Radio România Internațional

Tag: cu

  • Leçon 203 – Retour aux petits mots (2)

    Leçon 203 – Retour aux petits mots (2)

    Lecţia două sute trei



    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!



    Bun venit, dragi prieteni! Nouveau retour aux petits mots, très utiles pour lier les constituants de nos phrases roumaines. Voici, pour commencer, la préposition:


    în – dans


    Alexandru: Alo? Bună, Valentina! Ce faci?


    Allô? Bonjour, Valentina! Que fais-tu?


    Valentina: Acum am intrat în casă. Je viens dentrer dans la maison. Sunt cu Ioana. Je suis avec Ioana.


    Ioana: Punem alimentele în frigider.


    Nous rangeons les aliments dans le frigo.


    Alexandru: Plecaţi în vacanţă? Vous partez en vacances?


    Valentina: Da, mergem în deltă. Oui, nous allons dans le delta.


    Alexandru: Nu uitaţi aparatul foto!


    Noubliez pas lappareil photo!


    Ioana: Nu! Este deja în rucsac.


    Non! Il est déjà dans le sac à dos.


    Valentina: Îţi vom trimite o fotografie în fiecare zi.


    Nous tenverrons une photo chaque jour.


    Ioana: Ne revedem în luna august!


    On se revoit au mois daoût.


    Alexandru: În august eu sunt în vacanţă, ca în fiecare an.


    Au mois daoût je suis en vacances, comme chaque année.


    Valentina: Atunci în septembrie! Alors, en septembre!


    Ioana: Vacanţă plăcută! Bonnes vacances!



    Retenez comme telles les expressions:


    în fiecare zi – chaque jour


    în fiecare an – chaque anée


    în luna septembrie – au mois de septembre



    Second petit mot aujourdhui :


    cu – avec


    Valentina : Bună, Ioana! Eşti acasă?


    Bonjur, Ioana. Tu es à la maison?


    Ioana : Da, sunt acasă, cu Ana. Oui, je suis chez moi, avec Ana. Dar tu? Et toi?


    Valentina : Eu sunt în oraş. Je suis en ville.


    Ioana : Cu cine? Avec qui?


    Valentina : Sunt cu Alexandru şi cu Daria.


    Je suis avec Alexandru et avec Daria.


    Alexandru : Şi Luca este cu noi. Luca est aussi avec nous. Suntem cu maşina. Nous sommes en voiture.


    Ioana : Să conduci cu atenţie! Conduis avec attention!


    Alexandru : Întotdeauna conduc cu prudenţă.


    Je conduis toujours prudemment.


    Ioana : Cu atât mai bine! Tant mieux!


    Unde mergeţi? Où allez-vous?


    Valentina : Căutăm o cafenea cu pisici.


    Nous cherchons le café des chats.


    Alexandru : Vrem să bem o cafea cu lapte.


    Nous voulons boire un café au lait.


    Valentina : Vii cu noi ? Tu viens avec nous ?


    Ioana : Cu plăcere ! Volontiers !



    Retenez comme tels les syntagmes :


    cu mine – avec moi cu tine – avec toi cu plăcere – textuellement: avec plaisir, volontiers



    Mircea Baniciu réunit nos deux petits mots dans la même chanson : Cu tine în gând – En pensée avec toi.


    LA REVEDERE !






    Cu tine în gând



    Roua pune-n umbra dimineţii

    Bruma de-argint pe o pânză de fum

    Când lumina învăluie pereţii

    În zvon de păsări şi de proaspăt crâng

    Mă trezesc singur, din nou cu tine-n gând



    Fără veste se iveşte ziua

    Întins şi tumultos crescând

    Râsul ei împraştiind lumina

    Mi-aduce chipul tău senin cântând

    Mă trezesc, singur, din nou cu tine-n gând



    Albă apari şi chipul tău

    Clar în lumina lunii-l văd mereu

    Vei reveni ca ziua cântând

    Voi fi mereu cu tine-n gând



    Dupa amiaza-n amorţirea-i caldă

    Soarele-şi mângâie vântul în zbor

    În lumina galbenă ce-şi cerne

    Aurul peste pământul verde

    Apari cu chipul tău strălucitor



    Se aşterne nevăzută seara

    Ireal e totul fără cuvânt

    Soarele tăcut încet se-ascunde

    În frunze legănat uşor de vânt

    Mă trezesc, singur, din nou cu tine-n gând



    Albă apari şi chipul tău

    Clar în lumina lunii-l văd mereu

    Vei reveni ca ziua cântând

    Voi fi mereu cu tine-n gând



    Falduri de-ntuneric cheamă noaptea

    Neliniştea se-aşterne-n drum

    Totul e încremenit în umbră

    Nimic nu-mi fură chipul tău acum

    Mă trezesc, singur, din nou cu tine-n gând.









  • Lucri slabi mutrindalui ufilisearea a fondurlor europeani

    Aproapea şapti miliardi di euro, dimi 4,7%, dit bugetlu di hargi tra anlu ti tricu fura hargiuiti tru una turlie alatusita di vasilii ali UE, spuni raportul di cafi an a Curtil’ei Europene di Conturi. Documentul spuni că easti zborlu ti un numir mari di alathusi ti li aflara tru sectorlu agricol, iara România easti tru arada a vasiliilor ti suntu vigl’eati. Asi cum spuni raportului, fondurli adusi aminti nu fura ufilisiti simfun cu legislaţia aplicabilă, ama aesta nu easti un indiciu ca s-feati furlachea.



    Dumeniili nai cama aguditi di alathusi prit hargi fura politica regională, transporturli şi energhia, dezvoltarea rurală, fisea, pescuitlu şi sănătatea, cata cum şi programili dit sectorlu agricol. Documentul spuni că un numir mari dit alathusili cuantificabile tru sectorlu agricol s-featira di furn’ia a declaraţiilor ica a caftarlor ti palteri inexacti dipusi di beneficiari, nai cama frecventă alathusi hiindalui reprezentată di vigljearea a suprafaţal’ei di teren. Exighiseasti, di Bruxelles, corespondentul Radio România, Cerasela Rădulescu:



    Ti paradigma, la capitolu fonduri tra agricultură s-agiumsi pi isapea că tru Germania, Irlanda, Gartia, Franţa, Polonia şi România s-featira alathusi ti furn’ia că nascanti terenuri declarati ca hiindalui păşun’i permanenti şi tra cari s-deadira paradz eara dimec anvaliti cu vegetaţie neeligibilă şi lipsea s-hiba exclusi di la paltearea a agiutorlui. Tutunaoara, s-aflara cazuri di nitin’iseari a cerinţilor di agromediu tru stati ca Italia, România, Olanda, Polonia şi Ungaria. Examinarea di cătra Curti a sistemilor di control tru dumenea a dizvultaril’ei rurala spuni deficienţi pi nivelu a controalilor mutrindalui condiţiili di eligibilitati ica riscul a finantaril’ei diplo tru şasi dit optu stati membri examinati dimec easti zborlu ti Germania, Spania, Italia, Letonia, Malta şi România.”



    Di aoa si nclo, lipseasti s-aiba un control şi un managementu faptu cu ngatan ti fondurli comunitari”, declara prezidentul a Curtil’ei Europeani di Conturi, Vitor Caldeira, argumentândalui – Cara cetăţean’il’i ali UE nu au percepţia limbidă a valoaril’ei adăvgati a hargilor UE nu va na harsim di pistipsearea a lor”. Di alta parti, Curtea hiritisi ti gaeretli fapti di Comisia Europeana ti s-featira tra corectarea a althusilor şi recuperarea a fondurlor, lugursindalui că ma s-nu nchisea aesta acţiuni rata totală di alathusi vrea s-hiba di 6,2% dit totalu a hargilor, tru loc di 4,7%. Aestu raportu, pi cari Curtea di Conturi Europeană alu pitreati a atilor 28 di vasilii comunitari tra s-la spuna ti problemili aflati di cătra experţa, yini tru oara candu Bruxellesul s-ampuliseasti cu presiuni criscute dit partea a statilor membri tra s-li apriduna hargili.



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • 1 di Andreu la român’i

    1 di Andreu la român’i

    Icâ di furn’ia câ nâstricurâ criza economică, icâ di furn’ia câ, vahi, s-nviţarâ cu ea, român’il’i ş-yiurtusirâ, dumânică, Dzuua Naţională ma arihati andicra di an’il’i dit soni. Ampuliserli partizani cama s-apridunarâ, iara a cutugurserlor dit public, cu cari eara aştiptaţ liderl’i politit ţi bâga cârun’i di lilici, nica lâ si bâgarâ surdită. Bucureşti, tradiţionala paradă militară fu nai cama muşeatâ tu aesti dauâ dechenii. Tu premieră, a aţilor cama di dauă n’il’i di militari român’i cari urdinarâ pi geadei lâ si adâvgarâ 140 di camaradz dit patru state aliate ali României di tu arada NATO, americani, francezi, polonezi şi turţâ.



    Alba Iulia (centru), câsâbălu cari, la 1 di Andreu 1918, unâ ş-unâ dupu protlu polim mondial, vulusea, unâoarâ cu Unirea ali Transilvaniei cu România, thimil’iusearea a statlui naţional unitar, fu nicuchirlu a Congreslui tră Spiritualitatea Românească. Delegaţ dit 23 di ţări di pi mai multe continente ţânurâ cuvendâ tră catastisea a românitatil’ei dupu 95 di ani di la Marea Unire. Tu ma marea parti haraua tră festivităţile di 1 di Andreu fu pututâ di un hâirlâticâ di politică externă tră cari Bucureştiul, cu ndriptati ş-li l’ia ndauă di tu axizeri.



    Daima yilipsitu ca doilu crat românescu, Ripublica Moldova (ex-sovietica) tamam avea vulsită, viniri, Vilnius, la summitlu a Parteneriatlui Estic, Acordurile di Asociere la UE şi di libirâ-alâxeari. Prezidentul ali Românie, Traian Băsescu, hiritisi aestâ jgl’ioatâ, ama feaţi timbihi câ ari nica cali lungâ ti Ripublica Moldova până la apruchearea tru UE. El şi spusi diznău cândâsearea că intrarea a cetăţean’ilor moldoveni tru Uniune poati sâ s-facâ ma ayon’ia prit unirea ali Ripublicâ Moldova cu România. Unirea, nica spusi prezidentul, lipseaşti s-hibâ năulu proiectu di vâsilie:



    Nu easti un ideal ti bâgari tu practico pi şcurtu kiro, ama lipseaşti s-nâ lom borgea şi s-lu yilipsim, ma s-vrem câ atumţea, ti un kiro, ţi va s-yinâ, aestu ideal să s-bagâ tru lucru.” Vinit ti 1 di Andreu Bucureşti, iu lo parti la parada militară, prezidentul ali Ripublică Moldova, Nicolae Timofti, apruke vrerli ahândoasi anamisa di aţeali doauă stati viţini: Ripublica Moldova easti parte a culturâl’i europeanâ şi, cadealihea, a aţil’ei româneşti. U yilipsescu, tu aestâ noimâ, clasiţl’i a noştri comuni. Zburâm idyea limbă, avem idyili dukeri şi bânăm idyea istorie mplinâ di bunili ş-di slabili.”



    Prezidentul Timofti âl’i haristusi diznău a omologlui a lui tră consecvenţa cu cari România cilâstâsi Bruxelles cauza europeană ali Ripublică Moldova.



    Textul: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala