Radio România Internațional

Tag: cultura vizuala

  • Proiectul “Zile şi sărbători naţionale în cultura vizuală din România”

    Proiectul “Zile şi sărbători naţionale în cultura vizuală din România”

    “Zile şi sărbători naţionale în cultura vizuală din România” este un proiect produs de PostModernism Museum, compus din cercetare de antropologie artistică, istorie şi istoria artei, micro-expoziție şi dezbatere.



    Conferința a avut loc cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2018. Prezentările celor patru studii din cadrul conferinței din 15 ianuarie 2018, de la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, pot fi vizionate mai jos.



    Proiectul Zile și sărbători naționale în cultura vizuală din România” urmărește să pună în context reprezentările artistice ale zilelor naționale sărbătorite în România, prin aducerea de informații istorice, sociologice, antropologice și turistice în cadrul prezentărilor de studii din partea a patru experți, din domeniile istoriei, antropologiei și istoriei artei.



    Diferitele epoci istorice și politice au marcat modul în care zilele și sărbători naționale au fost celebrate, aniversate. De-a lungul ultimului secol zilele și sărbătorile naționale au cunoscut toate tipurile de schimbări: de la schimbarea datelor calendaristice, firește în corelare cu diferite momente istorice, la dispariția și apariția unor sărbători naționale, corelate cu evenimente sau personalități istorice sau doar schimbări ale coregrafiei aniversărilor.



    Este importantă chestionarea fenomenului de ideologizare a zilelor și sărbătorilor naționale prin intermediul culturii vizuale.



    Ziua națională a României a fost: 10 mai între 1866-1947, 23 august între 1948-1989 și 1 decembrie din 1990.


    Dr. Alin Ciupală, profesor, secretar științific la Institutul de Istorie al Artei G. Oprescu”, evaluator proiecte culturale – studiul Ziua națională, de la Vechiul Regat la România Mare”:





    Cosmin Nasui, curator, istoric de artă, evaluator acreditat de artă contemporană, evaluator de proiecte culturale – studiul 23 August în artele vizuale”:





    Răzvan Pârâianu, lector universitar la Universitatea Petru Maior Târgu Mureș – studiul Ziua Victoriei, ziua eroilor poporului celebrată prin monumente de regimul comunist”:





    Cristian Vasile, cercetător științific la Institutul de Istorie N. Iorga“, secretar general de redacţie al publicaţiei academice Studii şi Materiale de Istorie Contemporană – studiul Reflectări istoriografice și reprezentări vizuale ale zilei de 1 decembrie sub regimul comunist”:





    Proiectul “Zile și sărbători naționale în cultura vizuală din România” este produs de PostModernism Museum, beneficiind de parteneriat cu Muzeul Municipiului București și de co-finanțare de la Ministerul Culturii și Identității Naționale, în urma unui apel public de proiecte.



    Parteneri diseminare conferință: Muzeul Municipiului București, Modernism.ro, Radio România Internațional, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul Cineastului Amator, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc – IICCMER, Festivalul de Film și Istorii Râșnov.

  • Minorităţi etnice în cultura vizuală – focus România

    Minorităţi etnice în cultura vizuală – focus România

    În perioada 20 august – 4 octombrie, Asociaţia PostModernism Museum
    a expus la Bruxelles proiectul de cercetare Minorităţi etnice în cultura
    vizuală – focus România. Iniţiativa vine în contextul existenţei a 18
    minorităţi cu reprezentare parlamentară, în prezent, în România şi al
    discuţiilor europene legate de integrarea valului de imigranţi. Proiectul evocă
    100 de ani de la formarea României mari – care se vor sărbători la 1 Decembrie
    2018 -, punând în discuţie conceptele de identitate etnică, diversitate
    culturală şi naţionalitate.


    Cosmin Năsui, curatorul proiectului: Interesul
    nostru, ca şi cercetători, nu a fost de a identifica noi etichete care s-ar
    putea da, ci de a găsi factorul multicultural şi contribuţia extrem de
    importantă la o naţiune tânără. Interesul a fost de a citi în ce fel această
    contribuţie a fost decisivă în momentele extrem de importante ale creării
    identităţii româneşti. Un alt factor de interes al nostru a fost de a vedea ce
    minorităţi au parcurs teritoriul României în ultima sută de ani şi care dintre
    ele sunt minorităţi transnaţionale, adică aparţin Europei, nu ne aparţin
    neapărat nouă. De exemplu, ţiganii şi evreii… A fost interesant să vedem şi
    minorităţile de vecinătate, minorităţi care sunt create în raporturile acestei
    contracţii sau dilatări a teritoriului românesc, care au făcut ca, la un moment
    dat, teritorii din România să înglobeze populaţii vecine sau populaţiile vecine
    să rămână cu comunităţi importante în teritoriul ţării noastre. Aici ne-am
    referit şi la maghiari, şi la germanii din Dobrogea, şi la saşii din Banat,
    comunităţi foarte interesante, cu un aport foarte interesant în ceea ce
    priveşte cultura vizuală.


    Expoziţia rezultată în urma cercetării şi organizată la Bruxelles
    este structurată pe reprezentările în cultura vizuală românească ale
    minorităţilor vechi, istorice, precum evrei, greci, lipoveni, maghiari,
    turci, tătari, romi şi ale minorităţilor noi, de după Revoluţia din 1989 -
    chinezi, englezi, francezi, indieni, libanezi.


    Cosmin Năsui: Sunt, deopotrivă, lucrări originale
    de pictură, grafică, sculptură şi fotografie, dar, în acelaşi timp, expoziţia
    este construită pe o serie de infografice. Adică, am încercat să punem laolaltă
    toată cercetarea într-un mod vizual, adică să transferăm în cele 14 infografice
    fiecare subtemă – exotism, discriminare, autonomie, exil, colonizare. Este vorba
    despre imagine, text, suprapuse pentru a
    fi cât mai uşor de parcurs şi de înţeles o problemă urmărită pe parcursul a 100
    de ani.


    Minorităţile vechi, istorice au fost foarte interesant
    reprezentate în pictura românească, de către artişti precum Iosif Iser, Nicolae
    Tonitza, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, dar ele apar reprezentate şi în
    fotografii şi în cărţile poştale care circulau în epocă. Când vine vorba despre
    minorităţile noi, de după 1990, situaţia este diferită. Cosmin Năsui:
    Aceste minorităţi sunt reflectate mai ales în cultura vizuală, în zona
    cinematografică. Este destul de interesant de urmărit noul val al
    cinematografiei româneşti, cu diferite teme venite din zona minorităţilor
    etnice. Pe minoritatea chineză există filmul Anul dragonului (film
    documentar, regia Adina Popescu şi Iulian Manuel Ghervas), pe minoritatea
    saşilor există mai multe filme făcute de Radu Gabrea – Mănuşi roşii, Cocoşul
    decapitat, există filme, unele de ficţiune, altele documentare sau
    docu-fiction, cum este cel al lui Alexander Nanau, Toto şi surorile lui, care
    reflectă problema unei minorităţi vechi în Bucureşti, cea a unei familii de
    romi. Au fost şi o serie de expoziţii organizate în Bucureşti, care au vorbit
    despre discriminare. Iarăşi, o serie interesantă de monumente care au fost
    ridicate după momentul recunoaşterii Holocaustului. Se găsesc la Cluj, la
    Bucureşti. Primele semnale vizuale care au marcat procesul de recunoaştere a
    Holocaustului pe teritoriul României au fost tăbliţele puse în gările în care
    s-au constituit acele trenuri ale morţii.



    Proiectul
    Minorităţi etnice în cultura vizuală – focus România are şi o componentă de
    cercetare continuă. Comentariile şi mărturiile vizitatorilor vor fi integrate
    în expunerile viitoare şi în catalogul expoziţiei. De la Bruxelles, expoziţia a
    venit la Bucureşti, unde poate fi vizitată în perioada 9 octombrie – 3
    noiembrie la Muzeul Municipiului Bucureşti, Vila Minovici. De aici va pleca la
    Braşov, Cluj şi Craiova, urmând ca anul viitor să ajungă în ţările Benelux.