Alidzeri locale și europeani tru România
Tu stămână ditu soni ali campanie ninti di alidzerli ditu 9 di cirişaru, autoritățli române deadiră asiguripseri că sunt tru călindari cu andridzearea-a aţiloru dauă scrutinuri – local, şi aţelu europeanu – la cari 19 miliuñi di români sunt griţ s’yină la urni. Tutu cu tutu, fură tipusiti apropea 100 di miliuñi di buletini di vot, spusi purtătorlu di zboru a Guvernului, Mihai Constantin.
”Fură tipusiti cama di 22 di miliuñi di voturi tră alidzeari membrillli ditu România tru Parlamentul Europeanu și aproapea 80 di miliuñi di buletine di vot tră alidzearea a autoritățlor ali administrație publică locală. Structurli a MAI disvărtiră activităț speţifiţi tră s’li supervizeadză, tru colaborare cu prefecturli, ampărţarea a tutăloru cărţăloru tu secțiile di votari și sunt andreapti s’asiguripsească ditu 9 cirişaru și deapoa, până la ncllidearea ti pridari tuti materialili electorali, arada publică anănghisită ti exercitarea-a aluştui ndreptu democratic.”
Tră scrutinlu local, alegătorllii pot s’voteadza maş tu localitatea tru cari şedu cu casa ică reședința anregistrată ninti di 11 di apriliu. Tră europarlamentari, românii pot s’voteadză la iţi secție di votu ditu văsilie ică ditu xinătati. Cama di 900 di secții di votare lli-așteaptă româñilli ditu xinătati, a deapoa lista aluştoru easti pi site-ul a Ministerlui di Externe, mae.ro. Arădăpsearea-a secțiilor s-feaţi proporţionalu cu numirlu di cetăţeni români ditu cathi văsilie. Aşi nai ma multi secții di votu suntu tru Italia -150, tru Spania – 147 și tru Marea Britanie -104. Tutu cu tutu, numirlu a candidaţloru easti di 207.000 ş-cama, ditu arada-a aluştoru 494 s-angrăpsiră ti antriţearea tră Parlamentulu Europeanu.
România, cooperari cu văsilii ditu Balcani
Trei miniștri di Externi ditu Balcañilli ditu Ascăpitată eara viniţ volti ufiţiali București aestă stămână, cooperarea bilaterală și reghională eara anamisa di arada di muabeti ţi li avură cu ufiţialli di București. Tru arada-a muabeţloru, di ñiercuri, cu ufiţialu ditu Bosnia și Herțegovina, Elmeditu Konakovic, șeflu a statlui român, Klaus Iohannis haristusi tră tiñia di cari s’hărsescu aşkirladzlli româñi ţi llia parti la Operaţia EUFOR ALTHEA a UE tru aestă văsilie, România hiinda unu di proţlli sturi ti asiguripseari ună hăvaie sigura şi stabilă tru Balcañilli ditu Ascăpitată.
Prezidentulu Iohannis năpoi adusi zborlu ti agiutorlu ţi Bucureștiul va lu-da ti imnaticlu european şi euroatlantic a Balcanilor ditu Ascăpitată, catacum şi ti asigurarea-a securitatillei şi stabilitatillei tu reghiuni. Tut ñiercuri, ministurlu român di Externe, Luminiţa Odobescu, avu muabeti București, cu omologlu a lui arbinesu, Igli Hasani, ti andruparea a imnaticlui european a văsiliillei ditu Balcañilli ditu Ascăpitată, cundillinda vrearea ali Românie ta s’aibă alăxeari di expertiză tru aestă dumeni. Tutunăoară, Luminița Odobescu scoasi tu migdani „simasia pi cari România u da ti identitatea etnică, culturală şi lingvistică a minoritatillei naţională armânească ditu Arbinişieˮ.
Tu ahurhita-a stămânălli, Luminița Odobescu avu consultări și cu omologlu a lui muntenegreanu, Filip Ivanoviće, consultări tru cari cundille că România easti şi va s’armână un sturu ţi andrupaşti aderarea aliştei văsilie la UE. Atelli doi miniştri simnară planlu di lucru mutrindalui cooperarea tru kirolu 2024-2025. Un documentu ti idyea turlie fu simantu di șefa diplomațiillei di București și cu omologlu ditu Bosnia și Herţegovina.
România andrupaşti planlu a prezidentului Joe Biden mutrindalui Gaza
Prezidentulu Klaus Iohannis easti unu di tu arada-a şefañiloru di stat ţi simnă ună declaraţii comună ţi ndrupaşti ună akicăseari ti dănăsearea-a alumtiloru ti ceamauna anamisa di Israel şi Hamas. Vini oara că polimlu s’hibă dănăsitu, iarapoi aestă akicăseari easti nkisita anănghisită, cundilleadză declaraţia, cari căndăseaşti ateali dauă părţă s’aproaki planlu a prezidentului american Joe Biden, ţi pruveadi tu prota hopă un armistiţiu di 6 stămâni, deadu cu trădzearea năpoi, israeliană, ditu locărli cabaia bănati tu Cumata Gaza, silighearea-a născăntoru ditu ostatiţlli Hamas şi a născăntoru prizonieri palestinieni, a deapoa tu a daua hopă, a curi detalii armâne s’hibă apufusiti, ună dănăseari a aumtiloru şi elefteriseari tuţ ostatiţlli.
Andamasi a prezidentulu Klaus Iohannis
Prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, avu, gioi, ună andamasi cu ambasadorlli a statilor membre ali UE acreditaţ Bucureşti, cu furñia că tu bitisita a meslui dănăseaşti mandatlu a Prezidenţiillei belgieană la Consiliului UE. Andamasea fu ună furñie ta s’facă isapi catandisea tu cari easti tu aestu kiro Uniunea şi tră planurli ditu yinitoru. Anda adusi aminti contextulu ivrupeanu complexu, prezidentulu Klaus Iohannis cundille că promovarea a unăllei agendă europeană vărtoasă, thimilliusită pi unitati, coeziune, şi solidaritati pi livelu ali UE easti di mari simasie, căţe maş pritu unitatea di acţiune şi solidaritati Uniunea aprăftăsi s’hibă ma vătoasă cafi oară.
Tru ţi mutreaşti catandisea dtu Ucraina, prezidentulu ali Românie spusi că easti ananghi di agiutorlu ali UE neise tu multili planuri. Di altă parti, tut gioi, prezidentulu Iohannis lu-aştiptă Prezidentulu a Comitetlui Olimpic Internaţional, Thomas Bach, ţi eara vinnitu deadunu cu Spyros Capralos, Prezidentulu a Suţatăllei Comitetiloru Olimpiţi Europeani, Octavian Morariu, membru a Comitetlui Olimpic Internaţionalu tră România, şi Mihai Covaliu, Prezidentulu a Comitetlui Olimpic şi Sportivu Român.
Andamasea cu reprezentanţălli ali delegaţie cu numa, Minarea Olimpică s’arădăpseaşti tu şingirlu a gaereţloru nkisiti di prezidentulu Klaus Iohannis tră s’dimănă pi nai analtu livelu, un mesaj ti andrupari sportivlli români cari va s’llia parti la Agiocurli Olimpiţi di Paris, s’cundilleadză tu un comunicat ali Prezidenţille. Tru arada ali andamasi fu yilipsită axia di suţăllie a sportului pritu Agiocurli Olimpiţi di veară, cari va s’dizvărtească tu kirolu 26 di alunaru – 11 di agustu tru Franţa.
Autoru: Corina Cristea
Armãnipsearea: Taşcu Lala
