10 miliuñi di ucraineni, dimi ma multu di un cirecu din populaţie, fură anănghisiţ ta ş-alasă casili di itia a polimlui nkisitu di Rusia aoa şi aproapea un mesu. Cifra, cari zburaşti di proporţiile a crizăllei umañitare fu dimandata di Analtulu comisariat ONU tră arifugaţ. Aproapea 90% ditu arifugaţ suntu mulleri şi cilimeañi, tru condiţiile tru cari bărbaţllii ucraineni cu ilikia anamisa di 18 şi 60 di añi au nu au izini ta s’fugă ditu văsilie şi potu s’hibă cllimaţ ta s’alumtă. UNICEF ălu adavgă aestu tablou dramatic şi faţi timbihi căţe cama di ună miliuni şi giumitati di cilimeañi suntu anamisa di aţelli cari fudziră tu xinatati. Piriclliurli di trafic şi exploatare a oamiñiloru suntu tru creaştere, faţi timbihi orgañizaţia. Acă nu este distinaţia prinţipală a ucrainenilor cari ş’alasă văsilia ta s’ascapă di taxiratea cu polimlu, România apruke sute di ñilli di arifugaţ, iara turlia tru cari eara mutriţ fu aprukeată ti bunu di partenerllii a Bucureştiului. Comisia Europeană va s’pitreacă stămăna aesta tru România ună parei cari s’facă isapi hargili ţi li avu guvernul cu arifugaţlli ucraineni şi s’ndreagă turlia di pălteari a aluştoru hărgi.
Purtătorlu di zboru a guvernului, Dan Cărbunaru, spusi că protili căftări di decontare a hărgiloru ţi li feaţi România până tora fură pitricuti Bruxelles.
Dan Cărbunaru: “Suntu 30,5 miliuñi di euro ţi fură hărgiuiţ di di văsilia noastră uidisitu cu protili isăki tru kivernisearea a fluxurilor di arifugaţ. Structurile a hargiloru suntu complexe, tră itia că nu acaţă tu isapi maş hărgili di cazare şi hrană. Guvernul apufusi s’asiguripsească transportu fără s’păltească tră arifugallţi cari intră tru România. Mulţă di elli aleg s’iasă din văsilia noastră I pritu Bulgaria, i pritu Ungaria”.
Di altă altă parte, executivlu ndreadzi un plan naţional tră andruparea a arifugaţlor cari viniră tru văsilie. Elli va s’hibă agiutaţ di autorităţ ta ş-află unu locu di lucru, s’aibă izini la asistenţă medicală, iara cilimeañii la educaţie. Şasi parei di lucru va s’kivernisească problemili a arifugaţlor ucraineni cari apufusescu s’armână. Aestea va s’aibă ngătanu zonele nevralghiţi, cum suntu educaţia, sănătatea, intrarea pi pazarea di lucru, acceslu locativ, agiutarea a persoanelor vulnerabile, maxusu a cilimeañilor. Consilierlu di stat Mădălina Turza spuni că aesti parei va s’ndreagă tu şcurtu kiro un plan di misuri pi kiro di mesi şi lungu cari va s’da izini ali României s’intră, ditu meslu apriuru, tru faza a daua di apandisi umañitară.
Mădălina Turza: “Faza a daua ari ligătură cu dizvoltarea serviţiilor di calitate şi a unei aumbrelă di protecţie efectivă pi kiro di mesi şi lungu tră arifugaţlli ditu România. Elli suntu şi va s’hibă beneficiari di protecţie temporară”. Aproapea 80 di ñilli di cetăţeni ucraineni aleapsiră s’armână tru România, iara ditu aeşţa, pisti 4.000 feaţiră căftarea ti azil.
Autor: Stefan Stoica
Armânipsearia: Taşcu Lala
