Radio România Internațional

Tag: CSAT

  • Decizii de securitate

    Decizii de securitate

    Presedintele Romaniei, Traian Basescu l-a primit, luni, la Bucuresti, pe secretarul Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, generalul Nikolai Platonovici Patrusev. Dupa intrevedere, seful statului roman a anuntat ca a fost semnat un memorandum de colaborare intre CSAT al Romaniei si Consiliul de Securitate al Federatie Ruse, document apreciat ca necesar, in actualul context international. Traian Basescu: “In mod categoric, acest memorandum va deschide cooperarea intre structurile de securitate si de politie ale Romaniei si Federatiei Ruse. S-a stabilit, astfel, cooperarea pe mai multe paliere: cooperare impotriva terorismului; este de maxim interes pentru noi, mai ales ca se apropie terminarea misiunii ISAF in Afganistan iar cooperarea cu Federatia Rusa ne intereseaza in speranta ca impreuna vom putea preveni orice act terorist cu originea in Afganistan-Pakistan. Un alt obiectiv de cooperare este lupta impotriva criminalitatii transfrontaliere, apoi, combaterea traficului de fiinte umane si combaterea traficului de droguri.”



    Şeful statului roman a cerut sa i se transmită presedintelui Vladimir Putin faptul că, în timp ce există cooperare pentru riscuri comune, pot fi discutate şi lucruri asupra cărora cele două ţări au puncte de vedere diferite. Unul dintre aceste subiecte este Siria. Traian Basescu: “O analiza serioasa a fost dedicata situatiei din Siria, asupra careia Romania are un punct de vedere extrem de clar si l-am exprimat ca atare: Atat Federatia Rusa cat si tarile occidentale trebuie sa se abtina sa aprovizioneze cu armament vreuna din cele doua tabere pentru ca asta inseamna mai multe victime – acolo este un razboi civil — si riscuri deosebite pentru securitatea Iordaniei.”



    Preşedintele Traian Băsescu a discutat cu generalul Nikolai Patruşev si despre sistemul antirachetă, subliniind că Romania nu ar accepta niciodată pe teritoriul ei armament ofensiv al altor state.Traian Basescu: “Sistemul antiracheta din Romania nu este indreptat impotriva Federatiei Ruse. Sistemul care se instaleaza in Romania este un sistem defensiv. Si ce mi se pare dificil de inteles este că se cer garantii nu noua, ci SUA; or, garantia este chiar tratatul, care este public si in care se precizeaza foarte clar ca sistemul antiracheta din Romania este un sistem defensiv.”



    Traian Basescu a mai precizat că, in discutii, a fost abordat si subiectul Transnistria. Presedintele a apreciat ca acesta este foarte important pentru securitatea Romaniei si a afirmat necesitatea pastrarii de catre Guvernul de Chişinău a controlului asupra întregului teritoriu al R.Moldova, de care Transnistria s-a desprins, unilateral, in 1990.

  • Apofasi di securitate

    Apofasi di securitate

    Prezidentul ali Românie, Traian Băsescu lu aştiptă, luni, Bucureşti, secretarlu a Consiliului di Securitate ali Fedearatie Rusâ, generalu Nikolai Platonovici Patrusev. Dupa andamusi, caplu a statlui român spusi câ fu simnat un memorandum di colaborari anamisa di CSAT al României şi Consiliul di Securitati ali Fedearaţie Rusâ, document lgursit di ananghi, tu contextul internaţional di tora. Traian Băsescu spusi:


    “Categoric, aestu memorandum va s-dişcl’idâ coopeararea anamisa di structurli di securitati şi di poliţie ale Românie şi Fedearaţie Rusă. S-apufusi, aşi, coopeararea pi ma multi palieri: coopeararea contra terorismului; easti di nai cama marli sinfer tră noi, maxus câ s-aproachi bitisearea a misiunil’ei ISAF tu Afganistan iara coopeararea cu Fedearaţia Rusâ nâ sinfiriseaşti cu umutea câ deadun va s-putem s-prevenim iţi actu terorist cu orighinea tu Afganistan-Pakistan. Un altu scupo ti coopearari easti alumta contra a criminalitatil’ei anamisa di sinuri, deapoa, alumta contra a traficlui di hiinţi umani şi alumta contra a traficlui di droguri.”



    Şeful statlui roman câftă sâ-l’i si pitreacâ hâbari a prezidentului Vladimir Putin că, tu kirolu anda easti tu lucru coopeararea tră piricl’iuri comuni, pot s-hibâ zburâti şi lucri ti cari aţeali doauă vâsilii au mindueri ahoryea. Un di aesti subiecti easti Siria. Traian Băsescu cundil’e:



    “Unâ analizâ salami fu faptâ ti catastisea dit Siria, ti cari România ari un punctu di videalâ cabaia limbid şi lu spusim ca hiindalui di ananghi: Ahât Fedearaţia Rusâ cât ş-vâsiliili occidentali lipseaşti s-tragâ mânâ ta s-ancpârâ armamentu di la vârâ dit aţeali tâburi ti furn’ia câ aestâ nsmineadzâ ma multi victimi – aclo easti un polim ţivil — şi piricl’iuri ahoryea ti securitatea ali Iordanie.”



    Prezidentul Traian Băsescu zburâ cu generalu Nikolai Patruşev ş-ti sistemlu antirachetă, cundil’indalui că România nu va s-aproaki vârnâoarâ pi locurli a l’ei armamentu ofensiv di la alti stati.Traian Băsescu: “Sistemlu antirachetâ dit România nu easti îndriptat contra ali Fedearaţie Rusâ. Sistemlu cari s-bagâ tu lucru tu România easti un sistem defensiv. Si aţea ţi-n’i pari câ easti zori s-akicâsescui easti că s-caftâ garanţii nu a nauâ, ama a SUA; em, garanţia easti tamam tratatlu, cari easti public ş-tu cari s-cundil’eadzâ multu limbid câ sistemlu antirachetâ dit România easti un sistem defensiv.”



    Traian Basescu nica spusi că, tu moeabeţ, fu acâţat tu isapi şi subiectul Transnistria. Prezidentul spusi câ aesti suntu di mari simasie tră securitatea ali Românie şi u cundil’e ananghea ti ţânearea ma largu di cătră Guvernul di Chişinău a controlui tru tuti locurli ali R.Moldova, di cari Transnistria s-ampârţâ, unilatearal, tru 1990.



    Autor: Valentin Tigau


    Apridutearea: Tascu Lala


  • Retrospectiva săptămânii 03/02-09/02/2013

    Retrospectiva săptămânii 03/02-09/02/2013


    Legea bugetului de stat şi cea a asigurărilor sociale au fost aprobate de Parlament

    După mai multe zile de dispute intense între Putere şi Opoziţie, Legislativul a adoptat, joi, proiectul legii bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat pe 2013. Bugetul este fundamentat pe o creştere economică de 1,6%, o inflaţie medie anuală de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar de 2,1% din PIB. Premierul Victor Ponta a declarat că este cel mai bun buget posibil, în timp ce opoziţia acuză că acesta este unul al sărăciei. Conform prognozei specialiştilor BNR, creşterea economiei româneşti va fi în 2013 de circa 1,5%, estimare care coincide cu cea a FMI. BNR atrage atenţia că puterea leului depinde, în următoarea perioadă, de situaţia monedei unice europene, de producţia agricolă, dar şi de reformele structurale, puse însă sub semnul incertitudinii de către Mugur Isărescu, din cauza problemelor sociale, politice şi tehnice pe care le presupun.


    Parlamentul de la Bucureşti dezbate priorităţile legislative pentru 2013

    A început prima sesiune ordinară din acest an a Parlamentului de la Bucureşti. Printre priorităţi se numără revizuirea Constituţiei, reorganizarea teritorială sau adoptarea statutului parlamentarilor. Modificarea legii fundamentale a statului ar clarifica, printre altele, atribuţiile preşedintelui şi ale Curţii Constituţionale. În ceea ce priveşte statutul parlamentarilor, dezbaterile pe această temă au fost amânate cu o săptămână. Ele s-au blocat la un articol care prevede că parlamentarii declaraţi incompatibili de ANI îşi pot pierde mandatul dacă nu contestă decizia în instanţă în termen de 15 zile. Şeful statului a retrimis acest proiect Legislativului pentru neclarităţi constatate în ceea ce priveşte incompatibilitatea sau conflictul de interese. Cea mai discutată lege se anunţă a fi cea a reorganizarii teritoriale. Varianta USL (la guvernare) presupune opt regiuni de dezvoltare, în timp ce PDL (opoziţie) doreşte ca cele 40 de judeţe actuale să fie înlocuite cu opt judeţe mari.



    CE decide reluarea platilor catre Romania pentru POSDRU


    Reprezentanţii UE au deblocat Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), în urma recentei misiuni de audit. Plăţile aferente POSDRU au fost suspendate în vara anului trecut pentru nereguli identificate în atribuirea anterioară şi derularea unor proiecte. CE va relua plăţile către România pentru cererile de rambursare transmise în decembrie 2012, în valoare de 148 de milioane de euro. La cinci ani de la aderarea la UE, România ocupă ultimul loc dintre cele 27 de state comunitare în ceea ce priveşte atragerea banilor europeni. Până la sfarşitul lunii ianuarie, Bucureştiul a atras fonduri în valoare de 2,2 miliarde din totalul de 19,2 miliarde de euro alocate ţării noastre, de către Bruxelles, în perioada 2007-2013.


    Executivul român aprobă strategia de privatizare a companiei CFR Marfă


    Guvernul român a dat undă verde strategiei de privatizare a companiei CFR Marfă, aprobată anterior de CSAT. Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a explicat că va fi vorba de o privatizare cu un investitor strategic, cu o garantie de participare la licitaţie de 10 milioane de euro, suma care reprezintă 17% din valoarea nominală a acţiunilor CFR Marfă. Prioritară rămâne plata la zi a salariilor, prin eficientizarea companiei. CFR Marfă are datorii si pierderi de sute de milioane de euro. Privatizarea companiei face parte din măsurile asumate de guvern în acordul preventiv încheiat cu FMI în 2011.


    Dispută diplomatică între Bucureşti şi Budapesta


    Scandalul aşa-zisului steag secuiesc a provocat schimburi de replici între România şi Ungaria. Situaţia a fost calmată, joi, într-o convorbire telefonică, de ministrul român de de externe, Titus Corlăţean şi omologul său maghiar, Janos Martonyi. Cei doi au stabilit că, pentru o bună cooperare, trebuie evitată escaladarea atitudinilor şi declaraţiilor publice din cele două ţări. Disensiunile au intervenit după ce secretarul de stat din MAE maghiar, Nemeth Zsolt, a îndemnat primarii din Ungaria să afişeze în semn de solidaritate aşa-zisul drapel al Ţinutului Secuiesc (zona din centrul Romaniei în care este concentrată comunitatea maghiară), după ce autoritatile române au interzis arborarea acestuia pe clădirile publice. Declaraţiile oficialului ungar în favoarea autonomiei teritoriale a comunităţii maghiare din România, urmate de o luare de poziţie similară a ambasadorului ungar la Bucureşti, au fost dezavuate de autorităţile române.




    CSAT aprobă participarea forţelor armate române la misiuni şi operaţii în afara României

    CSAT a aprobat participarea a peste 2000 de militari romani la misiuni şi operaţii în afara României. Totodată, Consiliul a decis trimiterea unui contingent de 10 militari, instructori şi personal de stat major, la misiunea UE de instruire din Mali, fosta colonie franceza din nordul Africii. În urmă cu o luna, Franţa a declanşat o ofensivă militară în această ţară, în sprijinul forţelor maliene. Cei 4.000 de militari francezi angajaţi în operaţiunea lansată la 11 ianuarie urmează să se retragă în martie, iar ştafeta va fi preluată, ulterior, de state africane, au precizat autorităţile de la Paris.