Criza migraţiei este, fără îndoială, dosarul numărul unu pe care Austria îl are de gestionat pe timpul celor șase luni cât va asigura președinția Consiliului Uniunii Europene. Problema a fost readusă în actualitate de refuzul Italiei și Maltei de a permite acostarea într-unul din porturile lor a navei Aquarius cu peste 600 de migranți la bord. Vasul a ajuns în cele din urmă în Spania, în portul Valencia, însă problemele sunt departe de a fi rezolvate.
A fost apoi reuniunea de vară șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană, când a fost încheiat in extremis un acord pe tema migrației. Înțelegerea prevede ca țările Uniunii să creeze pe teritoriul lor pe bază de voluntariat centre controlate” pentru migranţi.
Austria ar trebui acum să găsească o metodă de a pune în practică această înțelgere. În același timp are pe masă spinoasa reformă a Regulamentului de la Dublin, care încredinţează ţării de intrare în Uniune responsabilitatea soluţionării solicitărilor de azil, o reformă aflată în punct mort de peste doi ani.
Iar guvernul cancelarului austriac Sebastian Kurz, aliat cu un partid de extremă dreapta , apără o linie ”dură”, pledând în favoarea unei politici europene a migraţiei mai restrictive, printr-o consolidare a protecţiei frontierelor externe ale Uniunii. Pe site-ul preşedinţiei austriece, Executivul de la Viena anunţă clar obiectivul – ”securitatea” în primul rând.
“Nevoia de securitate, la fel de veche ca omenirea, s-a manifestat cu toată forţa în timpul crizei migraţiei. Europenii așteaptă de mult timp ca noi să dăm dovadă de determinare în acțiunile noastre de restabilire a ordinii și securității . Nu vor însă să ridicăm ziduri care să ne despartă de restul lumii”, a declarat la rândul său preşedintele Consiliul European, Donald Tusk, prezent la ceremonia care a marcat preluarea de către Austria a președinției Uniunii Europene.
O altă mare provocare a preşedinţiei austriece este legată de negocierile cu privire la bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. Discuțiile se anunță complicate și în această privință. Cea mai spinoasă problemă este legată de reforma politicii agricole comune. Marii beneficiari – Franţa şi Spania — nu sunt de acord că tăierile de fonduri propuse şi cer păstrarea bugetului la nivelul actual.
Extinderea Uniunii este un alt subiect important.
“Prin poziția sa geografică, Austria a fost întotdeauna în inima Europei. Este un loc de întâlnire între est și vest, între sud și nord. Prin acest rol central, Austria a devenit în Uniunea Europeană un liant nu doar în economie și cultură, ci și în politică”, spune președintele Consiliului European, Donald Tusk.
Iar Austria , pledează în favoarea unei mai mari integrări a vecinilor săi din Balcanii de Vest în Uniune. Liderii europeni au a decis recent să deschidă pînă la sfârșitul anului viitor negocieri de aderare cu Albania şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, cu condiţia ca aceste țări să-şi continue reformele. Austria ar fi preferat ca acest lucru să se întâmple în timpul preşedinţiei sale, însă Franţa şi Olanda au tras puternic frâna.
