Constantin Brâncuşi a
lăsat omenirii o moştenire culturală fabuloasă. Maestru al liniilor şi formelor desăvârşite,
celebrul sculptor a adus, prin creaţia sa, o schimbare de paradigmă în arta
plastică modernă, evadând din tiparele clasice şi inovând prin retrasarea
liniilor trecutului în forme până la el nemaivăzute. A imaginat în metal sau în piatră
sentimente, ipostaze, filosofii …
Prestigioasele case de licitaţii Christie’s şi
Sotheby’s, cele mai importante din lume, au organizat, în timp, numeroase vânzări
ale unor lucrări ale lui Constantin Brâncuşi.
Aflată în topul licitaţiilor cu obiecte din patrimoniul cultural brâncuşian,
Casa Christie’s deţine şi recordul de preţ pentru vânzarea unei opere semnate
de artistul plastic român : 27,4 milioane de dolari.
În mod incredibil, însă,
românii – compatrioţii săi – nu au ştiut sau nu au putut să protejeze şi să
promoveze la adevărata ei valoare moştenirea pe care Brâncuşi a lăsat-o. Abia
anul acesta, pe 19 februarie, pentru prima oară, a fost marcată Ziua Brâncuşi, sărbătoare
naţională. Se discută şi despre
înfiinţarea, la Târgu Jiu, în apropierea locului naşterii
sculptorului, a unui Muzeu Naţional care să îi poarte numele. În plus, lucrări
din celebrul Atelier din Paris al lui Constantin Brâncuşi ar putea fi trimise,
cu titlu de împrumut, pentru a fi expuse în acest nou muzeu. Apoi, recent,statul român anunţase şi că va reînnoda
procesul de achiziţie a sculpturii ‘Cuminţenia pământului’, aflată într-o colecţie
privată din România şi scoasă la vânzare. Nu mai departe de miercuri,
ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunţat, pe Facebook, că proprietarii au acceptat oferta de 11 milioane de
euro propusă de comisia de negociere
mandatată de Executiv. Din cele 11 milioane, Guvernul va plăti 5, iar
pentru restul Ministerul Culturii va lansa o subscripţie publică naţională.
Realizată în 1907, ‘Cuminţenia
Pământului’, alături de opere precum ‘Sărutul’ şi ‘Rugăciunea’, marchează cea
mai apreciată perioadă de creaţie a lui Brâncuşi. Sculptura a avut, de-a lungul istoriei, doi
proprietari. Primul a fost inginerul Gheorghe Romaşcu, un bun prieten al artistului care a cumpărat-o, în 1911, direct de la el. În 1957, regimul
comunist a luat-o în mod abuziv şi a expus-o în Muzeul de Artă al României. În
urma unui proces lung, opera a fost retrocedată în 2012 moştenitorilor lui Romaşcu,
odată cumpărată, acum, de la ei, aceasta urmând să revină tuturor românilor.
Indiferent care e starea de prosperitate a
naţiunii – spunea ministrul Vlad Alexandrescu – Statul trebuie să dea, şi el, o
parte din sumă. Tot Statul trebuie să răscumpere, într-o anumită măsură,
nedreptatea care i-a fost făcută lui Brâncuşi în anii ’50, când comuniştii i-au
considerat arta decadentă şi formalistă şi când autorităţile vremii au încercat,
de exemplu, să smulgă cu tractorul Coloana Infinitului de la Târgu Jiu.