Tag: criza Ucraina

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 06.03 – 12.03.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 06.03 – 12.03.2022

    Prezidentulu României, Klaus Iohannis, prezentu la summit-lu di la Versailles


    România fu reprezentată di prezidentulu Klaus Iohannis la summitul European di primuveară organizat la Versailles, la cari discuțiile avură tu amprotusa polimlu ditu Ucraina, reducerea dipendinţei Europei di gazul rusesc şi apărarea comună. Văsilia-nicukiră ali andamasi, Franţa, și spusi vrearea di construcţie a unei reale suvearanitati şi autonomii a Uniunillei, inclusiv sum aspect energetic, tru contextul candilicat şi dramatic a invazillei ruse tru Ucraina. Lidirllii europeni napoi adusiră aminti că UE va s’da protecţie a tutulor arifugaţloru ucraineni și csftară ali Rusie s’tiñisească regulile umanitare internaţionale. Tru domeniul energetic, obiectivul easti ñîcurarea dipendinţăllei di gazele şi petrolul ditu Rusia până tru punctul tru cari nascanti văsilii va ds’agiungă s’nu mata ancupara hidrocarburi di la ruşi.


    Prezidintulu a Româniillei, Klaus Iohannis, diclară că, ahât ahăt kiră cătu va s’ţănă polimlu, păhazlli la energie va s’crească, antrenânda şi alte scucunkiri. Ti aţea, Guvernul di la București va s’u crească ntrăoară producția di energie electrică. Tu aesta noima, Executivul apufusi s’da cali diznău, di urgență, la niscanti capacități di producție la Complexul Energetic Oltenia, ditu sudul văsiliillei. Aoa poati s’intră tru funcțiune, tru perioada yinitoare, nica una turbină cari s’producă 300 di MW. Tutunăoară, pritu finalizarea a unei investiții di la Centrala Iernut (centru), până la bitisita aluştui an va s’producă alță 210 MW.



    Vizită americană la nivel analtu la Bucureşti


    Viţeprezidinta Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, fu aştiptata, vineri, la Bucureşti, di prezidintulu Klaus Iohannis. După muabeţ tête-à-tête şi oficiale tru cadru lărdzit, aţelli doi feaţiră diclaraţii di presă comune. România fu extraordinară tru filotimia şi curajul dimonstrate tru contextul conflictului Rusia-Ucraina — diclară dna Harris, cari adăvgă că tută lumea vidzu agiutorlu pe cari românii lu-diadiră a arifugaţloru.


    Tu arada a lui, şeful statului român cundille că NATO va s’acţioneadză fără s’tragă mănă ti apărarea a cathi unui stat aliat, inclusiv a Româniillei, el aprukinda asigurări mutrinda angajamentul SUA andicra di articolul 5 a Tratatului Atlanticului di Nord. Tru minduita-a Bucureştiului, prezenţa tru România a viţeprezidintului Kamala Harris reconfirmă soliditatea Parteneriatului strategic bilateral şi angajamentul niminatu al SUA andicra di securitatea României şi a aliaţilor NATO di pe Flancul Estic. Vizita yilipseaşti, tutunăoară, aprecierea administraţiei americane tră aboramaea României tru contextul a fuvirserloru actuale di securitate generate di agresiunea Rusiei tru Ucraina, cum şi tru kivernisearea fluxurilor di arifugaţ di la sinuri şi amaea di asistenţă umanitară.



    România ndrupaşti arifugaţlli ucraineni


    Di la ahurhita a invaziillei ruse, pisti 350.000 di arifugaţ ucraineni tricură sinurli ali României. Ditu aeşţa, aproapea două cirecuri fudziră ditu văsilie ta s’agiungă tru vestul Europăllei. Comisarul european tră agiutorul umanitar şi kivernisearea crizelor, Janez Lenarčič, haristusi, gioi, după ună vizită tru România, tră eforturile pe cari Bucureștiul le faţi tru agiutorlu a arifugaţloru. Dimnitarul european vizit4 Centrul di protecţie civilă di la Suceava şi punctul di triţeari a sinurlui Siret. “Europa s’ampuliseaşti cu nai ma mare criză umanitară di la al Doilea Polim Mondialˮ, diclară Janez Lenarčič. După una andamasi cu ministrul di Interne român, Lucian Bodi, el menţionă că Uniunea Europeană da agiutoru tră persoanele cari fugu ditu Ucraina, ama şi tră ţările viţine cari lli-apănghisescu.


    Comisarul s-andamausi şi cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, cari cundille importanţa agiutorlui european tră România şi Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), ti kivernisearea a dalgăllei di arifugaţ. Ti mira a arifugaţloru avură muabeti, luni, la Bucureşti, și şefii diplomaţiilor ditu România şi Canada, Bogdan Aurescu şi Mélanie Joly. Oficialu canadian haristusi a partillei române tră eforturile di viglleari tuti persoanele anănghisiti s’fugă ditu Ucraina di itia a agresiunii militare ruse, inclusiv pe aţelli 600 di cetăţeni canadieni cari tranzitaă teritoriul românesc tru siguranţă.


    Luni, Guvernul di la Bucureşti aprobă năi misuri tră arifugaţ. Ase, tutţ cilimeañilli ucraineni aflaţ pe teritoriul României va s’aibă ndreptu la educaţie tru unităţile di truvăţământ ditu ţară tru idyili condiţii cu preşcolarii şi elevii români. Ei vor avea şi ndreptul la cazare gratuită tru internatele şcolare, ndrept di alocaţie di hrană, cum şi ndrept di ti s’la da rechizite, strañe, ncălţăminte şi manuale.


    Misuri adoptate di executiv mutrescu şi persoanele tu ilikie i cu dizabilităţi cari agiumsiră tru România tnsuţite i niansuţăte şi cari pot s’caftă agiutoru di la serviciili sociale. Nu tru ultimul rând, cetăţenii ucraineni cari vor să muncească tru România o vor putea face. Pe di altă parte, Crucea Roşie Română a trimis, tru această săptămână, tru Ucraina, spre Cernăuţi, ajutoare constând tru alimente di bază greu perisabile, materiale sanitare, aparatură medicală, medicamente, tru sprijinul persoanelor afectate di polim. Nai ma marea problemă tru localităţile oarfani ditu Ucraina, aflate la sinuru cu România, u reprezintă ixikea a alimentelor.



    România a ieșit ditu catandisea di alertă impusă di pandimia di Covid-19


    Catandisea di alertă impusă tru România di itia a pandimiei di coronavirus fu curmata tru aestă săptămână, la aproapea doi ani di când fu instituită prima oara, pe 15 mai 2020. Ma ninti, kiro di doi meşi, România eara tu catandisi di ananghi. Di ñiercuri, niţi ună restricţie anti-COVID numata easti tru practico şi numata easti bagata niţi ună regulă tră prevenirea arăspândiarillei coronavirusului. Unăoară cu danasearea a catandisillei di alertă, prezentarea certificatului verdi numata easti condiţie di acces tru vără spaţiu şi niţi la intrarea tru văsilie, di itia ca numata s’baga reguli di izolare sau carantinare. Documentul easti, ama, ufilisitoru aţiloru cari călătoresc tru ţări iu aro reglementări tru aest noima, certificatele emise tru România având valabilitate până la bitisita a anului. Ministerul Sănătăţii recomandă, ma largu, purtarea prusupidallei sanitare tru spaţiile aglomearate, di itia ca nica ari transmitere comunitară a virusului. Până tora, isapea spuni aproape 2,78 milioane di cazuri di infectare cu SARS-CoV-2 tru România si pisti 64 di ñilli di dicese asociate COVID-19.



    Autoru: Leyla Cheamil, Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 06.03 – 12.03.2022

    Retrospectiva săptămânii 06.03 – 12.03.2022

    Președintele României, Klaus Iohannis, prezent la summit-ul
    de la Versailles


    România a fost
    reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis la summitul
    European de primăvară organizat la Versailles, la care discuțiile au fost
    centrate pe războiul din Ucraina, reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc
    şi apărarea comună. Ţara-gazdă a întâlnirii,
    Franţa, și-a exprimat dorinţa de construcţie a unei reale suveranităţi şi
    autonomii a Uniunii, inclusiv sub aspect energetic, în contextul complicat şi
    dramatic al invaziei ruse în Ucraina. Liderii europeni au reiterat că UE va
    acorda protecţie tuturor refugiaţilor ucraineni și au cerut Rusiei să respecte
    regulile umanitare internaţionale. În domeniul energetic, obiectivul este
    reducerea dependenţei de gazele şi petrolul din Rusia până în punctul în care
    unele ţări să ajungă să nu mai cumpere deloc hidrocarburi de la ruşi.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat că, atât timp cât
    războiul va dura, preţurile la energie vor creşte, antrenând şi alte scumpiri.
    De aceea, Guvernul de la București vrea să crească rapid producția de energie
    electrică. Drept urmare, Executivul a decis să repornească, de urgență, unele
    capacități de producție la Complexul Energetic Oltenia, din sudul țării. Aici
    ar putea intra în funcțiune, în perioada următoare, încă o turbine care să
    producă 300 de MW. De asemenea, prin finalizarea unei investiții de la Centrala
    Iernut (centru), până la finalul acestui an se vor produce alți 210 MW.



    Vizită americană la nivel
    înalt la Bucureşti


    Vicepreşedinta Statelor
    Unite ale Americii, Kamala Harris, a fost primită, vineri, la Bucureşti, de preşedintele Klaus
    Iohannis. După convorbiri tête-à-tête şi oficiale în cadru lărgit, cei doi au
    susţinut declaraţii de presă comune. România
    a fost extraordinară în generozitatea şi curajul demonstrate în contextul
    conflictului Rusia-Ucraina – a declarat dna Harris, care a adăugat că o lume
    întreagă a văzut sprijinul pe care românii l-au oferit refugiaţilor.

    La rândul
    său, şeful statului român a punctat că NATO va acţiona fără ezitare pentru
    apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv a României, el primind asigurări privind
    angajamentul SUA faţă de articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. În viziunea Bucureştiului, prezenţa în România
    a vicepreşedintei Kamala
    Harris reconfirmă soliditatea Parteneriatului strategic bilateral şi
    angajamentul ferm al SUA faţă de securitatea României şi a aliaţilor NATO de pe
    Flancul Estic. Vizita reflectă, totodată, aprecierea administraţiei americane
    pentru abordarea României în contextul ameninţărilor actuale de securitate
    generate de agresiunea Rusiei în Ucraina, precum şi în gestionarea fluxurilor
    de refugiaţi de la graniţe şi acordarea de asistenţă umanitară.



    România sprijină refugiații ucraineni


    De la începutul invaziei ruse, peste 350.000 de refugiați
    ucraineni au trecut frontierele României. Dintre aceştia, aproape două treimi
    au părăsit, deja, ţara pentru a ajunge în vestul Europei. Comisarul european
    pentru ajutorul umanitar şi gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a mulţumit,
    joi, după o vizită în România, pentru eforturile pe care Bucureștiul le face în
    sprijinul refugiaţilor. Demnitarul european a vizitat Centrul de protecţie
    civilă de la Suceava şi punctul de trecere a frontierei Siret.
    Europa se confruntă cu cea mai mare criză umanitară de la al Doilea Război
    Mondialˮ
    , a declarat Janez Lenarčič. După o întâlnire cu ministrul de Interne
    român, Lucian Bode, el a menţionat că Uniunea Europeană acordă sprijin pentru
    persoanele care pleacă din Ucraina, dar şi pentru ţările vecine care îi
    găzduiesc.

    Comisarul s-a întâlnit şi cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, care a
    evidenţiat importanţa sprijinului european pentru România şi Republica Moldova
    (ex-sovietică, majoritar românofonă), în vederea gestionării fluxului de
    refugiaţi. Despre soarta refugiaţilor au discutat, luni, la Bucureşti, și şefii
    diplomaţiilor din România şi
    Canada, Bogdan Aurescu şi Mélanie Joly. Oficialul canadian a mulţumit părţii
    române pentru eforturile de a proteja toate persoanele nevoite să părăsească
    Ucraina din cauza agresiunii militare ruse, inclusiv pe cei 600 de cetăţeni
    canadieni care au tranzitat teritoriul românesc în siguranţă.

    Luni, Guvernul
    de la Bucureşti a aprobat noi măsuri pentru refugiaţi. Astfel, toţi copiii
    ucraineni aflaţi pe teritoriul Românieivor
    beneficia de drept la educaţie în unităţile de învăţământ din ţară în aceleaşi condiţii cu preşcolarii
    şi elevii români. Ei vor avea şi dreptul la cazare gratuită în internatele
    şcolare, drept de alocaţie de hrană, precum şi drept de a primi rechizite,
    îmbrăcăminte, încălţăminte şi manuale.

    Măsuri adoptate de executiv vizează şi
    persoanele vârstnice sau cu dizabilităţi care au ajuns în România însoţite sau
    neînsoţite şi care pot solicita sprijin serviciilor sociale. Nu în ultimul
    rând, cetăţenii ucraineni care vor să muncească în România o vor putea
    face. Pe de altă parte, Crucea Roşie Română
    a trimis, în această săptămână, în Ucraina, spre Cernăuţi, ajutoare constând în
    alimente de bază greu perisabile, materiale sanitare, aparatură medicală,
    medicamente, în sprijinul persoanelor afectate de război. Cea mai mare problemă
    în localităţile sărace din Ucraina, aflate la graniţa cu România, o reprezintă lipsa
    alimentelor.



    România a ieșit din starea de alertă
    impusă de pandemia de Covid-19


    Starea de alertă impusă în România din
    cauza pandemiei de coronavirus a fost ridicată în această săptămână, la aproape
    doi ani de când a fost instituită prima dată, pe 15 mai 2020. Anterior, timp de două luni, România fusese în stare de urgență. De
    miercuri, nici o
    restricţie anti-COVID nu mai este în vigoare şi nu mai este impusă nicio regulă
    pentru prevenirea răspândirii coronavirusului. Odată cu încetarea stării
    de alertă, prezentarea certificatului verde nu mai este condiţie de acces în
    vreun spaţiu şi nici la intrarea în ţară, întrucât nu se mai aplică nici reguli
    de izolare sau carantinare. Documentul este, însă, util celor care călătoresc
    în ţări unde există reglementări în acest sens, certificatele emise în România
    având valabilitate până la sfârşitul anului. Ministerul Sănătăţii recomandă, în
    continuare, purtarea măştii sanitare în spaţiile aglomerate, întrucât încă
    există transmitere comunitară a virusului. Până acum, bilanţul numără aproape 2,78 milioane de cazuri de infectare cu
    SARS-CoV-2 în România si peste 64 de mii de decese asociate COVID-19.

  • Comisarlu european tră Afaceri Interni, Ylva Johansson, vizită Bucuresti

    Comisarlu european tră Afaceri Interni, Ylva Johansson, vizită Bucuresti

    Comisarlu european tră Afaceri Interne, Ylva Johansson, easti vinită adză, tru giudeţlu Suceava tră s’veadă catandisea-a arifugaţloru ucraineni cari yin tru România.


    Bucureşti, ea easti aştiptată di prezidentulu Klaus Iohannis şi di premierlu Nicolae Ciucă şi s’andămuseaşti cu ministrul di Interne, Lucian Bode.


    Dzăţ di nilli di cetăţeni ucraineni tricură tru România. Numirul aluştor criscu, ahurhinda di dumănică după-prăndzu, după ţi partea ucraineană simplifică proţedurle di tranzitare a yimbrukillei.


    Di altă parti, româñilli yin tru agiutorul oamiñilor ditu Ucraina cari fură anănghisiţ ta ş-alasă casile, tra s’ascapă ditu calea a polimlui. Campanii di adunari a donaţiilor suntu andreapti tru tută văsilia, iara voluntarlli fac gaereţ tra s’agiungă agiutoarili tu locărli di sinuru.


    Di altă parte, Ministerlu Apărarillei Naţionale andreapsi tuti aţeali 11 di spitale militare ditu subordini tră s’asiguripsească asistenţa şi tratamentul medical tră militarlli pliguiţ ditu Ucraina.


    Tutunăoară, di dumănică, Centrul di Transfuzii Sanguini ditu curtea Spitalui Universitar di Urgenţă Militar Central di Bucureşti easti dişcllisu tră donari di sândzu tra s’agiută militarlli pliguiţ.



    Autor: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala
































































  • Solidaritate cu refugiații ucraineni

    Solidaritate cu refugiații ucraineni

    Victime nevinovate ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, numeroși ucraineni au luat calea pribegiei. Majoritatea covârșitoare sunt femei, copii și persoane în vârstă sau cu dizabilități. Bărbații între 18 și 60 de ani au rămas acasă, pentru a-și apăra, cu eroism, țara în fața invaziei ordonate de omul-forte de la Kremlin, Vladimir Putin.

    Imaginile sunt sfâșietoare. În orașele din Ucraina, gările au devenit neîncăpătoare pentru cei care fug din calea ofensivei armatei ruse. Doar că simplul fapt de a se urca într-un tren pentru a fugi cât văd cu ochii se dovedește, pentru oameni, un parcurs de combatant.

    Pe cale rutieră, încă de vineri, imediat după debutul invaziei, ambuteiaje-monstru au încetinit fuga civililor. Înaintarea cu viteza melcului, dar și lipsa benzinei ori a motorinei, raționalizate, i-au făcut pe mulți să își părăsească mașinile în apropierea granițelor și să decidă să parcurgă pe jos zeci de kilometri până la vămile pe unde să se poată refugia în țări mai sigure.

    România este statul din Uniunea Europeană cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, pe care o are vecină la nord și la sud-est. Există nu mai puțin de 19 puncte permanente de trecere a graniței dintre cele două țări – auto, feroviare, pietonale și/sau fluviale. De la finele săptămânii trecute, luate cu asalt au fost în special cele la Sighetul Marmaţiei și Siret, din nord, și de la Isaccea, din sud-est. Oameni vin din toate regiunile Ucrainei. Unii merg la rude sau cunoscuţi din România, știut fiind că, în Ucraina există o importantă comunitate etnică românească. Alți refugiați cer azil în România ori sunt în trecere către alte ţări din Europa. Numărul fugarilor din calea războiului a crescut simțitor începând de duminică după-amiază, după ce procedurile de tranzitare a vămii, inițial greoaie în partea ucraineană, au fost simplificate. Imediat după trecerea frontierei în România au fost ridicate tabere mobile temporare, iar în corturile amenajate oamenii beneficiază de hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, asistenţă medicală primară sau de urgenţă.

    Cât despre solidaritatea românilor de rând, aceasta este impresionantă! Voluntari din toată ţara – oameni simpli sau de afaceri, firme, ong-uri sau comunități religioase – ajută cu ce pot, de la mâncare şi apă, până la transport sau cazare gratuite pe perioadă nelimitată.

    Crucea Roşie Română donează alimente şi medicamente și îi sprijină pe refugiaţi să ia legătura cu rudele rămase dincolo de graniţă. Specialişti în IT au construit în sprijinul refugiaţilor platforma informatică dopomoha.ro, disponibilă în limbile ucraineană, română, engleză şi rusă, care oferă informaţii despre procedura de intrare în România, metodele de solicitare a azilului, drepturile şi obligaţiile solicitanților, precum și resursele la care pot avea acces.

    Deși susținerea concretă, materială, a ucrainenilor este primordială, nici cea morală nu e trecută în plan secund. La București, ca, de altfel, în numeroase orașe ale lumii, românii și-au manifestat solidaritatea cu poporul ucrainean în faţa Ambasadei Ucrainei şi au protestat, în egală măsură, în fața celei a Rusiei împotriva agresiunii contra unui stat european.


  • Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, vizită în România

    Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, vizită în România

    Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, se află, astăzi, în judeţul Suceava pentru a observa situaţia refugiaţilor ucraineni care vin în România.

    La Bucureşti, ea este primită de preşedintele Klaus Iohannis şi de premierul Nicolae Ciucă şi se întâlnește cu ministrul de Interne, Lucian Bode.

    Zeci de mii de cetăţeni ucraineni au trecut în România. Numărul acestora a crescut, începând de duminică după-amiază, după ce partea ucraineană a simplificat procedurile de tranzitare a vămii.

    Pe de altă parte, românii vin în ajutorul oamenilor din Ucraina care au fost nevoiţi să îşi abandoneze casele, pentru a se salva din calea războiului. Campanii de strângere a donaţiilor sunt organizate în întreaga ţară, iar voluntarii fac în aşa fel încât ajutoarele să ajungă în zonele de graniţă.

    Pe de altă parte, Ministerul Apărării Naţionale a pregătit toate cele 11 spitale militare din subordine pentru a asigurara asistenţa şi tratamentul medical destinat militarilor răniţi din Ucraina.

    De asemenea, de duminică, Centrul de Tranfuzii Sanguine din curtea Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central din Bucureşti este deschis pentru donare de sânge în beneficiul militarilor răniţi.