreuna dintre procedurile de insolvenţă.



  • Starea naţiunii europene

    Starea naţiunii europene

    În principiu, Raportul Comisiei Europene se referă la perioada de un an trecută de la instalarea acestui organism, în noua sa componenţă, şi sub conducerea Ursulei von der Leyen. Momentul bilanţului vine, însă, într-o perioadă dominată de manifestările unei crize mondiale de tip nou, medicale, cu efecte catastrofale asupra mai multor domenii gestionate de organizaţia europeană. Apariţia explozivă a pandemiei a pus în dificultate mai multe mecanisme clasice ale Uniunii Europene, care au demarat timid.



    Sunt mecanismele care trebuiau să se manifeste, eficient şi fără întârziere, şi să contureze mult căutata solidaritate europeană. Acesta este principiul esenţial al funcţionării comunităţii europene dar şi elementul de bază al acţiunii actuale. Ţările europene nu pot depăşi această pandemie decât printr-o acţiune comună iar această solidaritate eficientă este posibilă. De aceea, raportul despre starea naţiunii, prezentat de Comisia Europeană, vorbeşte mai mult ca niciodată despre “naţiunea europerană”.



    Pârghiile acţiunii comune s-au pus în mişcare, până la urmă, şi organizaţia europeană începe să producă acel impact esenţial în rezolvarea situaţiei care afectează Europa şi omenirea. Fiind vorba, totuşi, de un raport de activitate, totul începe cu acea perioadă idilică, primele 100 de zile, primele trei luni care au trecut până când a apărut problema mondială a coronavirusului. Atunci se vorbea de climă, de ecologie, de dezvoltare digitală. Ulterior, primul pas, de urgenţă, a fost repatrierea cetăţenilor europeni aflaţi în alte ţări, majoritatea gata să se închidă pentru a stăvili extinderea noului coronavirus. Apoi au fost luate măsuri concrete de rezolvare a problemelor medicale, inclusiv susţinerea apariţiei unui vaccin în domeniu.



    Acum, Uniunea propune, prin vocea preşedintei Comisiei, o “Uniune Europeană a sănătăţii” şi, după cum se menţionează, programatic: Reacția fără precedent a Europei la o criză fără precedent”. Inevitabil, efectele economice a măsurilor restrictive au dus la pierderi impresionante în diferite domenii. Uniunea Europeană a luat măsuri concrete, de la decizii de sprijin punctual, la punerea în funcţiune a unui plan financiar impresionant, probabil cea mai mare sumă propusă vreodată pentru un plan de viitor. Este vorba de 1.824 de miliarde de euro, din care, mai mult de o mie de miliarde reprezintă bugetul comunitar, iar restul, 750 de miliarde, sunt bani pentru redresare post COVID 19.



    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat un raport foarte realist, cu opţiuni optimiste care nu sunt lipsite, însă, de argumente. Toate problemele cu care se confruntă organizaţia comunitară în prezent, de la acordul Brexit, la viitoarea strategie pentru zona Schengen şi lupta împotriva rasismului, se regăsesc în raportul Comsiiei Europene, în primul şi teribilul an de funcţionare. Desigur, problema esenţială este COVID 19: “Pandemia de coronavirus şi incertitudinea pe care aceasta o aduce nu s-au terminat”, a spus şefa Comisiei, dar consideră că revenirea economică va fi semnificativă, în 2021.



    Mesajul transmis de preşedinta Comisiei, în faţa Parlamentului European, este mobilizator: “Prin reinventarea propriului mod de funcționare, Uniunea Europeană își redescoperă adevărata vocație. Am înzestrat bugetul UE cu o capacitate de acțiune fără precedent. Am convenit să folosim ratingul de credit foarte bun al Comisiei Europenepentru a mobiliza resurse care vor fi folosite de toate statele membre, inclusiv de către cele care au cea mai mare nevoie de finanțare, dar o capacitate financiară limitată. În acest fel, a spus Ursula vonder Leyen, Uniunea Europeană reanimă ideea inițială a fondatorilor săi: prosperitatea fiecărei țări europene depinde de prosperitatea tuturor celorlalte țări europene. Uniți, suntem puternici.”

  • Cifre îngrijorătoare pentru economia UE

    Cifre îngrijorătoare pentru economia UE

    Pandemia de coronavirus își face vizibil puternic efectele asupra economiilor din spațiul comunitar, după măsurile adoptate de țările UE pentru diminuarea noilor cazuri de îmbolnăviri.


    Astfel, În cel de-al doilea trimestru al anului în curs PIB-ul a înregistrat un declin de 11,8% în zona euro şi de 11,4% în UE, comparativ cu precedentele trei luni, arată datele publicate marţi de Eurostat.



    Cifrele indică mai semnificative scăderi din ultimii 25 de ani, de când Oficiul European pentru Statistică publică datele. În primul trimestru din 2020, PIB-ul a înregistrat un declin de 3,7% în zona euro şi de 3,3% în UE, comparativ cu precedentele trei luni.



    Spania, cea mai mare scădere a PIB-ului din UE



    Din datele disponibile furnizate către Eurostat, rezultă că Spania a înregistrat cel mai sever declin în trimestrul doi din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, respectiv o scădere de 18,5%. Ibericii sunt urmați de Croaţia unde PIB-ul a fost mai mic cu 14,9%, Ungaria (minus 14,5%), Grecia (minus 14%), Portugalia (minus 13,9%), Franţa (minus 13,8%), și Italia (minus 12,8). Următoare pe listă este România care a înregistrat o scădere de 12,3%. Statele baltice se numără printre statele care au consemnat cele mai mici diferențe fațî de primele trei luni ale anului. Astfel, PIB-ul Lituaniei a avut un declin de numai 5,5%, urmată de Estonia (minus 5,6%), Irlanda (minus 6,1%), Letonia (minus 6,5%) şi Danemarca (minus 6,9%).



    Cum era de așteptat, scăderea PIB-ului din blocul comunitar este și mai mare în comparație cu același trimestru al anului trecut. Zona euro a înregistrat o scădere de 14,7% şi UE un recul de 13,9%, după un declin de 3,3% şi, respectiv, 2,7%, în primele trei luni din 2020, mai arată datele Eurostat.



    Tot Spania a înregistrat cel mai sever declin din rândul statelor membre UE, comparând trimestrul doi al anului curent cu perioada similară din 2019, minus 22,1%. În urma sa, se plasează Franţa (minus 18,9%) şi Italia (minus 17,7%), în timp ce Irlanda (minus 3,7%), Lituania (minus 4%) şi Finlanda (minus 6,3%) au consemnat cele mai mici diferențe. Economia României s-a contractat în perioada aprilie-iunie 2020 cu 10,5% față de același interval al anului trecut.



    Ramurile economiice afectate de criza COVID-19



    Institutul Național de Statistică a transmis că Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2020 a fost de 510,496 miliarde de lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 3,9% faţă de semestrul întâi din 2019. În trimestrul al doilea din 2020 PIB-ul a fost de numai 224,253 miliarde de lei preţuri curente.


    Cele mai afectate domenii au fost industria (-3,0%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 14,1%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 29,1%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%.

  • Prioritățile Germaniei la președinția Consiliului UE

    Prioritățile Germaniei la președinția Consiliului UE

    Germania a preluat la 1 iulie președinția Consiliului UE pentru prima oară din 2007, an în care România și Bulgaria se alăturau spațiului comunitar. Principala misiune a Germaniei pentru următoarele șase luni este rezolvarea crizei sanitare provocată de criza provocată de răspândirea noului coronavirus, precum și redresarea economică a Uniunii.



    Criza COVID-19, cea mai mare provocare din istorie pentru UE



    Nu este o exagerare să spunem că ne aflăm în fața celei mai mari provocări economice din istoria UE. Ceea ce înseamnă că și măsurile pe care le luăm trebuie să fie corespunzătoare”, a declarat cancelarul Angela Merkel înaintea preluării președinției Consiliului UE.


    Merkel a asigurat liderii europeni că țara sa va face toate eforturile pentru a ieși cu bune din această criză: În timpul președinției germane a Consiliului UE vom face tot ce ne stă în putere pentru a gestiona împreună această sarcină într-un mod prin care să privim înainte şi să facem Europa puternică din nou”, scrie guvernul german într-o sinteză a programului său pentru această președinție semestrială.



    Țările membre care deţin preşedinţia lucrează împreună în trio-uri pentru o perioadă de 18 luni, astfel că obiectivele Germaniei legate de pandemia COVID-19 sunt asumate și de Portugalia și Slovenia.


    Cele trei state îşi asumă să urmeze direcţiile de acţiune identificate în declaraţia comună a membrilor Consiliului European din 26 martie 2020: limitarea răspândirii virusului prin controale temporare la frontiere şi combaterea dezinformării; furnizarea de echipamente medicale prin sporirea capacităţii de testare a statelor membre; promovarea cercetării prin alocare de fonduri sau schimburi de informaţii şi experienţă; combaterea consecinţelor socio-economice prin condiţii de finanţare avantajoase în toate ţările din zona euro, ajutoare de stat temporare alocate de Comisie; sprijinul acordat cetăţenilor blocaţi în ţări terţe.



    Viitorul buget UE și acordul comercial cu Marea Britanie



    O altă temă prioritară, aflată pe lista de priorități în mandatul Germaniei, este adoptarea bugetului comunitar pentru perioada 2021-2027, afectat de ieșirea Marii Britanii din UE. Angela Merkel și echipa sa au misiunea de a obține un acord între toate cele 27 de state UE privind viitorul cadru bugetar multianual. Comisia Europeană a propus un buget de 1.100 de miliarde de euro, respectiv 1,07% din venitul naţional brut al statelor membre, în timp ce grupul Frugal Four (Austria, Danemarca, Olanda și Suedia), state contribuitoare nete, doresc o sumă care să nu depăşească 1% din venitul naţional brut.



    Tot în timpul celor șase luni de mandat în fruntea Consiliului UE al Germaniei ar trebui încheiate negocierile cu Marea Britanie privind relații comerciale bilaterale și circulația persoanelor. Documentul trebuie semnat până în luna octombrie, pentru a evita o ieșire dură a britanicilor din piața unică europeană, însă Londra nu pare dispusă să accepte propunerile UE, optând pentru un acord comercial asemănător celui dintre UE și Canada și refuzând accesul pescarilor europeni în apele teritoriale.


  • Planlu guvernamental di relansari icunomică

    Planlu guvernamental di relansari icunomică

    București, guvernul şi caplu a statlui lansarâ n’ercuri după prândzu un ambițios plan di relansari icunomică. Număsitu “Reclădim România”, aestu s-tindi pi unâ perioada di 10 ani și ari pruvidzut un buget di 100 di miliardi di euro. Obiectivlu declarat easti creaştirea a nivelui di bană ti cathi un cetățean, prit investiţii babageani și alăxearea modelu di dizvoltare a vâsiliillei. Planlu mutreasti infrastructura di transportu şi energetică, atea di sănătate, educaţia, investiţii tră dizvoltarea locală, infrastructură agricolă şi di adăpari, investiţii tră fise şi infrastructura sportivă. Obiectivlu promovat di executiv easti realizarea a convergenţăllei cu economiile europeani, aţea turlie câ produslu internu brut pe cap di bânâtor la paritatea di ancumpărari standardu s-agiungă tru România la 87% dit media a Uniunillei Europene, la orizontul a anlui 2025. Dgheafureaua majoră poati s-hibâ, uidisitu cu spusa a inițiatorilor, creaștirea icunomică ţi ari la thimelliu realizarea di investiţii mări, cari s-alâxeascâ modelu di tora ntimilleatu maxus pi consum.




    Premierlu liberal Ludovic Orban: “Vrem s-investim tru modernizarea a infrastructurâllei di transport, tra s-creascâ competitivitatea a companiilor, tra s-creacă atractivitatea a Româniillei tră investiţii, cari aduţi locuri di lucru, cari aduti dizvoltare, cari aduţi, păn tru soni, şi venituri la bugetlu di stat. România easti unâ vâsilie avutâi, cu resurse, ama valorificaria a aistoru resurse lipseaşti să s-facă cu iţrălle, prit alocarea a finanţărlor cătră aţeali lucri cari cadealihea pot s-bagă tru valoare tuti resursili ţi li ari România”.




    Simfunu cu planlu, investiţiile tru infrastructură nsimneadză cama di 60% dit ateali 100 di miliardi di euro. Guvernul părăsitisi proiecte cari conţăn ţifri multu mări di kilometri di infrastructură di transportu, ntră altili, 3000 di kilometri di autostrădz şi călliuri expres şi tut ahăntea pi calea di heru, până tru 2030. Documentul acată tu isapi şi misuri loati ntrăoară tră mărli companii, ama şi tră firmili n’iţ, cu granturi di 3 miliardi di euro ti andruparea a aiştoru. Guvernul va s-da ma largu păradz di la bugetlu di stat şi tra s-păltească şomajlu tehnic, lucărlu part-time şi telelucru. Investițiile tru spitali și sculii suntu şi eali tru prota thesi: adrarea trei spitale reghionale di urgenţă și n’illi di sculii şi grădiniţi construite i modernizate.




    Prezidentul Klaus Iohannis: “A român’iloru lă si cadi un şingiru di autostrădz la nivel european, un sistem energetic vârtos tru plan naţional şi reghional, industrii şi serviţii competitivi. Putem s-li avem tuti aesti maşi prit acceleararea a proiectelor majori di investiţii tru ună turlie hăirlătică, profesionistă şi transparentă. Ama, iţi plan di investiţii ambiţios ari ananghi di finanţarea uidisitâ. Di aestă itie, fondurli europene lipseaşti s-agiungâ sturu di thimelliu a dezvoltarillei a noastrâ.” Opoziția social – democrată lugurseaşti, ama, că planlu pârâsisitu aseara easti un program exclusiv electoral, niuidisitu cu câftârli di ază și cari arila thimelliu fonduri europene, fără s-yină cu ţiva concret mutrinda turlia tru cari aesţă va s-hibă amintaţ.


    Autor: Eugen Coroianu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Planul guvernamental de relansare economică

    Planul guvernamental de relansare economică

    La București, guvernul şi șeful statului au lansat miercuri după amiază un ambițios plan de relansare economică. Denumit “Reclădim România”, acesta se întinde pe o perioada de 10 ani și are prevăzut un buget de 100 de miliarde de euro. Obiectivul declarat este creşterea nivelului de viaţă pentru fiecare cetățean, prin investiţii masive și schimbarea modelului de dezvoltare a țării. Planul vizează infrastructura de transport şi energetică, cea de sănătate, educaţia, investiţii pentru dezvoltare locală, infrastructură agricolă şi de irigaţii, investiţii de mediu şi infrastructura sportivă.



    Obiectivul promovat de executiv este realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât produsul intern brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă în România la 87% din media Uniunii Europene, la orizontul anului 2025. Diferența majoră ar fi, potrivit inițiatorilor, creșterea economică bazată pe realizarea de investiţii masive, care să înlocuiască modelul de acum bazat mai ales pe consum.



    Premierul liberal Ludovic Orban: “Vrem să investim în modernizarea infrastructurii de transport, pentru a creşte competitivitatea companiilor, pentru a creşte atractivitatea României pentru investiţii, care generează locuri de muncă, care generează dezvoltare, care generează, la urma urmei, şi venituri la bugetul de stat. România este o ţară bogată, cu resurse, dar valorificarea acestor resurse trebuie să se facă în mod inteligent, prin alocarea finanţărilor spre acele lucruri care într-adevăr pot să pună în valoare toate resursele de care dispune România”.



    Conform planului, investiţiile în infrastructură înseamnă peste 60% din cei 100 de miliarde de euro. Guvernul a prezentat proiecte care conţin cifre foarte mari de kilometri de infrastructură de transport, printre altele, 3000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres şi tot atâția de cale ferată, până în 2030. Documentul include şi măsuri rapide pentru marile companii, dar şi pentru firmele mici, cu granturi de 3 miliarde de euro pentru susţinerea acestora.



    Guvernul va da în continuare bani de la bugetul de stat şi pentru plata şomajului tehnic, muncă part-time şi telemuncă. Investițiile în spitale și şcoli sunt şi ele ambiţioase: ridicarea a trei spitale regionale de urgenţă și mii de şcoli şi grădiniţe construite sau modernizate.



    Președintele Klaus Iohannis: “Românii merită o reţea de autostrăzi la nivel european, un sistem energetic puternic în plan naţional şi regional, industrii şi servicii competitive. Putem avea toate acestea numai prin accelerarea proiectelor majore de investiţii într-o manieră eficientă, profesionistă şi transparentă. Însă, orice plan de investiţii ambiţios necesită finanţare pe măsură. Din acest motiv, fondurile europene trebuie să devină pilon esenţial al dezvoltării noastre.”



    Opoziția social – democrată consideră, însă, că planul prezentat ieri este un program exclusiv electoral, neadaptat cerinţelor actuale și care se bazează pe fonduri europene, fără să vină cu nimic concret privind modul în care acestea vor fi atrase.


  • Sistemul medical, sub presiune

    Sistemul medical, sub presiune

    La momentul declarării pandemiei, România nu era pregătită să facă faţă unei crize sanitare de proporţii, aşa cum se anunţa cea generată de noul coronavirus. Au recunoscut acest lucru cele mai înalte oficialităţi ale statului. A fost nevoie de un efort conceptual şi logistic mare pentru ca situaţia să fie menţinută sub control. O partitură importantă revenea Unifarm, compania de stat care gestionează achiziţionarea majorităţii materialelor sanitare pentru spitalele din România.



    Opinia publică a aflat, marţi, că directorul companiei, Adrian Ionel, a fost pus sub control judiciar de procurorii anticorupţie, sub acuzaţia că a cerut mită pentru a atribui un contract de achiziţii de măşti chirurgicale şi combinezoane de protecţie în timpul pandemiei. Suma solicitată s-ar ridica la 760.000 de euro. Pentru aceşti bani promişi, Ionel ar fi semnat un contract de achiziţie a 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale cu o firmă din Turcia. Procurorii îl acuză că a negociat personal termenii contractului cu un personaj care de fapt nici nu era oficial reprezentantul firmei furnizoare.



    În plus, contractul ar fi fost atribuit cu încălcarea tuturor procedurilor legale în luna martie, când încă nu era instituită starea de urgenţă. Atunci când a sosit prima tranşă de un milion de măşti, s-a descoperit că erau neconforme, iar directorul Unifarm a decis unilateral rezilierea contractului. Procurorii anticorupţie nu pot spune dacă a făcut acest lucru pentru că măştile erau neconforme sau pentru că firma din Turcia nu a plătit niciun euro din mita promisă.



    Adrian Ionel afirmă că are dovezi care să-i susţină nevinovăţia. De parcă nu ar fi fost suficient, ancheta a scos la iveală faptul că, de aproape patru ani, el ar fi ocupat ilegal funcţia de director general al Unifarm, încasând, astfel, salarii în valoare totală de aproape jumătate de milion de lei. Corpul de control al ministrului Sănătăţii face de mai multă vreme verificări la Unifarm, inclusiv în privinţa achiziţiilor pentru combaterea noului virus.



    Criza sanitară oferă corupţiei endemice din România un teren fertil. Iar criza e departe de final. Numărul încă mare de cazuri zilnice reprezintă un test serios cu privire la rezistenţa sistemului medical. A crescut uşor şi numărul pacienţilor aflaţi la terapie intensivă, iar multe spitale anunţă că nu mai au locuri libere şi nu mai pot face faţă internărilor. Pentru a reduce presiunea asupra spitalelor, au fost modificate criteriile de externare pentru pacienţii cu COVID-19. Astfel, cei asimptomatici vor putea ieşi din spital după zece zile, în anumite condiţii.



    Pe acest fundal, discuţiile despre o nouă etapă de relaxare a restricţiilor sunt tot mai anemice. În schimb, au apărut zvonuri despre posibila reintroducere în carantină a judeţelor în care numărul de cazuri de infectare a crescut semnificativ. Guvernul spune că nu ia în considerare, în acest moment, o astfel de măsură, dar nu o exclude dacă va exista o transmitere comunitară accentuată într-o localitate sau într-un cartier, a precizat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.


  • Efectele pandemiei asupra economiei

    Efectele pandemiei asupra economiei

    Conform metodologiei UE, ponderea datoriei guvernamentale brute în România va fi de 40,9% din PIB la sfârşitul acestui an, față de 35,2% din PIB în 2019, se arată în Programul de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice de la București. Valoarea rezultă în condițiile în care se estimează o contracţie a economiei de circa -1,9%, o depreciere a monedei naţionale faţă de euro – principala valuta în care este denominată datoria publică – şi un deficit de peste 3% din PIB, ca urmare a efectelor generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.



    Calculat pe metodologia europeană ESA, deficitul bugetar al României este prognozat pentru finalul acestui an la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă de nivelul din 2019. Majorarea ar urma să survină pe fondul sporirii cheltuielilor bugetare la 39,5% din PIB – o creștere de 3,5 puncte procentuale față de 2019. Aceasta ca urmare a majorării semnificative a ponderii transferurilor sociale în PIB, precum şi e creşterii ponderii subvenţiilor, potrivit Ministerului Finanțelor.



    În același timp, veniturile bugetare totale sunt estimate să crească de la 31,7% din PIB anul trecut, la 32,7% din PIB în 2020, proiecţia având la bază evoluţia pozitivă moderată a fondului de salarii şi scăderea consumului privat, în contextul crizei pandemice. Finanțiștii amintesc că aceasta a dus, pe de o parte, la pierderea de venituri ca urmare a încetinirii activității economice, iar pe de altă parte, la creșterea cheltuielilor cu echipamente medicale şi asistenţa socială, precum şomaj tehnic sau indemnizaţii pentru părinţii care stau acasă, cu copiii, după ce cursurile au fost suspendate.



    Ministerul reamintește, în același timp, că, independent de criza pandemică, pentru România fusese declanşată procedura de deficit excesiv, deoarece deficitul ESA depășise pragul de 3% din PIB în anul 2019, iar recomandarea a fost ca revenirea să se facă până în 2022. Pe fondul situației sanitare speciale, Comisia Europeană a declanşat, între timp, Clauza generală derogatorie, care permite statelor membre sa devieze de la ţintele fiscal bugetare stabilite, iar costurile generate de pandemia COVID-19 să primească un tratament special.



    În practică, pentru România acest lucru va însemna că atunci când va fi evaluată în legătură cu atingerea ţintei privind deficitul bugetar, aceasta se va face prin excluderea costurilor generate de COVID-19. În documentul ministerului se mai arată că Investiţiile brute se vor reduce cu 2,6% în 2020, acest lucru fiind influențat înclusiv de faptul că exporturile şi importurile de bunuri şi servicii vor înregistra dinamici negative. În ceea ce priveşte inflaţia, pentru anul 2020 se estimează că aceasta va fi la sfârşitul anului de 3%. În același timp, pe termen mediu, scenariul cel mai plauzibil privind creșterea economică este, în opinia finanțiștilor, că aceasta va reveni în zona potenţialului său estimat înainte de pandemia COVID-19, respectiv în intervalul 3-4%.

  • Prelungirea unor măsuri de sprijin economic

    Prelungirea unor măsuri de sprijin economic

    Executivul de la București a decis, în şedinţa de joi, să prelungească unele măsuri de ajutor economic şi pentru perioada stării de alertă sau chiar mai mult. Este vorba, între altele, despre plata şomajului tehnic pentru sectoarele economice care rămân închise şi a zilelor libere, până la terminarea anului şcolar, pe 12 iunie, pentru părinţii care stau acasă cu copiii. Pe de altă parte, potrivit vicepremierului Raluca Turcan, persoanele juridice şi fizice pot să depună în continuare cereri pentru amânarea ratelor bancare până la mijlocul lunii iunie.



    Potrivit ultimelor date oficiale, până în prezent s-au înregistrat peste 126 de mii de beneficiari ai suspendării rambursării ratelor la bănci. Totodată, companiile cu mai mult de 50 de angajați sunt obligate să stabilească program individualizat de muncă. Oficialul a menționat și scutirea de la TVA, până la 1 septembrie, a companiilor care achizitionează echipamente pentru COVID.



    O altă măsură economică anunțată este prelungirea termenului de eliberare a certificatelor de situații de urgență până la 31 mai, pentru sprijinirea angajatorilor care își întrerup total sau parțial activitatea sau înregistrează diminuări ale încasărilor sau veniturilor. Dna Turcan a mai anunțat că în perioada stării de alertă este interzisă deconectarea consumatorilor de la reţelele de energie electrică, apă, canalizare şi salubritate.



    Cât privește energia electrică, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a menționat adoptarea unei ordonanțe prin care se creează posibilitatea ca Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei să reglementeze prețul astfel ca acesta să scadă de la 1 iulie. La rândul său, ministrul de Interne, Marcel Vela a anunțat adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care se vor recalcula drepturile salariale pentru polițiști. Sunt 68.000 de polițiști pentru care această ordonanță face dreptate — a declarat Marcel Vela.