Tag: cultura

  • Jurnal românesc – 24.06.2014

    Jurnal românesc – 24.06.2014

    Ministerul Afacerilor Externe — Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) organizează, între 17 şi 24 august, la Costineşti, a 2-a ediţie a programului Diaspora Estival”. Evenimentul, destinat exclusiv românilor din afara graniţelor ţării, are ca principal obiectiv organizarea unor ateliere de lucru structurate pe următoarele domenii: afirmarea identităţii culturale şi dreptul la educaţie; integrare prin mass-media şi dialog intercultural; rolul diasporei române în promovarea inovaţiei şi dezvoltării durabile în România; integrare socială şi economică – perspectivă a comunităţii româneşti. Ca element de noutate, în cadrul programului va fi introdus un seminar de formare în domeniul managementului de proiect, accesare fonduri europene, transfrontaliere, publice şi nerambursabile. Persoanele interesate pot lua parte la eveniment prin completarea unui formular de participare. Acesta trebuie transmis către DPRRP până pe 20 iulie, pe adresa de email dprrp@mae.ro. Locurile sunt limitate, iar înscrierile se fac pe principiul “primul confirmat, primul înscris”.



    Conducerea Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni a primit, luni, la Bucureşti, vizita viceministrului culturii din Republica Moldova, Igor Şarov, şi a unei delegaţii din care au făcut parte reprezentanţi ai Ministerului Culturii de la Chişinău şi ai Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti, precum şi preşedintele Fundaţiei Syllabus, Eugen Ursu. Cu această ocazie a fost semnat un protocol de colaborare ce vizează proiecte comune culturale, educaţionale şi de cercetare ştiinţifică. Ca un prim pas al colaborării, în perioada 23-27 iunie 2014, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi derulează, în parteneriat cu Ministerul Culturii de la Chişinău, Tabăra de istorie şi civilizaţie românească dedicată etnicilor români din Republica Moldova, studenţi ai Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii de Stat din Moldova. Tinerii participă la activităţi socio-culturale menite să crească gradul de informare al acestora în domenii de interes: istorie, cultură şi civilizaţie românească, dar şi politici europene. În egală măsură, se familiarizează cu mediul academic românesc.



    Ministerul de Externe informează cetăţenii care se deplasează în America Centrală şi Caraibe asupra apariţiei virusului Chikungunya, transmis de ţânţar, care poate conduce la îmbolnăvirea cu dengue. MAE arată că boala debutează cu febră mare, care poate dura până la trei zile, urmată de dureri severe la articulaţii, care, în unele cazuri, pot rămâne definitive şi că nu există nici un tratament specific şi nici un vaccin eficient. În acest context, MAE le recomandă cetăţenilor români să adopte un comportament preventiv, să poarte pantaloni lungi şi cămăşi cu mâneci lungi şi să consulte un medic, dacă se manifestă simptomele acestei boli.



    Lotul de informatică al României a obţinut patru medalii – două de aur, una de argint şi una de bronz – la Olimpiada de Informatică a Europei Centrale, desfăşurată în perioada 18-23 iunie, la Jena (Germania). La această a 21-a ediţie a Olimpiadei au participat 38 de concurenţi din 10 ţări. Prima ediţie s-a desfăşurat în România, în 1994, la Cluj-Napoca, la iniţiativa ţării noastre.



    Cetăţenii străini care doresc să muncească sau să se stabilească în Rusia vor trebui să susţină un test de limbă rusă. Ei vor trebui să cunoască cel puţin 850 de cuvinte în limba rusă, să înţeleagă sensul unei discuţii şi să poată citi măcar propoziţiile simple. Cunoştinţele vor fi atestate printr-un certificat eliberat de către Ministerul rus al Învăţământului. Serviciul Federal rus de Migraţie informează că în 2014, numărul străinilor care şi-au întocmit actele pentru a munci legal în Rusia a crescut cu 30% comparativ cu 2013 — notează agenţia Interfax.

  • Ziua Culturii Române

    Ziua Culturii Române

    Comparabilă, până la un punct, cu sărbatorile Francofoniei sau Hispanităţii, Ziua Culturii Naţionale pe care, pe 15 ianuarie, o celebrează românii se suprapune, nu întâmplător, cu aniversarea poetului Mihai Eminescu.



    Cu o existenţă biologică întinsă pe doar 39 de ani, 1850-1889, dar cu o posteritate fără egal, Eminescu este cel despre care criticul literar Titu Maiorescu scria în epocă că va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a cugetării româneşti. Considerat, ca poet, ultimul mare exponent al romantismului european, promotor, în publicistică, al conservatorismului şi naţionalismului luminat, Eminescu a devenit, în ultimul secol, cel mai mai popular brand cultural românesc.



    Era, astfel, firesc ca, în 2010, Parlamentul de la Bucureşti să aleagă, aproape în unanimitate, tocmai ziua lui de naştere drept zi a Culturii Naţionale. Aceasta, spuneau atunci promotorii proiectului de lege, va fi o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional. Ulterior, de altfel, autorităţile din Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar romanofonă) au hotărât, la rându-le, în numele comuniunii de limbă şi de istorie cu România, să instituie tot 15 ianuarie ca sărbătoare a culturii.



    În ţară şi peste hotare, la Bucureşti şi în provincie, la Chişinău şi la Bruxelles, în muzee şi săli de concerte, în şcoli şi lăcaşuri de cult, toată suflarea culturală românească s-a mobilizat pentru celebrarea acestei zile aparte.



    Filialele din străinătate ale Institutului Cultural Român au invitat nume de marcă ale culturii din ţară. Directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, actorul Ion Caramitru, secondat de artişti instrumentişti, a oferit un recital de poezie la Paris. La Berlin, a fost programat un spectacol de teatru după un scenariu inspirat de Jurnalul scriitorului interbelic Mihail Sebastian. La Stockholm, protagonistele manifestărilor de la ICR sunt scriitoarea Gabriela Melinescu şi naista Dana Dragomir, două reprezentante ale culturii române stabilite în Suedia. Spiritualitatea românească e celebrată nu doar în Occident, ci şi în ţările vecine. În Ungaria, la ICR Budapesta sunt expuse lucrări semnate de pictori contemporani români. Iar în Bulgaria, la Sofia, a fost vernisată expoziţia de fotografie şi carte Regina Maria – istorie si destin, dedicată marii suverane de acum un secol, soţia Regelui Ferdinand, sub al cărui sceptru s-au unit cu România, după primul război mondial, toate provinciile româneşti aflate, până atunci, sub stăpânirea imperiilor multinaţionale vecine.

  • Cultura nelle saline di Romania

    Cultura nelle saline di Romania


    Allestita e aperta al pubblico solo a settembre 2009, la miniera di sale di Ocnele Mari è già diventata una delle più importanti e visitate del Paese. La miniera si stende su una superficie di 25.000 metri quadri, include spazi di gioco per bambini, negozi di souvenir, una sala cinematografica, un mini-terreno di pallamano e una pista di karting. Inoltre, a Ocnele Mari esiste la maggiore Chiesa sotterranea in Romania e un museo del sale. Rodica Tanasie, che dirige l’Ufficio Turistico della Miniera di Sale Ocnele Mari, ci ha parlato della chiesa sotterranea.




    “La storia della chiesa inizia con l’apertura del centro turistico a settembre 2009, quando si è concluso lo sfruttamento. La chiesa inaugurata lì è diventata la maggiore chiesa cristiana ortodossa sotterranea, intitolata a San Giorgio e a Santa Barbara, la protettrice dei minatori, degli architetti e dei costruttori. La chiesa è stata allestita dall’Ente per lo Sfruttamento Minerario di Râmnicu Vâlcea e dal prete della rispettiva parrocchia. A cominciare dal 2009, la chiesa ha ospitato più eventi e nel 2011 vi sono state portate persino le reliquie di Santa Barbara dalla Grecia. Per l’occasione si è svolto anche un pellegrinaggio di due giorni. Lungo il tempo abbiamo organizzato anche concerti di musica religiosa, tra cui quello del noto clarinettista Felix Goldbach. Nell’ambito della stessa serata musicale si è esibita anche la Corale Sant’Antim Ivireanu della Cattedrale Arcivescovile”, spiega Rodica Tanasie.




    Grazie all’eccellente conservazione dei lavori minerari e delle attrezzature utilizzate per il trasporto, la Miniera di Sale Turda è diventata un vero museo di storia dell’estrazione del sale e, di conseguenza, una destinazione turistica per tutti coloro che visitano la città di Turda, in provincia di Cluj. L’estrazione del sale a Turda ha rappresentato un elemento fondamentale per l’evoluzione della città, dato che la miniera risale al XVII-esimo secolo. Una delle sorprese avute due anni fa’ dalle persone presenti all’inaugurazione della miniera di sale è stata che nel rispettivo spazio hanno trovato anche una sala per trattamenti, campi sportivi e un anfiteatro. E da allora gli eventi si sono succeduti l’uno dopo l’altro. Che eventi sono attualmente in programma nella miniera di sale? Ce lo dice Felicia Raceanu, la direttrice della Casa della Cultura di Turda.




    “L’agenda degli eventi è molto ricca quest’anno. La Casa della Cultura di Turda organizza tutte queste manifestazioni in collaborazione con la miniera di sale e con altre istituzioni, per attirare sempre più turisti. Nell’ambito della Primavera Culturale di Turda, che si inaugura a marzo ed è già diventata una tradizione, avremo una Giornata delle Arti, che sarà organizzata proprio nella Miniera di Sale Turda. La stessa miniera ospiterà anche un concerto di vari gruppi di bambini e giovani della città e una mostra speciale per la Pasqua. Per la stessa occasione, è prevista anche una straordinaria mostra di arte culinaria. Inoltre, d’estate, organizzeremo due campeggi: una in partenariato con la Società Culturale Filarmonia Turda, e un’altra con la Scuola Popolare d’Arte Jarda di Cluj. Non in ultimo, ed è un fatto di cui siamo molto contenti, la Società Cultura Senza Frontiere ha annunciato la sua partecipazione ai nostri programmi. L’anno scorso, gli artisti che hanno esposto nella miniera di sale hanno riscosso un enorme successo”, spiega Felicia Raceanu.




    Nel 2012, la Miniera di Sale Turda ha ospitato, tra l’altro, uno spettacolo inedito della compagnia italiana Silence Teatro nell’ambito della quinta edizione del Festival Internazionale di Teatro Sperimentale MAN.in.FEST organizzato dall’Associazione il Teatro Impossibile. L’edizione 2012 del festival ha riunito artisti di fama mondiale di sei Paesi ed ha incluso anche spettacoli in spazi non-convenzionali, come la Miniera di Sale Turda.