Tag: Croatia

  • Croația – Coduri roșu și portocaliu de vânt

    Croația – Coduri roșu și portocaliu de vânt

    În Croația au fost emise, pentru data de 15.02.2025, coduri roșu şi portocaliu de vânt pentru regiunile Rijeka, Kvarner, Split, Dubrovnik și canalul Velebit, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Pentru informații actualizate se recomandă consultarea paginilor de Internet ale Institutului Hidro-Meteorologic Național – https://www.meteo.hr/, Automobilului Club Croat –https://www.hak.hr/en#traffic-flow-and-road-conditions, Companiei Naționale Croate de Căi Ferate – https://www.hzpp.hr/en, Autorităţii Portuare Croate – http://www.portauthority.hr.

    În situații de urgență, pe teritoriul Croației poate fi apelat numărul european unic de urgență 112.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Zagreb: +38514677660 sau +38514610009, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. În caz de o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență poate fi apelat şi telefonul de urgență al Ambasadei României în Republica Croația: +38598414341.

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet: https://zagreb.mae.ro/ și https://www.mae.ro/.

  • Jurnal românesc – 23.12.2024

    Jurnal românesc – 23.12.2024

    Senatorii şi deputaţii din noul Parlament bicameral al României s-au reunit în şedinţe separate, pentru validarea mandatelor noilor aleşi şi pentru a depune jurământul. Șapte formațiuni politice au trecut pragul electoral de 5 procente. Doi senatori şi patru deputaţi vor reprezenta românii din diaspora în Parlament, potrivit distribuirii mandatelor de către Biroul Electoral Central. În Senat – George Cătălin Bochileanu (USR) şi Ştefan Geamănu (AUR). La Camera Deputaţilor – Ştefan Iulian Lorincz (USR), Ramona Lovin (AUR), Andreea Cîmpianu (SOS România) şi Dumitriţa Albu (POT).

    * * *

    Fostul exilat anticomunist Emil Hurezeanu, devenit celebru ca jurnalist la postul de radio Europa Liberă, este propunerea PNL pentru funcția de ministru de Externe în viitorul guvern al României – a anunțat șeful interimar al partidului, Ilie Bolojan. Anterior, Hurezeanu a declarat că i s-a propus să candideze și la Preşedinţie, dar a declinat propunerea, motivând că nu poartă ‘pălării mult mai mari’ decât îi permite capul. Plecat din România ceaușistă, în 1982, la Viena, cu o bursă pentru care l-a recomandat respectata poetă Ana Blandiana, Hurezeanu a lucrat, mai bine de un deceniu, la radioul finanțat de Congresul american. Contondența și farmecul lui la microfon l-au transformat, rapid, într-una dintre cele mai iubite voci printre ascultătorii din țară și-ntr-una dintre marotele poliției politice a dictaturii comuniste, Securitatea, care ar fi încercat să-l elimine fizic. După Revoluția anticomunistă din 1989, Hurezeanu a revenit în țară. De aproape un deceniu, e ambasador al României, mai întâi în Germania, apoi în Austria.

    * * *

    Liderii comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi, din actuala Ucraină, îşi manifestă îngrijorarea faţă de întreruperea plăţii de către statul român a burselor pentru elevii şi profesorii de la şcolile şi liceele româneşti – transmite trimisul special al agenției de presă de stat AGERPRES. Bursa, în valoare de 400 de euro, se acorda anual de către Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cu scopul de a încuraja învăţarea în limba română. Anul trecut, peste 5.500 de elevi şi peste 1.200 de cadre didactice de la şcolile româneşti din regiunea Cernăuţi au beneficiat de aceste sume, a căror plată a fost, însă, suspendată în 2024. Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea în nordul Bucovinei, în nordul și sudul Basarabiei și în Ținutul Herța, teritorii românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor.

    * * *

    Bilanţul primelor şase luni ale Sezonului Cultural România-Polonia este impunător: aproape 100 de activităţi derulate în nouă oraşe poloneze, reflectate în peste 370 de articole şi preluări în mass-media poloneze – susțin ministerul Culturii de la București şi Institutul Cultural Român, prin reprezentanţa sa de la Varşovia, principalii organizatori ai sezonului românesc în Polonia. Cele două instituții îşi propun să actualizeze cunoştinţele polonezilor despre România, să ofere o cât mai mare vizibilitate culturii româneşti în mass-media locale şi să construiască legături durabile între scenele artistice din cele două ţări.

    * * *

    În perioada iunie – decembrie 2024, Asociaţia Românilor din Republica Croaţia a derulat cu succes a treia ediţie a proiectului ‘Patrimoniul cultural românesc la viitor’. Evenimentele de la Zagreb, Rijeka şi Split au fost organizate în parteneriat cu Ambasada României în Republica Croaţia, Facultatea de Filosofie Zagreb, Muzeul Ţăranului Român şi Forumul Minorităţilor Naţionale din Croaţia. Peste 450 de participanţi, membri ai comunităţii româneşti din Croaţia, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai altor minorităţi naţionale, precum şi reprezentanţi ai mass-media au luat parte la evenimente dedicate Zilei Universale a Iei, Zilei Limbii Române şi Zilei Naţionale a României – afirmă un comunicat oficial. Asociaţia Românilor din Republica Croaţia este un ONG care protejează interesele sociale ale românilor de acolo şi ajută la promovarea, dezvoltarea şi îmbunătăţirea cooperării croato-române. Comunitatea românească din Croaţia este formată, în marea majoritate, din cetăţeni români care s-au stabilit acolo după anul 1990. Românii sunt una dintre cele 21 de minorităţi naţionale recunoscute în fosta republică iugoslavă.

  • Destinaţii preferate de turiştii români peste hotare

    Destinaţii preferate de turiştii români peste hotare

    Cele mai populare destinaţii externe pentru români au inclus atât zone cunoscute din Europa, cât şi destinaţii exotice. Conform experţilor din domeniul asiguărilor de călătorie, în 2023 s-a observat interesul în creştere pentru călătorii de tip city break, mai ales în Europa, şi pentru rezervări early booking. Par tot mai căutate călătorii în destinaţii mai puţin aglomerate sau în aer liber. Cele mai populare destinaţii au fost, în 2023, Italia, Spania, Grecia, Franţa, Bulgaria, Turcia, dar şi Portugalia, Cipru, SUA, Emiratele Arabe, Egipt. Au înregistrat creşteri şi destinaţiile exotice, cum ar fi Zanzibar sau Thailanda. În funcţie de tipul de transport, românii au preferat turism individual (cu autoturism propriu) în România, Bulgaria şi Grecia, turism cu autocarul în Grecia, Bulgaria şi Croaţia, turism cu avionul (preponderent charter) în Turcia, Grecia, Egipt, Tunisia, Spania.

     

     

    Pe de altă parte, peste 11,4 milioane de români au plecat în străinătate în primele 8 luni din 2024, 72% dintre aceştia folosind mijloacele de transport rutiere şi 27% avionul. Dacă ne raportăm doar la luna august 2024, plecările vizitatorilor români în străinătate au însumat peste 1,64 milioane de persoane, 79% preferând mijloace de transport rutiere şi 20% transportul aerian.

     

     

    Trecând la 2024, românii şi-au petrecut vacanţele de vară în principal în ţările mediteraneene, cu Grecia, Spania şi Italia în topul preferinţelor, potrivit unei platforme de călătorii. 31% dintre românii care au folosit respectiva platformă şi-au organizat vacanţele în Grecia, cele mai populare locaţii fiind Creta, Corfu, Zakynthos, Santorini şi Mykonos. În Spania, românii s-au relaxat pe Costa del Maresme, în Mallorca, în Insulele Canare, pe Costa Dorada, Costa del Sol şi Costa Brava. În vara anului 2024, 12% dintre călători şi-au rezervat vacanţa în Italia, iar cele mai populare destinaţii au fost Rimini, Catania, Bologna, precum şi Roma şi Milano. Vara lui 2024 a înregistrat o creştere semnificativă a vânzărilor de pachete de zbor şi cazare către Emiratele Arabe Unite, Dubai şi Abu Dhabi fiind cele mai populare destinaţii.

     

     

    În context, potrivit unei analize de specialitate realizate de un tur-operator european şi care a vizat comportamentul turiştilor din 8 ţări, 80% dintre turiştii români au ales vara aceasta vacanţele All Inclusive sau Ultra All Inclusive, cele mai căutate destinaţii fiind Egiptul, Turcia şi Grecia. Restul topului este completat de Muntenegru, Bulgaria, Spania, Cipru şi Tunisia, urmate de ţări exotice şi capitale europene. Studiul mai arată că românii caută luxul în vacanţe, astfel că 6 din 10 turişti s-au cazat vara aceasta la hoteluri de 5 stele, dublu faţă de media celorlalte 7 ţări analizate. Analiza a mai relevat faptul că românilor le place să călătorească împreună cu copiii. Astfel, în România, 45% dintre turişti au călătorit cu copiii, cu 5% mai mult decât media înregistrată de restul ţărilor studiate.

     

     

  • Slovenia extinde regimul de verificare și control la punctele de frontieră terestre cu Ungaria și Croația

    Slovenia extinde regimul de verificare și control la punctele de frontieră terestre cu Ungaria și Croația

    Slovacia extinde cu încă 6 luni controalele la punctele de frontieră terestre cu Ungaria și Croația, până la 21 decembrie 2024, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti.

     

    Cetățenii români trebuie să dețină în permanență asupra lor, pe timpul călătoriei spre și dinspre Slovenia, un act de identitate valabil (pașaport sau carte de identitate națională).

     

    Aceştia pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Ljubljana : +386 1 5058294, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatori în regim de permanență. Iar în cazuri urgente, pot apela telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Slovenia: +386 40980068.

     

    MAE recomandă şi consultarea paginilor de Internet: http://ljubljana.mae.ro și www.mae.ro.