Radio România Internațional

Tag: Crucea Rosie

  • Tur de forţă umanitar la Radio Reşiţa: 24 de ore din 24, Muzică pentru viaţă!

    Tur de forţă umanitar la Radio Reşiţa: 24 de ore din 24, Muzică pentru viaţă!

    Cu cât este mai frig afară, cu atât mai cald încerci să faci înăuntru. Transformi an de an sezonul rece în perioada Sărbătorilor de iarnă, când împărtăşeşti căldura din casă şi din inimă cu cei dragi. Să fii om înseamnă de cele mai multe ori să dai dovadă de compasiune, să îţi aduci aminte şi de cei pe care, de cele mai multe ori, nici nu-i cunoşti. Să fii om de radio adaugă şi sarcina deloc uşoară să le reaminteşti ascultătorilor să îşi asculte inima, să nu uite că au această dimensiune interioară. Avem şi ne asumăm această datorie, la Radio România, pentru că indiferent cât este de greu să fii om, este mult mai greu să fii un om singur, uitat şi lipsit de solidaritatea celorlalţi. Cu prilejul sfintelor sărbători te rugăm să fii solidar cu Radio România, alături de colegii noştri inimoşi de la Radio Reşiţa şi de toţi cei pe care încercăm să-i ajutăm.

    Cu Crucea Roşie, împreună, putem contribui la finalizarea primei clinici de recuperare oncologică din România, aflată la Slatina Nera, locul care va deveni o a doua casă pentru bolnavii de cancer, care vor avea astfel o şansă de recuperare! Împreună putem scrie un rând în plus pe o scrisoare de adio adresată cancerului – boala secolului XXI.

    Colegii noştri de la Radio Reşiţa, Laura Sgaverdea, Ovidiu Babolea şi Valentina Adam vor face un tur de forţă în centrul civic al Reşiţei, unde între 19 şi 24 decembrie, vor difuza dintr-un studio de sticlă, 24 de ore din 24, Muzică pentru viaţă! Numărătoarea inversă a început! Toţi reşiţenii se vor bucura de muzică, iar donatorii vor putea face dedicaţii şi, cel mai important, vor oferi speranţă bolnavilor de cancer. În fiecare seară de la ora 18:00, redactorilor Radio Reşiţa li se vor alătura renumiţi artişti şi trupe locale, naţionale, dar şi internaţionale. Şi surprizele nu se opresc aici.

    Cei care iubesc legendele sportului românesc sau arta şi totodată doresc să ajute bolnavii de cancer pot participa în 20 decembrie, la balul caritabil organizat de Radio Reşiţa. Pot licita pentru obiecte precum tricoul regelui fotbalului românesc – Gheorghe Hagi, sau al căpitanului echipei naţionale din ultimii 10 ani – Cristian Chivu. Participanţii vor putea duce acasă pagaia canoistului Ivan Patzaichin, sau tabloul cu semnătura gimnastei Cătălina Ponor şi nu numai. Vor mai fi licitate tablouri pictate de Marian Truţulescu, Kurta Cazimir, Petru Galiş sau Nicolae Ungar… şi lista continuă.

    Ni s-au alăturat chiar şi persoanele puse la încercare de această boală cruntă, dar care totuşi au puterea să zâmbească şi să ajute pe cei care se află într-o situaţie similară. Corina Marta şi încă trei magi vor organiza o tombolă cu premii, iar banii vor fi direcţionaţi către clinica Nera.

    Un moment cu totul special şi plin de însemnătate, ce va avea loc în 21 decembrie, va fi aducerea Luminii Sfinte de la Betleem, ce va fi împărţită celor prezenţi în centrul civic al Reşiţei.

    Toţi cei care nu ne pot fi alături fizic, pot contribui la finalizarea singurei clinici de recuperare oncologică din România printr-un simplu gest: donând în conturile:

    RO45BTRLEURCRT0376715101 în EURO

    RO95BTRLRONCRT0376715101 în RON

    Radio Reşiţa este primul post din România care derulează campania Muzică pentru viaţă!, un proiect Serious Request iniţiat în 2004 de radioul public din Olanda şi care între timp a depăşit graniţele şi a fost preluat de Belgia, Elveţia, Suedia, Spania, Austria, Letonia şi Portugalia.

  • Principesa Margareta, noul președinte al Crucii Roșii

    Principesa Margareta, noul președinte al Crucii Roșii

    Principesa Moștenitoare Margareta a fost aleasă
    președinte al Crucii Roșii Române, sâmbătă, la Brașov, în cadrul Adunării
    Generale a Societății Naționale de Cruce Roșie din România. 87 la sută din
    voturile exprimate au fost în favoarea Pricipesei Moștenitoare Margareta care a
    declarat în cadrul adunării:


    Am convingerea că demersul meu de a prelua
    calitatea de Președinte al Crucii Roșii Române este benefic și potrivit pentru
    cauza acestei prestigioase organizații.


    Cred că mă voi bucura de încrederea
    dumneavoastră și că vom putea acționa corespunzător și în spiritul Valorilor
    Fundamentale ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie.


    […]Educată în sociologie medicală,
    am fost implicată în proiectele internaționale
    ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale Organizaţiei pentru
    Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite. Am lucrat și ca
    voluntar, în Etiopia, Sudan, Zambia, Elveția, Marea Britanie și Italia.

    Am avut o experiență proprie în domeniul social și
    medical înainte de anul 1989, dar mai ales după venirea în România, acum 25 de
    ani.




    Principesa Margareta a amintit că
    Familia Regală s-a implicat, de-a lungul anilor, în activitatea Societății
    Crucea Roșie din România:


    O
    perioada lungă de timp activitatea organizației s-a desfășurat sub Înaltul
    Patronaj al Reginei Maria. Suverana a avut o extraordinară activitate
    caritabilă în timpul Primului Război Mondial.




    Regina Elisabeta, Regina Elena și Regina Ana au
    avut, în diferite epoci, propria lor participare la război și o activitate
    medicală susținută, pentru tratarea răniților, și o activitate socială dedicată
    familiilor care pierduseră pe cei dragi.

  • Apel umanitar de urgenţă pentru Nepal

    Apel umanitar de urgenţă pentru Nepal

    În data de 25 aprilie , un cutremur de 7,9 pe Richter s-a produs la o adâncime de 10 km, foarte aproape de capitala statului Nepal, Kathmandu şi a provocat o tragedie umanitară de mari proporţii. Conform celui mai recent bilanţ, se estimează că au murit 3200 de oameni, iar peste 5000 au fost răniţi, însa distrugerea infrastructurii face dificilă stabilirea rapidă a daunelor şi a numărului exact al victimelor.



    Rapoartele de până acum arată că zeci de mii de persoane au fost afectate de acest cutremur, iar acum se luptă să supraviețuiască din cauza lipsei de hrană, adapost şi apă potabilă. Crucea Roşie din Nepal în colaborare cu autoritățile naționale au luat măsuri imediate pentru a asigura operațiunile de salvare şi distribuirea de materiale de prima necesitate catre populație.



    Pentru a susține operațiunile de ajutorare a victimelor acestui dezastru umanitar, Federația Internatională a Societăților de Cruce Roşie si Semiluna Roşie a lansat un Apel Internațional de Urgență. Suma necesară pentru asistarea a aproximativ 75.000 de persoane afectate de dezastru este de 33 milioane euro.



    Crucea Roşie Română se alatură eforturilor Federaţiei Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie şi lansează Apelul pentru Nepal. Campania constă în colectarea de fonduri online şi direct, în conturile deschise special pentru acest apel.



    Sumele colectate vor fi direcționate spre a fi utilizate de catre Federația Internationala de Cruce Rosie si Semiluna Rosie pentru sustinerea ajutorului de prima necesitate si se vor concentra pe adaposturi temporare, restabilirea furnizarii apei potabile si a facilitatilor sanitare, precum si oferirea de hrana, asistenta medicala si suport psihologic populatiei afectate.



    Invitam pe toti cei care vor sa sprijine acest apel umanitar, companii, oameni de afaceri, organizatii guvernamentale si neguvernamentale, sa doneze bani in conturile Crucii Rosii Romane.Pentru donatii online se poate accesa site-ul www.crucearosie.ro. Conturile speciale, in care pot fi depuse contributiile in bani, sunt deschise la BRD, Agentia Piata Romana:



    LEI: RO14BRDE410SV34436474100 / EURO: RO02BRDE410SV34436714100



    Pentru informatii suplimentare, va rugam contactati: Nadia Lazar, Coordonator media, tel: 0748 238 024 sau Cristina Moraru, Coordonator colecta fonduri tel: 0737 524 269

  • Crucea Roşie în România

    Crucea Roşie în România

    Crucea Roşie a apărut oficial în România în 1876 ca organizaţie umanitară. Primul său sediu a fost în incinta Spitalului Colţea din Bucureşti. Crucea Roşie română şi-a primit botezul focului chiar la înfiinţare: o ambulanţă, dotată cu cele necesare şi însoţită de un medic şi mai mulţi infirmieri, părăsea România pentru a acorda ajutor răniţilor din războiul sârbo-turc. În războiul ruso-româno-turc din 1877-1878, războiul de independenţă al României, Crucea Roşie era deja o organizaţie experimentată. Printre marile personalităţi ale Crucii Roşii s-au numărat regina Maria, soţia regelui Ferdinand I, a cărei imagine, îmbrăcată în uniformă de soră medicală, trecând de la un spital de campanie la altul, în timpul primului război mondial, a făcut înconjurul lumii. Una dintre caracteristicile societăţilor de Cruce Roşie este solidaritatea între societăţile naţionale surori şi compasiunea arătate fiinţei umane, indiferent de tabăra din care face parte şi de religia pe care o are.



    Din mărturiile celor care au activat în Crucea Roşie, păstrate de arhiva Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română, am selectat trei exemple. Ani Cicio-Pop Birtolan a fost fiica lui Ştefan Cicio-Pop, unul dintre liderii politici ai românilor din Transilvania. Ea a fost activă în Crucea Roşie şi îşi amintea de sfârşitul primului război mondial şi de efervescenţa de dinaintea constituirii României Mari.


    “În timpul războiului eram deja mărişoară. Lucrând la Crucea Roşie nu am făcut discriminare, eram la un spital unde mergeam şi le dam soldaţilor care nu aveau mâini, picioare, mâncarea cu linguriţa în gură. Făceam ce puteam ca să le îndulcim soarta. Şi atunci numaidecât am zis: facem o permanenţă în gară cu doamnele noastre românce de la Crucea Roşie şi servim ceai fierbinte, servim pâinici pe care le făceam acasă, le frământam. Sora mea de 14 ani, le cocea zi şi noapte, nu dormea, şi cu o femeie pe care o aveam în casă. Şi mi-am zis: ce să facem, trebuie să facem un manifest. Dacă aş avea un singur exemplar din acest manifest pe care cu entuziasmul de nedescris al tinereţii nu îmi mai aduc aminte cum l-am compus! Ştiu că m-am repezit la pian şi am început să cântăm Deşteaptă-te române! şi La arme! Era o nebunie tinerească.”



    Mircea Carp a fost ofiţer şi apropiat americanilor care activau în Crucea Roşie. Înainte să fugă din România, a fost arestat de noile autorităţi comuniste sub pretextul că avea legături cu americanii. “Din martie 1947 până la arestarea mea, am condus nişte echipe care au distribuit darul american la Iaşi şi la Vaslui. Aici voiau anchetatorii să împingă ancheta, dacă am transmis mesaje secrete din partea autorităţilor americane pentru diferite elemente ale Crucii Roşii române din Vaslui şi mai ales de la Iaşi. Aici am reuşit să mă fofilez spunând pe jumătate adevărul şi să nu dau nici o informaţie, pentru că am recunoscut că am dus în două ocazii plicuri care erau închise. De fiecare dată am spus că, fiind vorba de un ofiţer, eu nu puteam să deschid plicul şi să văd ce este înăuntru. Anchetatorii insistau că în plicuri ei ştiau că erau informaţii sau instrucţiuni militare pentru Crucea Roşie din Iaşi şi din Vaslui, ceea ce desigur era o enormitate, pentru că aşa ceva nu făceau americanii la ora aceea. Mai ales că era vorba de o misiune de asistenţă pentru populaţia din regiunile lovite de secetă. Aşa că am recunoscut că am dus plicuri, dar am spus că acestea au fost desfăcute în faţa mea, la Iaşi şi la Vaslui, şi în ele scria că erau de fapt instrucţiuni de felul cum trebuie distribuită asistenţa americană. Nu era vorba de vreo chestiune de spionaj, sabotaj sau mai ştiu eu ce.“



    Alexandru Smochină a fost deţinut politic şi atunci când a ajuns în lagărul de la Magadan, în Extremul Orient, i s-a spus că poate trimite scrisori în România prin intermediul Crucii Roşii. “M-am dus acolo, în sala de mese, că acolo ne-au chemat. Erau toţi străinii: coreeni, japonezi, germani, bulgari, sârbi, unguri, finlandezi, români, baltici, erau cetăţeni sovietici, greci, din Asia mai erau persanii, în sfârşit, multe neamuri. Şi acolo, peste câtva timp, după ce am luat loc lângă Lascu, un român din Bucureşti. Şi apare unul care ne spune simplu că avem dreptul să scriem în ţară, la familia noastră. Pentru aceasta, ni se dau cărţi poştale Crucea Roşie şi Semiluna Roşie. El ne-a îndrumat să le scriem părinţilor. Ne spunea, şi avea dreptate, că mama e mamă. Cine are neveste nu se ştie dacă le mai are, după atâţia ani. Ne-a dat câte o carte poştală şi ne-a spus că avem dreptul să scriem în fiecare lună. Puteam să cerem automat, lunar, câte o carte poştală, ca să scriem. Ne-a spus că avem dreptul să primim colete poştale, că putem primi şi bani, şi ne-a arătat şi ce nu putem primi, arme, şi alte chestii din ăstea. Faptul ăsta ne-a bucurat foarte mult şi toţi am scris, chiar acolo. Şi el ne-a adunat cărţile poştale. Însă, din cauza faptului că am trecut mereu într-un lagăr, ba în altul n-am primit răspuns decât din partea soţiei şi a fetiţei mele.”



    Crucea Roşie în România a fost o manifestare a solidarităţii umanitare, dincolo de ură, dintre oameni şi naţiuni. Ea s-a achitat adesea de misiunea ei de a aduce o rază de lumină, alinare şi speranţă în vremuri tulburi.

  • Jurnal românesc – 14.11.2013

    Jurnal românesc – 14.11.2013

    Cetăţenii români care merg în Grecia cu ocazia disputării, vineri, a meciului de fotbal dintre reprezentativele celor două ţari, sunt sfătuiţi să respecte cu stricteţe măsurile de ordine şi siguranţă publică stabilite de către autorităţile elene. Pentru prevenirea oricăror situaţii defavorabile în care ar putea fi implicaţi cetăţeni români, Ministerul de Externe de la Bucuresti le recomandă consultarea, în prealabil, a rubricii Sfaturi, alerte de călătorie de pe www.mae.ro, şi a ghidului Informaţii Utile de Călătorie în Grecia de pe website-ul Ambasadei României la Atena, atena.mae.ro. Grecia şi România se vor înfrunta în prima manşă a barajului pentru Cupa Mondială de anul viitor din Brazilia pe 15 noiembrie, de la ora 21,45, la Pireu, iar pe 19 noiembrie, de la ora 21,00, va avea loc partida retur, la Bucureşti.





    Crucea Roşie Română a lansat un apel umanitar de urgenţă în sprijinul victimelor taifunului Haiyan care a devastat Filipine. Cifrele raportate de Federaţia Internationala de Cruce Rosie si Semiluna Rosie arata ca 600.000 de persoane au fost deplasate intern si 9,5 milioane de persoane sunt afectate. Campania lansată de Crucea Roşie Română constă în colectarea de fonduri online şi direct. Sumele colectate vor fi donate spre a fi utilizate de către Crucea Roşie Filipine pentru susţinerea ajutorului de primă necesitate şi se vor concentra pe adăposturi temporare, restabilirea furnizării apei potabile şi a facilităţilor sanitare, precum şi pe oferirea de asistenţă medicală şi suport psihologic populaţiei afectate.




    După o pauză de 10 ani, dialogul interparlamentar dintre România şi Ucraina va fi reluat, urmând ca în viitorul apropiat, o delegaţie română să viziteze statul ucrainean. Declaraţia a fost făcută de ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, în cadrul conferinţei de presă cu tema “Summitul UE de la Vilnius: Perspectivele Ucrainei”. El a mai spus că, la începutul lui 2014, şi premierul României, Victor Ponta, este aşteptat în Ucraina. Teofil Bauer a precizat că ţara sa are nevoie de sprijinul Bucurestiului în drumul apropierii sale de Bruxelles şi a mulţumit României pentru că susţine Ucraina în acest proces.




    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, a participat la lansarea Forumului European al Legislativului israelian în cadrul recentei vizite oficiale în Israel. Cu acest prilej, el a menţionat că, în acest an, România şi Israel sărbătoresc 65 de ani de relaţii diplomatice bilaterale neîntrerupte, fapt care reliefează dorinţa comună puternică de a împărtăşi valorile democraţiei. Cristian David a amintit ca in Israel sunt mulţi evrei originari din România care au o legătură puternică cu cele două state si care au reprezentat piatra de temelie a relaţiilor dintre cele doua tari. La o întâlnire cu preşedintele Comisiei pentru absorbţia imigranţilor, din cadrul Knesset-ului, Yoel Rozbozov, oficialul roman a spus ca evreii originari din România, care, deşi trăiesc departe atât de Israel cât şi de ţara de origine, totuşi păstrează nealterate elementele de identitate, în special cele de limbă.