Samizdatlu gol ditu România comunistă cari a nastricu sinurli a lʹei fu “Ellenpontok” ica “Contrapuncti”. El fu ngrăpsitu di una parei di nviţaţ maghiari dit cari fătea parti profesorlu di biologie dit Oradea, Antal Karolyi Toth şi di nicuchira a lui, poetlu Geza Szocs dit Cluj şi filosoflu Attila Ara-Kovacs, aţel cari avu idheea. “Ellenpontok” urdină nafoara ali Românie ti furnʹiaa agiutorlui ţi ălu deadi opziţia anticomunistă dit Ungaria.
Csongor Janosi di la Institutlu di Cercetări a Universitatilʹei di Bucureşti feţi documentări ti cazlu a samizdatlui “Ellenpontok”. El spusi că pareia adrată dit nicuchirlʹi Toth, Szocs şi Ara-Kovacs avu em furnʹii personali, em colectivi ti nchisita a lor. “Căţe işi tru migdani aestu samizdat Oradea şi nu Cluj ica Târgu Mureş? Apandisea, pi ningă furnʹia personală a yinitorlor editori, easti stres ligată di minduearea curmată tra s-alăncească ună revistă culturală maghiară Oradea tru veara a anlui 1980. Iniţiatorlʹi a acţiunilʹi adrară un memoriu cătră Comitetlu Central a PCR şi cătră Uniunea a Scriitorlor dit Bucureşti tra ună revistă cari s–aibă ună redacţie işişi di turlia a revistălʹei “Korund” dit Cluj ica a revistălʹei “Igaz Szó” dit Târgu Mureş. Avea şi un plan di avarie cari pripunea ca publicaţia proiectată s-alăncească ca suplimentu a revistălʹei di cultură şi literatură di limba română “Familia” dit Oradea.”
Simfun cu Janosi, aestu fu momentul clʹeaie cându iniţiatorlʹi spusiră că lipseaşti s-adară ţiva paranom mca prit nomu nu avu căbile. Tru ilikia di 28 di ani, Ara-Kovacs alu căndăsi şi Szocs s-lʹia parti la ngrăpsearea a samizdatlui, a deapoa pi ningă nicuchirlʹi Toth viniră di ndrupără tru 1982. Csongor Janosi zbură ti ahurhiturli a revistălʹei: “Lucurlu editorial fu ahurhit tru meslu şcurtu 1982. Ma marea parti a textilor eara adunati di Ara-Kovacs, redactorlʹi di Oradea lucre ti structurarea şi multiplicarea a revistălʹei şi vindearea a lʹei Oradea şi tru Ungaria, a deapoa Szocs lucre ti amprtarea şi vindearea tru locarli a Clujlui şi tru secuimi. Prinţipiul a redactorlor fu aţel tra să zburască disclʹis ti condiţiile tru cari băna, Ara-Kovacs ngrăpsi un textu cu caracter general cari eara tiusitu pi a daua căpachi a cathi unlui numir. Prima parti a aistui textu poati s-hibă lugursită un “Credo” a revistălʹei ti lu spunem tu şcurti zboară aşe: “Contrapuncti” easti ună revistă samizdat, alăncearea a lʹei easti ocazională, vrem s–faţem cunuscuti călcărli ti ndrepturli a omlui dit Europa Centrală şi di Estu şi, tru arada a lor, a fuvirsearilʹei politiţi, economiţi şi culturali a maghiarlor dit Ardeal.”
Revista s-inspira dit publicaţiili maghiari şi polonezi di samizdat, ama şi dit minărli di opoziţie dit aţeali văsilii. Un cirecu dit articolili alănciti tru “Ellenpontok” fură articoli priloati dit revisti di samizat xeani, giumitati dit articolili originali eara al Ara-Kovacs. Csongor Janosi spusi ti turlia di tehnoredactari a revistălʹei ama şi ti ateali ţi eara ngrăpsiti tu ea. “Protili 6 numiri fură multiplicati tru câti 5 exemplari cu ună makină di ngrăpseari adusă paranom di Ara-Kovacs dit Ungaria. Ma nu eara nregistrată la Miliţie, nu putea s-hibă aflată pi thimelʹilu a yramilor dit textu. Protili 5 numiri fură ngrăpsiti di Ara-Kovacs şi multiplicati di Ivona Toth, a deapoa şasili numir eara al Antal Karolyi Toth. Numirili 7 şi 8 fură multiplicati tru 50 di exemplare di nicuckirlʹi Toth tru sumloclu a casilʹei a lor ufilisinda un multiplicator polonez. Dimensiunili a numirielor easti anamisa di 14 şi 56 di frăndză. Numirlu 8 alănci tru sumedru 1982, easti opera al Antal Karolyi Toth şi ncurpilʹeadză tru memorandumlu şi pripunirea di program politic. Ateali dauă documenti ngrăpsiră căftări politiţi alternativi şi cutugursiră politiţli a regimurlor est-europeani. Aesti documenti agiumsiră s-hibă cunuscuti căte pritu len turlii di filieri furăpitricuti a ambasadilor SUA, Marii Britanii, Finlandii, Franţalʹei, RFG, Austria. Ateali dauă documenti agiumsiră şi la şedinţa di Madrid a Conferinţălʹei tra Securitati şi Cooperari tru Europa ţi avea tru arada di lucru a dzuuălʹei hăirlăticlu a ligăturloru şi băgarea tru practico a Actului di Helsinki.”
Tru chirolu martu-sumedru 1982 alănciră 8 numiri cu 65 di ngrăpseri, tut cu tut, 293 di frăndză. Atel dit soni numir, 9, avea 24 di frăndză. Postul di radio Europa liberă tru limba maghiară hurhi s-aibă tru mengă maxus samizdatlu şi, ase, Securitatea agiumsi s-hibăma cilăstisitoari ti căftarea a autorlor cu angrăpsearli paranom. Tru scurtu chiro, tru toamna a anlui 1982, Securitatea dit Cluj aprăftăsi s-amintă informaţii cari dusiră la percheziţionarea a casilʹei al Szocs şi la scutearea tru padi a revistălʹei. Deapoa vini arada a familiilʹei a Toth dit Oradia şi casili a tailor cari lu avea aprucheată samizdatlu. Csongor Janosi. “Multu di sinfer easti ama că editorlʹI a “Contrapunctilor” nu fură nclʹişi, ama ţănură cheptu tru libirtati. Tru yinar, şcurtu, marţu 1983 eara griţ s-da declaraţii, a deapoa tru 17 di mai 1983, cazlu a lor fu nclʹis şi elʹi fură achitaţ. Tuţ aţelʹ ţi eara mintiţ fură griţ la sediile a Securitatilʹei di Cluj şi Oradea şi lă si feaţi timbihi. Nu fură loati meatri penali, furnʹia hiindalui aţea că nu agiuta tu sinferurli a regimlui ca samizdatlu s-agiungă s-hibă un caz, a deapoa atelʹI mintiţ s-hibă martirizaţ.”
Pirmitusearea a heroilor cu samizdatlu “Ellenpontok” s-bitisi, idyea cum tru ahanti cazuri, cu emigrarea. Fudziră tru Ungaria, Ara-Kovacs tru 1983, nicuchirlʹi Toth tru 1984, a deapoa Szocs tru 1986 tru Ghirmănia dit Ascăpitată, după 1989 aestu dit soni s-toarnă Cluj.
Autor: Steliu Lambru
Armanipsearea: Tascu Lala
