Radio România Internațional

Tag: cumparaturi

  • Etichetele produselor alimentare pot păcăli consumatorii din UE

    Etichetele produselor alimentare pot păcăli consumatorii din UE

    Etichetele produselor alimentare ar trebui să-i ajute pe oameni să ia decizii în cunoștință de cauză atunci când cumpără mâncare, spune Curtea Europeană de conturi. În realitate, arată o analiză a instituției, consumatorii sunt bombardați cu tot mai multe mențiuni, logouri, sloganuri, etichete și nutri-scoruri care pot fi confuze.

    Spre exemplu, produsele care conțin zahăr, cum ar fi batoanele energetice, pot fi promovate drept „bogate în proteine,”. În mod similar, consumatorii văd din ce în ce mai des pe etichete mențiuni de sănătate nereglementate referitoare la ingrediente vegetale, care ar asigura un plus de energie sau ar îmbunătăți performanța fizică . În fapt, spune Curtea de Conturi, nu există dovezi științifice care să susțină astfel de afirmații.

    În schimb, potrivit analizei instituției europene de audit, unele firme din industria alimentară dau dovadă de o prudență excesivă în semnalarea alergenilor și recurg la formulări vagi precum „poate conține”. Acest lucru limitează opțiunile persoanelor cu alergii alimentare.
    Vegetarienii și veganii au cel mai mult de suferit: cum nu există o definiție la nivelul Uniunii a produselor vegetariene și vegane, nu există nici norme pentru etichetarea corectă a acestor produse.

    Confuze pot fi și așa-numitele etichete „curate” (care subliniază absența anumitor ingrediente, de exemplu „fără antibiotice”) sau cele care fac referire la calități necertificate ale produselor (cum ar fi „proaspăt” și „natural”), dar și gama largă de afirmații legate de protecția mediului. Din păcate, atrage atenția Curtea de Conturi, normele actuale nu sunt în măsură să prevină astfel de practici.

    Auditorii europeni au constatat totodată că în pofida tuturor acestor probleme, educarea consumatorilor nu pare a fi o prioritate. În ultimii patru ani, Uniunea Europeană a alocat mai puțin de 5 milioane și jumătate de euro pentru campanii de sensibilizare privind etichetele produselor alimentare, iar statele membre nu au decât sporadic inițiative legate informarea consumatorilor.

    Există deficiențe și la nivelul controalelor și sancțiunilor, iar firmele pot profita de aceste lacune. Cel mai greu pot fi controlate vânzările online de produse alimentare prin intermediul unor site-uri înregistrate în afara Uniunii Europene.

    O soluție la toate aceste probleme ar fi instituirea de norme comune în toate statele membre, care i-ar putea ajuta pe consumatori să identifice opţiunile alimentare sănătoase şi ar putea preveni bolile legate de alimentaţie.

  • Obiceiurile românilor la mall

    Obiceiurile românilor la mall

    Şapte din zece români merg la mall cel puţin o dată pe săptămână, iar dintre aceştia trei sunt femei şi patru bărbaţi. În plus, dacă domnii sunt cei care vin mai des la mall, doamnele petrec mai mult timp per vizită. Iar în ce priveşte obiceiurile de cumpărare, bărbaţii cheltuie cu 10% mai mult decât femeile (302 lei vs 275 lei)” au constatat autorii unui studiu realizat de Reveal Marketing Research. Explicația constă în faptul că bărbații achiziționează tehnologie care, după cum se știe, este mai scumpă.



    Dar datele din această cercetare surprind de mai multe ori. De pildă, conform clișeelor mentale, ne-am fi așteptat ca numărul femeilor să fie mai mare printre cei pasionați de mersul la mall. Apoi cifra de 7 din 10 pare cam mare raportat la puterea de cumpărare generală a românilor. Însă, dacă aprofundăm analiza și începem să ținem cont și de factori precum proximitatea, explicațiile încep să apară și ni le oferă acum sociologul Dan Petre:



    În primul rând, în cazul României și în pricipal în cazul Bucureștiului, spre deosebire de alte capitale europene, mall-urile sunt plasate într-o mult mai mare măsură în interiorul orașului. În alte capitale europene, mall-urile sunt amplasate mai spre marginea orașului, iar proximitatea joacă un rol foarte, foarte important. Al doilea motiv : din câte țin eu minte, suntem pe primul loc la metri pătrați de suprafață de mall per capita în Europa, în toată România. Deci mall-urile se întind pe o suprafață mare. Și al treilea motiv este faptul că există o tendință culturală. Mall-ul oferă o experiență sau oportunități condensate de experiențe. Adică mă duc și ca să acopăr o nevoie utilitară sau fac cumpărături pentru familie, dar și să fac cumpărături pentru mine, în principal haine. Am văzut în acest studiu că în principal hainele sunt căutate. În al doilea rând, vreau să am o experiență de socializare la cafea sau la masă. Mall-ul reprezintă în acest moment un loc în care poți, dacă ești consumator, să iei foarte mult din experiențele de care ai nevoie într-un singur loc.”




    Cu toate acestea, mersul la mall nu este doar o experiență funcțională sau pragmatică, ci și una emoțională. Chiar dacă motivele imediate sunt cele utilitare — cum ar fi cumpărăturile -, există și motive strict subiective, cum ar fi plimbarea sau socializarea la masă sau la o cafea. Apoi, studiul recent evidențiază și câteva caracteristici generaționale. Conform studiului, suma cheltuită în medie de către români la o vizită în mall este de aproape 300 de lei. Cei mai cheltuitori sunt cei din segmentul de vârstă 36-45 de ani (Millenials), cu aproape 370 lei, urmaţi îndeaproape de Generaţia X (cei de la 45 de ani în sus), care cumpără în valoare de circa 330 lei într-o vizită la mall. Cel mai puţin cheltuie într-o sesiune de cumpărături Generaţia Z, formată din tinerii între 14 și 25 de ani, adică numai 200 lei. Sociologul Dan Petre dezvoltă subiectul pornind de la nevoia de socializare a tinerilor, dar și de la veniturile fiecărei generații.



    Se vede din sumele pe care le cheltuiesc care este nivelul de venituri la care are acces fiecare generație. Generația Millennials, care este în zona de maxim de maxim potențial în acest moment – angajabilitate, acces la resurse, acces la putere socială — cheltuiește cel mai mult. Urmează generația X care a avut timp să acumuleze resurse și apoi generația Z, care încă nu are suficient de multe resurse, dar care este în în ascensiune. Dar au mai mult timp liber și cumva asta compensează lipsa banilor. Ei petrec cel mai mult timp, dar cheltuiesc cel mai puțin. Întotdeauna este un joc între timp și resurse.”



    În ceea ce privește timpul petrecut la mall, 73% dintre domni sunt prezenţi aici de câteva ori pe săptămână, 23% merg între o dată şi trei ori pe lună, iar 4% mai rar de o dată la trei luni. Doamnele, în schimb, vizitează des centrele comerciale în proporţie de 67%, fac 1-3 vizite pe lună în proporţie de 29% şi doar 4% au declarat că se duc la mall mai rar de o dată pe sezon. De asemenea, timpul mediu pe care îl petrec românii într-o vizită la mall este de puţin peste 2 ore (130 minute).



    Luate în sine, poate datele nu spun mare lucru, însă, de pildă, cuplate cu informațiile din barometrele de consum cultural, imaginea despre cum își petrec românii timpul libere se completează. În 2019 — ultimul al pre-pandemic care a permis realizarea unei cercetări obișnuite pe acest subiect — per total 5% dintre români au văzut un spectacol de teatru, tot 5% au vizitat muzeele, 9% au mers la cinematograf și 8% la spectacole de divertisment. Bineînțeles, odată coroborate aceste date cu cele despre vârstă, studii, loc de trai și situație economică, concluziile se aprofundează și se detaliază. De pildă, foarte multe localități din România sunt lipsite de săli de teatru, cinematografe, muzee sau librării. La fel se întâmplă și în cazul mersului la mall sau al altor variante de socializare care depinde de alternativele puse la dispoziție, comentează Dan Petre:



    Există un coș de oportunități la care oamenii au acces și își distribuie timpul în funcție de oportunitățile care le sunt la îndemână. Cu cât sunt mai multe oportunități, cu atât oamenii folosesc mai multe dintre ele. Dau un singur exemplu aici: festivalurile urbane, cum sunt, de exemplu, în cazul Bucureștiului, închiderea bulevardului Kiseleff sau a Căii Victoriei pentru traficul auto și deschiderea lui pentru experiențe pietonale în interiorul orașului. Sunt mulți bucureșteni care vin acolo pentru street-food, concerte, plimbare. Pur și simplu sunt mulți bucureșteni care fac lucrul acesta, ceea ce arată că în momentul în care au mai multe oportunități nevoile lor se distribuie. Dacă ar exista mai multe, s-ar mai distribui, mai ales în anumite perioade ale anului. Sezonalitatea contează foarte mult.



    De asemenea, structura economiei românești se axează foarte mult pe servicii, deci pe economie terțiară, pe ceea ce duce la consum. Dar consumul acesta este cel mai bine optimizat în spații de tip mall care este o mașinărie de oferit experiențe de consum. Iar economia României este foarte mult orientată către consum. Și atunci era cumva de așteptat să se dezvolte mai mult locurile în care consumul să fie foarte intens și optimizat pentru branduri și pentru producători.”



    În situația aceasta și atâta timp cât ea se va menține, nu se poate concluziona decât ceea ce au constatat și autorii studiul pomenit înainte : mall-urile joacă un rol important în stilul de viaţă al consumatorilor, succesul acestora pe piaţa românească fiind de necontestat.”






  • Schimbarea gusturilor românilor în vreme de pandemie

    Schimbarea gusturilor românilor în vreme de pandemie

    Potrivit unui studiu EY Future Consumer
    Index, criza generată de epidemia de COVID-19 definește patru categorii
    distincte de comportamente în rândul consumatorilor: Redu drastic
    cheltuielile, Păstrează-ți calmul și cheltuie, Economisește și fă stocuri
    și Hibernează și cheltuie. Consumatorii care se încadrează în segmentul Redu
    drastic (mai precis, 27,3%) cheltuiesc mai puțin în toate categoriile de
    consum, deoarece pandemia are un efect mai sever asupra statutului lor
    profesional. Cei din categoria Păstrează-ți calmul și cheltuie (26,2%) nu
    și-au schimbat obiceiurile de consum. Cei mai mulți consumatori (35,1%) se
    înscriu însă în categoria Economisește și fă stocuri, sunt pesimiști și
    privesc cu neîncredere viitorul. Consumatorii din segmentul Hibernează și
    cheltuie (11,4%) cheltuiesc cel mai mult pe toate categoriile de produse.


    Întrebat dacă s-au schimbat gusturile
    românilor pe pandemie, Bogdan Voicu, sociolog, Institutul de cercetare a
    calităţii vieţii, ne-a spus: Nu ştim. Anul trecut, pandemic, ca şi anul
    acesta sunt ani deosebiţi, în care perioadele diferite de tipuri de consum se
    succed şi atunci nu pot da un model clar. Avem nevoie să observăm modul de
    consum pe o perioadă un pic mai lungă, în care să nu apară schimbări, schimbările
    însemnând noi carantine, restricţii de a intra în magazine şamd. Altfel,
    aparent a crescut consumul online, însemnând că avem oameni care comandă
    online, oameni care nu cumpărau deloc aşa înainte şi acum o fac. Asta ar fi
    schimbarea majoră. Numai că nu aş pune-o neapărat pe seama pandemiei, care doar
    a acceerat procesul care oricum se întâmpla, dar România era un pic în spatele
    altor ţări. Nu m-aş grăbi să pun lucrurile pe seama pandemiei.



    Un chocolatier celebru în România lansase
    recent ideea că a crescut, spre exemplu consumul de ciocolată pe timpul
    pandemiei , aşa că am cerut părerea lui Bogdan Voicu în această privinţă: Sunt multe lucruri cărora pandemia le-a dat un impuls. De altfel, în
    general astfel de evenimente negative majore au rolul de a împinge înainte un
    pic omenirea. Ceea ce nu înseamnă că sunt de dorit, dar au şi astfel de efecte
    neaşteptate. Am văzut şi eu studiul cu ciocolata, dar nu ştim dacă e aşa,
    pentru că raportările pe care le vedea noi acolo erau legate de volumul
    financiar, iar lucrurile pot fi mai variate. Dacă preţurile au crescut şi au
    crescut, variaţia dintre sumele din trecut şi cele de acum ar trebui să ţină
    cont de indicele de creştere a preţurilor. Dacă s-au schimbat cantităţile, aceasta
    ar fi cu adevărat interesant, dar nu văd nicio raportare în acest sens. Cred că
    e devreme să ne pronunţăm în acest sens. E posibil să fi crescut un pic
    consumul de ciocolată, dar trebuie comparat cu ce se întâmpla înainte. Au
    dispărut aproape complet vacanţele în străinătate, ceea ce a dus automat la o
    creştere a consumului intern. Nu mai mergi în străinătate, prin urmare stai mai
    mult acasă şi consumi mai mult acasă.



    Pe reţelele de socializare, de asemenea, a
    părut că mulţi români au început să se întreacă în măiestrie şi să gătească
    acasă. Dar Bogdan Voicu nu crede că această schimbare are şanse să devină
    trend: Câteva luni când practic pentru majoritatea nu s-a putut ieşi, oamenii
    au gătit mai mult acasă, nu au mai mâncat la birou unde unii dintre ei mâncau.
    Dar altfel, e de văzut dacă asta se păstrează pe termen lung. Eu mă îndoiesc.
    Mă aştept, dimpotrivă, să crească ponderea celor care mănâncă mai des în oraş,
    pentru că ăsta e trendul firesc în dezvoltarea societăţii româneşti.


    Bogdan Voicu a adăugat: Sunt sceptic să cred că ceea ce am văzut în cele câteva luni în care
    nu am putut ieşi din casă, că astfel de evenimente vor avea darul de a produce
    schimbări în obiceiurile de consum majore. Mă aştept ca majoritatea să se
    întoarcă la practicile anterioare, imediat ce se termină pandemia. Pe de altă
    parte, e altceva ce se întâmplă şi e important şi va schimba modelul de consum:
    şi anume oamenii, în speţă atât angajatorii, companiile, cât şi angajaţii au
    descoperit că pot să îşi desfăşoare multe activităţi de acasă, în telemuncă,
    ceea ce scade probabilitatea ca după pandemie să se mai întoarcă la birou. E un
    lucru care se escoperise de multă vreme şi pe care pandemia l-a accelerat, în
    sensul flexibilizării programului de lucru, care la rândul său are drept
    consecinţă dispariţia pauzei de masă pe care o petreci cu colegii de birou. De
    aceea cred că ceea ce se va întâmpla pe piaţa românească este că restaurantele
    cu livrare la domiciliu vor prolifera, vor avea şi mai mulţi clienţi decât aveau
    înainte. De altfel, asta se şi vede, sunt multe localităţi noi sau cartiere
    noi, în care au apărut pe timpul pandemiei unităţi noi de mâncare.


    Personal, eu vă invit să gustaţi o
    bomboană de ciocolată, să beţi un ceai cu lămâie şi ghimbir sau vă pot sugera o
    reţetă savuroasă de brioşe, găsită pe net! Sau, fiindcă am Certificat Verde, aş
    putea ieşi la restaurant. Dar asta e doar abordarea mea!

  • Combaterea risipei alimentare

    Combaterea risipei alimentare

    Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. În Uniunea Europeană sunt irosite anual 88 de milioane de tone de alimente, în jur de 20% din totalul alimentelor produse.

    Se estimează că în Uniunea Europeană sunt generate anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a 173 de kilograme pe cap de locuitor. Pe primul loc în generarea deșeurilor alimentare se găsesc gospodăriile.

    Potrivit unui sondaj Eurobarometru, etichetele privind data expirării nu sunt bine înțelese de consumatorii europeni. Această confuzie sporește rata risipei alimentare. Statisticile Uniunii Europene arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, cu 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an.

    Ce se poate face pentru combaterea risipei alimentare din România, ne spune Sorin Minea, președintele Federației Patronatelor din industria alimentară Romalimenta:

    Marea majoritate a produselor aruncate nu sunt cele din magazine sau din fabrici, ci sunt cele din gospodăria fiecăruia dintre noi. Dacă produsele la limita termenului de valabilitate se vor ieftini, tendinţa de a cumpăra mai mult va deveni mai mare. Problema României este o problemă diferită faţă de marea majoritate a ţărilor din Comunitatea Europeană. Noi am încercat să luăm un model franţuzesc care vorbeşte despre băncile de alimente. Modelul franţuzesc, a se ţine cont că totuşi din punct de vedere al siguranţei nu, dar din punct de vedere al transportului, al depozitării şi al tuturor celorlalte şi al educaţiei, este puţin peste noi. Dar totuşi au avut nişte probleme cu salmonella, dacă nu mă înşel, la produsele de origine animală. De aceea, idealul este ca în clipa în care vorbim despre risipa alimentară să nu încercăm să împărţim în dreapta şi în stânga produse de origine animală perisabile, pentru că riscul este imens. Totdeauna România a vut tendinţa să ia un model. Ca să poţi să aplici în România un sistem trebuie, în primul rând, să ai un studiu despre situaţia reală din România. A-l tenta pe român să cumpere cel mai mult reducând preţul în magazine, părerea mea sinceră este că nu reduce risipa. Ar trebuie mai mult pe factorul educaţional, ar trebui mai mult să i se explice românului că orice s-ar întâmpla magazinele nu vor dispărea din România.


  • Românii între Crăciun şi Revelion

    Românii între Crăciun şi Revelion

    Crăciunul din acest an a fost cel mai sigur şi cel mai liniştit din ultimii cinci ani, a anunţat Ministerul român de Interne. 37 de mii de poliţişti, jandarmi, pompieri, poliţişti de frontieră şi angajaţi SMURD au contribuit la asigurarea conditiilor necesare. La nivelul tuturor Unităţilor de Primiri Urgenţe, numărul pacienţilor a crescut în noaptea de Crăciun cu 20% faţă de o seară obişnuită, cu toate că medicii recomandaseră mai multă moderaţie în ceea ce priveşte mâncarea şi consumul de alcool.



    În perioada sărbătorilor de iarnă, vânzările cresc la unele produse cu până la 200%. În general, însă, clienţii fac cumpărături în luna decembrie cu 35 de procente mai mult decât în alte luni ale anului. Cele mai căutate au fost şi în 2015 produsele alimentare pentru mesele festive, brazii, decoraţiunile de casă şi jucăriile.



    Şi piaţa creditelor a avansat în acest an, pe fondul relansării consumului, al reducerii dobânzilor şi al măsurilor de relaxare fiscală adoptate de Guvern. Premierul Dacian Cioloş a declarat că deficitul pe anul viitor se va situa în jurul celui prognozat – de până la 3%, dar guvernul trebuie să fie foarte atent pentru a feri ţara de o destabilizare economică pe termen lung. El a precizat că 2016 nu va fi un an al austerităţii, dar a evocat necesitatea implementării de reforme în anumite instituţii din cadrul Executivului precum administraţia, transporturile, sănătatea şi educaţia.



    Anul acesta, angajaţii din sănătate au primit majorări de 25%, la fel şi personalul didactic. Cât priveşte moneda naţională – leul — aceasta a fost relativ stabilă, chiar dacă au existat câteva episoade de depăşire a pragului de 4,5 lei pentru un euro. Analiştii spun că variaţiile mai importante au fost determinate, în principal, de influenţe ale unor factori externi. Totuşi, leul a înregistrat variaţii mult mai reduse decât alte valute ale ţărilor din regiune, precum Ungaria sau Polonia. De la 1 ianuarie 2016, trei dări importante se reduc: taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe dividende şi cel pentru micile afaceri.



    Prima zi a anului viitor aduce TVA redusă la 20%, ceea ce înseamnă că toate produsele ar trebui să fie mai ieftine, iar românii să rămână cu mai mulţi bani în buzunar. Impozitul pe dividende va scădea de la 16% la 5%. Sunt veşti bune şi pentru micii patroni. Cei care au mai mulţi angajaţi vor plăti un impozit pe venit de 1%, iar cei fără salariaţi – 3%. Toate aceste măsuri vor lăsa un gol bugetar de aproape zece miliarde de lei (2,2 miliarde euro), bani pe care Guvernul speră să-i recupereze, în parte, din creşterea economică de anul viitor.

  • Jurnal românesc – 01.08.2014

    Jurnal românesc – 01.08.2014

    Premierul român, Victor Ponta l-a propus pe Dacian Cioloş pentru un nou mandat de comisar european din partea României pentru portofoliul agriculturii. Şeful guvernului i-a trimis o scrisoare în acest sens lui Jean-Claude Juncker, preşedintele viitoarei Comisii Europene. Propunerea Executivului de la Bucureşti este susţinută şi de preşedintele Traian Băsescu. În vârstă de 45 de ani, Dacian Cioloş este comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală din februarie 2010. În România, el a deţinut portofoliul Ministerului Agriculturii in perioada 2007-2008. Dacian Cioloş este iniţiatorul reformei Politicii Agricole Comune. Din totalul bugetului european, agriculturii îi revin circa 40%, adică 363 de miliarde de euro. În viitorul exerciţiu bugetar multianual 2014-2020, România va primi circa 19 miliarde de euro.




    În România, persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozitele datorate statului, obligaţii care sunt însă descoperite de Fisc în cuantum mai mare de 50 lei, vor fi obligate să achite o “penalitate de nedeclarare” de minimum 10% din sumă, care va fi majorată la 100% dacă datoria rezultă din evaziune. Persoanele fizice şi firmele care vor plăti această penalitate de nedeclarare nu vor fi însă scutite de achitarea celorlalte plăţi, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente datoriilor. Deşi puternic contestată de către mediul de afaceri, noua penalitate a fost introdusă în ultima formă a proiectului noului Cod de Procedură Fiscală. Documentul relevă intenţia Guvernului de la Bucureşti de a introduce o astfel de “penalitate de nedeclarare” pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate de contribuabili/plătitori şi stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii de impunere.



    Un român cheltuie în medie 3 euro la o şedinţă de cumpărături, de două ori mai puţin decât un ungur sau un polonez şi de zece ori mai puţin decât un francez. Prin comparaţie cu francezii însă, românii merg la cumpărături mai des, o dată la două zile, faţă de o dată la trei-patru zile, în cazul locuitorilor din Hexagon. Conform analiştilor, principalul motiv pentru care românii cheltuie atât de puţin atunci când merg la cumpărături prin comparaţie cu alţi europeni este faptul că puterea de cumpărare este mică. Preţurile alimentelor, ale hainelor sau ale produselor de îngrijire personală din magazinele din România sunt de multe ori aliniate celor din alte state europene, însă salariile sunt cele care au rămas în urmă. Spre exemplu, salariul mediu în România este de 380 de euro, al doilea cel mai mic din UE după Bulgaria, în timp ce un german câştigă de şapte ori mai mult.




    Românii care îşi plătesc contribuţia la sănătate pot beneficia de tratamente gratuite la medicii stomatologi aflaţi în relaţie contractuală cu casele judeţene de sănătate. Concret, un dentist de la oraş poate trata pacienţii pe asigurare în limita unui plafon de 2.400 de lei (545 euro), în timp ce plafonul unui medic din mediul rural ajunge la 3.000 de lei (680 euro). Deşi nu sunt pe deplin mulţumiţi de bugetul care li s-a alocat, specialiştii susţin că s-a făcut un pas înainte, având în vedere că anul trecut autorităţile au decis să taie complet finanţarea pentru asistenţa stomatologică. Asta în ciuda statisticilor care plasează românii în topul europenilor cu cele mai multe probleme de sănătate orală. Potrivit noului pachet de bază, veteranii, revoluţionarii, beneficiarii legilor speciale şi copiii au parte de gratuitate când ajung la stomatolog, în limita plafonului. Ceilalţi asiguraţi sunt nevoiţi să suporte 40% din factură, conform legii.



    Tinerii basarabeni mai pot depune până pe data de 2 august dosarele pentru admitere la studii în România la Consulatul din capitala Republicii Moldova. Încă din prima zi de admitere, absolvenţii au făcut cozi imense la Consulatul României la Chişinău. Cele mai multe cereri sunt depuse pentru oraşele situate în apropierea frontierei. Cele mai solicitate licee pentru care aplică elevii rămân a fi cele din Iaşi, urmate de Bacău, Suceava şi Galaţi. Admiterea nu se face în ordinea depunerii dosarelor, ci după mediile calculate conform metodologiei.