Secetă severă în România
Seceta a compromis, deja, în România, peste un sfert din culturile agricole din acest an, iar exprimate în bani, pagubele se ridică la circa 2 miliarde de euro — spun reprezentanţii producătorilor agricoli. Aceştia au cerut sprijinul autorităţilor pentru a-şi continua activitatea, dar deocamdată au primit doar promisiunea acordării de ajutoare pentru culturile mici. Pentru marile exploataţii, Ministerul Agriculturii trebuie să realizeze scheme mai ample de finanţare, pentru care este nevoie de acordul Uniunii Europene. Moldova (est) este zona cu cele mai mari pierderi. Sunt, de asemenea, afectate o bună parte din Dobrogea (sud-est), precum şi sud-vestul şi nord-vestul ţării. Pe de altă parte, seceta prelungită a dus la scăderea accentuată a cotelor Dunării, astfel încât navigaţia pe anumite sectoare ale fluviului se desfăşoară cu dificultate. În unele zone, zeci de nave sunt staţionate şi aşteaptă efectuarea manevrelor de trecere una câte una. Potrivit specialiştilor, tendinţa de scădere a nivelului Dunării în regiunile deja afectate se va menţine şi în următoarele zile.
ANAF, colectare foarte bună
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a anunţat, la începutul săptămânii, o colectare foarte bună în prima jumătate a anului 2015. În iulie, ANAF a reuşit să aducă în plus la bugetul de stat aproape 20 miliarde de lei (echivalentul a circa 4,5 mld. de euro), cu 7,2% mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut. Per total, în primele şapte luni ale anului, Fiscul a colectat cu peste 9 miliarde de lei (2 mld. de euro) mai mult decât în acelaşi interval din 2014. Veniturile din Taxa pe Valoare Adaugată au urcat, chiar în contextul unei cote reduse de TVA la alimente, de la 24 la 9%. Rezultatele bune au fost înregistrate în ciuda efectului de contracţie a veniturilor din cauza, în plus, a unor măsuri fiscale precum scăderea CAS cu 5 puncte procentuale sau neimpozitarea profitului reinvestit. Că ANAF este hotărâtă să-şi continue ofensiva anti-evaziune fiscală o atestă şi decizia, anunţată la finele acestei săptămâni, de a verifica acele persoane fizice care nu îşi pot justifica averea. În vizor vor intra posesorii de imobile, autoturisme de lux sau depuneri importante în conturi bancare din România şi străinătate.
Dispute asupra Codului Fiscal
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a avertizat, din nou, asupra posibilelor dezechilibre economice care ar putea fi generate de măsurile suplimentare de relaxare fiscală dorite de Guvern şi cuprinse într-un nou Cod Fiscal pe care puterea ar vrea să îl vadă intrat în vigoare la începutul anului viitor. În opinia guvernatorului, dacă se doreşte o creştere economică sustenabilă trebuie mai degrabă acţionat pentru rezolvarea problemelor legate de productivitate şi de locurile de muncă. Declaraţiile lui Mugur Isărescu au fost întărite de şefa misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Andrea Schaechter, şi de reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, care au recomandat Bucureştiului să tempereze viteza de aplicare a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal, dar şi să revizuiască planurile de cheltuieli. În viziunea lor, acestea sunt condiţii esenţiale pentru ca România să îşi reducă datoria publică şi să relaxeze povara fiscală. Noul Cod Fiscal nu a primit girul preşedintelui ţării, Klaus Iohannis, care l-a trimis Parlamentului spre reexaminare. O sesiune extraordinară a fost convocată pentru finele acestei luni.
Lukoil, în vizorul justiţiei române
Filiala românească a companiei Lukoil a făcut mai multe tranzacţii cu firme offshore controlate de persoane sancţionate de Uniunea Europeană — susţin anchetatorii în rechizitoriul prin care au trimis în judecată mai mulţi şefi ai societăţii Petrotel Ploieşti (centru) şi pe acţionarul majoritar al acesteia, compania olandeză Lukoil Europe Holding. Procurorii Parchetului Ploieşti precizează că Lukoil achiziţiona ţiţei din Kazahstan, prin intermediul mai multor firme din Uniunea Europenă, la preţuri mai mari şi vindea produsul finit cu preţuri mai mici decât costurile materiei prime şi de prelucrare altor firme din cadrul grupului. Acest fapt a creat mari pierderi companiei din Ploieşti — spun anchetatorii. În perioada 2003-2014, diferenţa dintre plăţile externe făcute de Petrotel Ploieşti şi încasările realizate de aceasta ar fi fost de peste 4 miliarde de euro.
Un nou ambasador american la Bucureşti
Senatul american l-a confirmat, joi, prin vot deschis pe diplomatul Hans Klemm pentru funcţia de ambasador în România. El are 57 de ani şi a mai fost ambasador al Statelor Unite în Timorul de Est şi coordonator pentru statul de drept şi respectarea legii la Ambasada Americană din Afganistan. Hans Klemm s-a angajat să consolideze relaţiile ţării sale cu România şi să susţină eforturile anticorupţie. România este un “prieten” şi un “partener strategic” al Statelor Unite — a punctat el, remarcând, între altele, că România nu este afectată de presiunile energetice ale Rusiei. Ultimul ambasador american în România a fost Mark Gitenstein, care şi-a încheiat misiunea în decembrie 2012.
Fotbaliştii români în competiţii europene
România va avea două reprezentante în play-off-ul celei de-a doua competiţii fotbalistice contientale intercluburi — Europa League! După 1-1 pe teren propriu, campioana României en titre, Steaua, a pierdut, miercuri, în deplasare, cu un dezamăgitor 2-4, în faţa sârbilor de la Partizan Belgrad în barajul de calificare pentru grupele Ligii Campionilor. Steaua ajuns, astfel, în Europa League, în al cărei play-off s-a calificat şi Astra Giurgiu (sud). Joi, aceasta a învins, pe teren propriu, cu 2-1, echipa engleză West Ham United, după ce, la Londra, remizaseră: 2-2.
