Democrația încotro? Maria Ţoghină a discutat la “Serviciul de noapte”, de la Radio România Actualităţi, despre conflictele mocnite și crizele multiple ale planetei, despre derivă și pericolele ascunse ale ascensiunii iliberalismului cu politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA (Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative).
Emisiunea poate fi urmărită aici:
Încă din 1967, când,
deşi avea relaţii excelente cu palestinienii, a refuzat să rupă relaţiile
diplomatice cu Israelul, România comunistă a jucat cartea echidistanţei în
conflictul din Orientul Mijlociu. Ulterior, toţi preşedinţii români
post-comunişti s-au raliat eforturilor de pace ale comunităţii internaţionale,
au mers în regiune şi s-au întâlnit cu liderii de la Tel Aviv şi Ramallah.
Săptămâna aceasta, a fost rândul actualului şef al statului român, Klaus
Iohannis, să discute cu liderii israelieni şi palestinieni. La Ierusalim, el
i-a spus omologului Reuven Rivlin că România acordă o importanţă specială
relaţiilor cu Israelul, iar vizita lui e menită să onoreze tradiţia celor 68 de
ani de raporturi diplomatice neîntrerupte şi, mai ales, să proiecteze viitorul
cooperării bilaterale. Cele două state au un dialog foarte bun pe teme legate
de actualitatea internaţională, a adăugat el, spunând că, pentru asigurarea
securităţii Israelului, nu pot exista compromisuri.
După vizita în Israel, Iohannis s-a întâlnit, joi, la Ramallah, şi cu
preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas. Potrivit trimişilor Radio
România, el a subliniat că în zonele afectate de crize şi conflicte este nevoie
de soluţii politice şi eforturi conjugate pentru a oferi mai multă speranţă
populaţiei. Klaus Iohannis: Credem că cea mai importantă chestiune care
trebuie abordată la acest moment este edificarea unor căi de refacere a
încrederii dintre părţi. Aspiraţiile legitime ale poporului palestinian, de a
trăi în siguranţă şi prosperitate într-un stat propriu, se pot concretiza numai
printr-un proces paşnic, prin soluţii care să fie acceptate şi asumate de
ambele părţi. Bucureştiul, a mai spus Iohannis, îşi doreşte ca firmele
româneşti să se implice în eforturile de reconstrucţie a instituţiilor şi
economiei palestiniene.
La rândul său, preşedintele Abbas a declarat: Invităm
oamenii de afaceri din cele două părţi să caute împreună modalităţi de
cooperare şi de schimburi comerciale, de investiţii în diverese domenii. Nu
doresc să nu mă opresc aici şi să nu mulţumesc domnului preşedinte pentru
bursele de studii care le-a oferit România de-a lungul deceniilor şi care în
continuare sunt oferite tinerilor palestinieni. Ştim că în universităţile
româneşti au învăţat un număr mare de studenţi, acest lucru a adus la întărirea
relaţiilor interumane dintre cele două ţări, la nivelul familiilor, la nivelul
comunităţilor româneşti şi, respectiv, palestiniene în cele două ţări. De
asemenea, aceşti tineri, după ce s-au întorc acasă, au contribuit la întărirea
legăturilor dintre cele două ţări şi popoare.
Liderul palestinian s-a
pronunţat pentru soluţia unei păci construite pe ceea ce a numit dreptate şi
adevăr şi a menţionat că este împotriva violenţei şi a extremismului, oricare ar
fi motivaţiile acestora.
La început de an, instituţiile europene pun la punct strategii – numite adeseori revoluţionare” – pentru scoaterea definitivă a Europei de sub impactul crizei economico-financiare. Mai mult decât atât, experţii europeni încearcă să găsească modalităţi prin care situaţia economică precară din multe state membre ale Uniunii Europene să nu se repete, fiind, pe viitor, prevenită prin mecanisme comune.