Radio România Internațional

Tag: Cumintenia Pământului

  • Subscripţie publică pentru opera lui Brâncuşi

    Subscripţie publică pentru opera lui Brâncuşi

    În 1886, sub sloganul Daţi un leu pentru Ateneu!, românii au
    strâns 500 de mii de lei-aur, sumă care, împreună cu alte donaţii, a făcut
    posibilă începerea lucrărilor la clădirea Ateneului Român din Bucureşti,
    clădire emblematică a capitalei. După 128 de ani, o iniţiativă similară vizează
    achiziţionarea uneia dintre capodoperele lui Constantin Brâncuşi, Cuminţenia
    Pământului. Operă de referinţă a sculptorului român, ea ar putea intra în
    proprietatea statului din toamnă. Aceasta cu condiţia ca, prin subscripţie publică să se strângă 6 milioane de euro – parte a sumei de 11
    milioane de euro convenită de guvernul român cu proprietarii statuii.

    Şeful
    executivului de la Bucureşti, Dacian Cioloş, a precizat, într-o emisiune
    televizată, că lansarea subscripţiei publice pentru cumpărarea operei
    reprezintă un parteneriat între stat şi societate. Dacian Cioloş: Faptul
    că lansăm această subscripţie publică, o facem pentru că am vrea să ne asumăm
    împreună, statul împreună cu societatea, acest gest. Dacă nu se adună suma,
    înseamnă că împreună am decis să renunţăm. Va exista un document public cu
    istoricul lucrării, inclusiv din punct de vedere juridic, cu o transparenţă
    totală din acest punct de vedere, ca să eliminăm orice suspiciune, legată de orice
    alte interese.


    Pentru achiziţionarea operei lui Brâncuşi, statul român
    uzează de dreptul său de preempţiune.


    Invitat la Radio România, ministrul
    Culturii, Vlad Alexandrescu, a făcut câteva precizări: Nu există
    niciun ban care va fi câştigat de vreo companie privată de pe urma acestei
    operaţiuni, care trebuie să fie perfect transparentă şi se va încheia la data
    de 30 septembrie, deci până la 30 septembrie oamenii care doresc să contribuie
    la această achiziţie o vor putea face. Suma minimă este suma minimă. Dacă
    vrei să dai un leu, dai un leu, nu asta este problema. Ideea este că nu există
    nicio constrângere. Aceasta nu este o taxă, este o donaţie, pe care cineva
    poate să o facă sau nu o facă, dacă crede sau dacă nu crede în această
    iniţiativă, şi poporul român va avea ocazia să arate dacă crede şi el că merită
    ca această lucrare să rămână în circuitul public.


    Cred că valoarea
    excepţională a lucrării lui Brâncuşi stă în faptul că reprezintă o etapă
    decisivă în formarea lui, în expresia lui artistică. Valoarea Cuminţeniei
    Pământului stă în special în faptul că ea nu a mai fost replicată de
    Brâncuşi, câtă vreme Sărutul, de pildă, cunoaşte şase variante    ,
    a mai spus Vlad Alexandrescu.

  • Retrospectiva săptămânii 13.03 – 19.03.2016

    Retrospectiva săptămânii 13.03 – 19.03.2016

    Concluziile vizitei FMI în România



    Experţii Fondului Monetar Internaţional
    au recomandat autorităţilor de la Bucureşti să evite o majorare excesivă a
    salariului minim şi să renunţe la scăderea taxelor şi impozitelor, programată
    pentru anul viitor. La încheierea unei misiuni de evaluare în România, şeful
    delegaţiei FMI, Reza Baqir, a menţionat că măsurile de reduceri de taxe
    implementate prin noul Cod fiscal sunt pro-ciclice şi ameninţă capacitatea
    României de a reacţiona în viitoare perioade de regres economic. Experţii FMI
    consideră că, în actuala conjunctură, deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB
    anul viitor şi recomandă autorităţilor române revenirea la un nivel mai redus
    al deficitului pe perioada următorilor 3 ani. FMI a atras atenţia şi asupra
    posibilului impact al legii dării în plată asupra sectorului financiar.
    Experţii spun că este important ca orice măsură de sprijin să fie ţintită,
    adică să beneficieze de ea doar aceia care au cu adevărat nevoie, să nu fie
    irosite resurse pentru sprijinirea celor care au contractat credite în scopuri
    speculative sau de investiţii sau a celor care îşi pot permite în continuare să
    îşi achite ratele.



    Decizii
    privind instrumentarea dosarelor



    DNA este în curs de adaptare la noile norme stabilite în urma
    deciziei CCR cu privire la interceptări şi adoptării ordonanţei de guvern care
    prevede că în instrumentarea dosarelor poate fi folosită aparatura SRI, nu şi
    personalul. Procurorul şef Laura Codruţa Kovesi a explicat că, până când DNA nu
    va primi necesarul estimat la 130 de poliţişti şi 10 milioane de euro pentru
    dotări, ar urma să fie afectată durata de soluţionare a dosarelor. Laura
    Codruţa Kovesi a amintit din nou că interceptările din dosarele DNA sunt
    întotdeauna dublate de alte categorii de probe, însă rămâne de văzut felul în
    care judecătorii vor răspunde în fiecare caz în parte cererilor din partea
    celor trimişi în judecată prin care au cerut anularea unor probe din dosarele
    de corupţie. Instituţiile însărcinate cu apărarea ţării şi siguranţa naţională
    au reacţionat după recenta decizie a Curţii Constituţionale a României de a
    bloca posibilitatea ca SRI să poată face interceptări în dosarele instrumentate
    de Direcţia Naţională Anticorupţie şi de alte parchete. În urmă cu o săptămână,
    executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care permite ca interceptările în
    cauze penale să fie efectuate în continuare, dar nu de către Serviciul Român de
    Informaţii.



    Bilanţul
    victimelor de la Colectiv a ajuns la 64



    Încă o victimă a incendiului din clubul Colectiv de acum cinci luni
    a decedat într-un spital bucureştean, bilanţul tragediei ridicându-se astfel la
    64 de morţi. Ultima victimă este un tânăr de 21 de
    ani, student la Academia de Ştiinţe Economice
    din Bucureşti şi, potrivit medicilor, el a murit în urma unor complicaţii
    hemoragice după ce a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale. În prezent, în clinici din străinătate mai sunt
    internate 10 persoane rănite în noaptea de 30 octombrie 2015, când un incendiu a izbucnit în clubul bucureştean unde
    trupa rock Goodbye to Gravity
    susţinea un concert de lansare a unui nou album. Din cauza unor artificii
    aprinse a luat foc materialul de antifonare din incintă, iar incendiul izbucnit
    s-a extins rapid. Potrivit vicepreşedintelui Asociaţiei Române pentru Tehnica
    de Securitate, Stelian Arion, în România nu există suficientă cultură în
    domeniul securităţii şi prevenţiei dezastrelor, iar pregătirea corpului
    profesional care să controleze respectarea regulilor are lacune. Pe de altă
    parte, prin ignorarea unor posibile pericole, mulţi întreprinzători îşi riscă
    propriile afaceri şi pun în pericol viaţa oamenilor.



    Legea
    antifumat a intrat în vigoare în România



    Din 17 martie, în România nu se mai poate fuma în spaţiile publice
    închise. Legea antifumat, adoptată în urmă cu aproape două luni, prevede că nu
    se mai poate fuma la locul de muncă sau în instituţiile publice,în mijloacele de transport în comun şi
    la locurile de joacă pentru copii. De asemenea, este interzis complet fumatul
    în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi în cele destinate protecţiei şi
    asistenţei copilului, de stat şi private. Nici în magazine, expoziţii sau
    târguri în spaţiu închis, centre comerciale sau pieţe închise nu mai este
    permis fumatul. Un ghid de aplicare a legii, publicat pe site-ul Guvernului de
    la Bucureşti, precizează că alte spaţii în care fumatul este interzis sunt
    restaurantele, barurile, cafenelele, terasele închise sau cluburile, inclusiv
    cele cu acces restricţionat, cazinourile, unităţile cultural-artistice,
    sportive sau recreative, spaţiile închise din autogări, gări şi aeroporturi.
    Excepţie de la legea antifumat fac celulele pentru deţinuţi din penitenciarele
    de maximă siguranţă şi locurile special amenajate din zonele de tranzit din
    aeroporturile internaţionale.



    Statul român achiziţionează Cuminţenia pamântului, opera
    sculptorului Constantin Brâncuşi



    Proprietarii lucrării Cuminţenia pamântului, opera
    sculptorului Constantin Brâncuşi, au acceptat oferta de achiziţie, de 11
    milioane de euro, propusă de comisia de negociere mandatată de executivul român.
    Anunţul a fost făcut de ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, care a precizat
    că guvernul va plăti 5 milioane de euro, iar pentru restul sumei, ministerul va
    lansa o subscripţie publică naţională. Proprietarele lucrării spun, însă, că
    statul român şi-ar putea pierde dreptul de preempţiune asupra sculpturii lui
    Constantin Brâncuşi, în cazul în care suma negociată nu va fi virată integral
    de către guvern în termen de 14 zile, conform contractului.

  • Statul român cumpără „Cuminţenia pământului”

    Statul român cumpără „Cuminţenia pământului”

    Constantin Brâncuşi a
    lăsat omenirii o moştenire culturală fabuloasă. Maestru al liniilor şi formelor desăvârşite,
    celebrul sculptor a adus, prin creaţia sa, o schimbare de paradigmă în arta
    plastică modernă, evadând din tiparele clasice şi inovând prin retrasarea
    liniilor trecutului în forme până la el nemaivăzute. A imaginat în metal sau în piatră
    sentimente, ipostaze, filosofii …

    Prestigioasele case de licitaţii Christie’s şi
    Sotheby’s, cele mai importante din lume, au organizat, în timp, numeroase vânzări
    ale unor lucrări ale lui Constantin Brâncuşi.
    Aflată în topul licitaţiilor cu obiecte din patrimoniul cultural brâncuşian,
    Casa Christie’s deţine şi recordul de preţ pentru vânzarea unei opere semnate
    de artistul plastic român : 27,4 milioane de dolari.

    În mod incredibil, însă,
    românii – compatrioţii săi – nu au ştiut sau nu au putut să protejeze şi să
    promoveze la adevărata ei valoare moştenirea pe care Brâncuşi a lăsat-o. Abia
    anul acesta, pe 19 februarie, pentru prima oară, a fost marcată Ziua Brâncuşi, sărbătoare
    naţională. Se discută şi despre
    înfiinţarea, la Târgu Jiu, în apropierea locului naşterii
    sculptorului, a unui Muzeu Naţional care să îi poarte numele. În plus, lucrări
    din celebrul Atelier din Paris al lui Constantin Brâncuşi ar putea fi trimise,
    cu titlu de împrumut, pentru a fi expuse în acest nou muzeu. Apoi, recent,statul român anunţase şi că va reînnoda
    procesul de achiziţie a sculpturii ‘Cuminţenia pământului’, aflată într-o colecţie
    privată din România şi scoasă la vânzare. Nu mai departe de miercuri,
    ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunţat, pe Facebook, că proprietarii au acceptat oferta de 11 milioane de
    euro propusă de comisia de negociere
    mandatată de Executiv. Din cele 11 milioane, Guvernul va plăti 5, iar
    pentru restul Ministerul Culturii va lansa o subscripţie publică naţională.

    Realizată în 1907, ‘Cuminţenia
    Pământului’, alături de opere precum ‘Sărutul’ şi ‘Rugăciunea’, marchează cea
    mai apreciată perioadă de creaţie a lui Brâncuşi. Sculptura a avut, de-a lungul istoriei, doi
    proprietari. Primul a fost inginerul Gheorghe Romaşcu, un bun prieten al artistului care a cumpărat-o, în 1911, direct de la el. În 1957, regimul
    comunist a luat-o în mod abuziv şi a expus-o în Muzeul de Artă al României. În
    urma unui proces lung, opera a fost retrocedată în 2012 moştenitorilor lui Romaşcu,
    odată cumpărată, acum, de la ei, aceasta urmând să revină tuturor românilor.

    Indiferent care e starea de prosperitate a
    naţiunii – spunea ministrul Vlad Alexandrescu – Statul trebuie să dea, şi el, o
    parte din sumă. Tot Statul trebuie să răscumpere, într-o anumită măsură,
    nedreptatea care i-a fost făcută lui Brâncuşi în anii ’50, când comuniştii i-au
    considerat arta decadentă şi formalistă şi când autorităţile vremii au încercat,
    de exemplu, să smulgă cu tractorul Coloana Infinitului de la Târgu Jiu.