Tag: cumparaturi online

  • UE impune taxe pentru automobilele electrice din China

    UE impune taxe pentru automobilele electrice din China

     

     

    Comisia Europeană a impus joi, taxe vamale provizorii la importurile de vehicule electrice pe baterii (BEV) din China, la nouă luni de la lansarea investigaţiei antisubvenţii. Executivul european a concluzionat în urma acestei anchete că lanţul de producţie BEV din China beneficiază de subvenţii incorecte. Astfel, acesta devine o ameninţare economică pentru producătorii de vehiculele electrice pe baterii din blocul comunitar.

    Investigația a analizat posibilele consecinţe şi impactul acestor măsuri asupra importatorilor, utilizatorilor şi consumatorilor de BEV din blocul comunitar, se arată în comunicatul Comisiei

     

    Taxelor vamale diferite pentru producătorii de automobile electrice

     

    Drept urmare, trei producători chinezi sunt vizați de noi taxe vamale suplimentare chinezi. Valoarea acestora este de 17,4% pentru automobilele BYD, de 19,9% pentru automobilele Geely, respectiv de 37,6% pentru automobilele SAIC.

     

    Alţi producători de autovehicule electrice din China, care au cooperat în timpul investigaţiei şi nu au fost incluşi în eşantion, se vor confrunta în medie cu tarifele vamale de 20,8%. Cele care nu au cooperat li se vor impune tarife de 37,6%.

     

    Taxele vamale provizorii se aplică începând de vineri, 5 iulie, pentru o perioadă de pâna la patru luni. Acestea pot rămâne în vigoare și după această perioadă după votului statelor membre UE. pentru o perioadă de cinci ani.

     

    Executivul european mai precizează că discuțiile cu guvernul chinez s-au intensificat în ultimele săptămâni, în urma schimbului de opinii dintre Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, şi ministrul chinez al Comerţului, Wang Wentao. UE va menține dialogul la nivel tehnic și în perioada următoare cu obiectivul de a obține o soluţie compatibilă cu reglementările Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

     

    Europenii ar putea plăti taxe pentru toate cumpărăturile online din China

     

    În același timp, Comisia Europeană pare să pregătească noi taxe vamale pentru produsele cumpărate de la retaileri online chinezi precum Temu, Shein și AliExpress și expediate în cele 27 de state UE, suțin surse ale publicației Financial Times, citată de Agerpres.

     

    Potrivit estimărilor Comisiei, circa două miliarde de colete cu o valoare declarată mai mică de 150 de euro vor au ajuns anul trecut în Uniunea Europeană din țări terțe, sumă pentru care nu sunt impuse taxe vamale. Acum, UE discută de eliminarea pragului de 150 de euro ca parte a unui proiect de reformă a codului vamal european propus de Comisie în luna mai a anului trecut.

     

    La finalul lunii trecute, Executivul european a solicitat informații de la piețele online Temu și Shein cu privire la respectarea Regulamentului privind serviciile digitale. Cele două entități trebuie să furnizeze informațiile cerute până pe 12 iulie 2024. Pe baza evaluării răspunsurilor, Comisia va aprecia care sunt etapele următoare.

  • Intră în vigoare norme mai stricte în materie de protecție a consumatorilor, adaptate erei digitale

    Intră în vigoare norme mai stricte în materie de protecție a consumatorilor, adaptate erei digitale

    Vânzările online transfrontaliere sunt în creștere în Europa, iar prin noul cadru legislativ, executivul comunitar vrea să întărească protecția consumatorilor prin introducerea unor acțiuni colective în despăgubire și prin impunerea unor sancțiuni mai mari companiilor care nu respectă normele. Potrivit Comisiei Europene, atunci când cumpără online, consumatorii trebuie să primească informații clare despre cine vinde produsul sau serviciul oferit, daca este un profesionist sau un alt consumator. Totodată, noua legislație garantează și o mai mare transparență a rezultatelor căutării unui produs. Utilizatorii vor fi informați dacă o clasificare mai bună a produselor în rezultatele de căutare este efectul unor plasări plătite sau nu, acest lucru fiind necesar pentru a se evita practicile comerciale înșelătoare.

    Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders: Consumatorii trebuie să fie informați în mod corespunzător și să fie încurajați să facă alegeri durabile. Ei,în mod individual, au puțină putere, dar împreună sunt foarte puternici, dacă pot acționa în cunoștință de cauză. Acțiunile de despăgubire colectivă sunt necesare consumatorilor europeni și trebuie să continuăm să îi protejăm împotriva vânzărilor agresive și totodată să îi protejăm totodată și pe cei vulnerabili.

    Vor putea fi sancționați și comercianții care folosesc elemente de design manipulator, menite să îi convingă pe consumatori să facă anumite alegeri. Până pe 14 iunie este disponibilă o consultare publică, prin care Comisia Europeană își dorește să afle de la toți cei interesați – autorități, cetățeni, organizații non guvernamentale, dacă legislația existentă la nivel european în materie de protecție a consumatorilor este adecvată pentru a asigura un nivel ridicat de protecție în mediul digital. Adoptate în luna noiembrie a anului 2019, normele intrate recent în vigoare actualizează instrumentele disponibile pentru a aborda provocările cu care se confruntă piețele digitale.


  • România, cea mai mare creștere a comerțului online din UE

    România, cea mai mare creștere a comerțului online din UE


    România a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii cinci a cumpărăturilor online în din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat. Achiziția de bunuri și servicii de către utilizatorii de internet a crescut cu 27 de puncte procentuale în România care este urmată la mică distanță de Cehia şi Croaţia (ambele cu 25%) şi Ungaria (23%).



    Mai puțin de jumătate dintre români apelează la comerțul online



    La nivelul UE, 9 din 10 persoane (89%) cu vârste între 16 şi 74 de ani au folosit internetul în 2020, iar 72% dintre acestea au cumpărat sau au comandat bunuri sau servicii pentru consum propriu. Sectorul E-Commerce din spațiul comunitar a crescut cu patru puncte procentuale anul trecut faţă de 2019 (68%) şi cu zece puncte procentuale faţă de 2015 (62%).



    Cele mai mari cifre ale comerțului electronic din UE s-au înregistrat anul trecut în Olanda unde 91% din segmentul de vârstă indicat a apelat la shopping-ul online. Pe următoarele poziții se situează Danemarca (90%), Germania (87%), Suedia (86%) şi Irlanda (81%). Chiar dacă înregistrează cea mai mare creștere din UE, România este penultima din UE la numărul de persoane care au cumpărat bunuri și servicii online în 2020, cu doar 45% din segmentul de vârstă 16-74 de ani, ultima clasată fiind Bulgaria (42%).

    Diferențele între numărul de persoane care au apelat la achizțiile online în 2015 față de 2020 în statele UE (Sursa: Eurostat)

    achizitii-online-2015-2020-eurostat.jpg



    Ce au cumpărat europenii anul trecut prin internet



    Datele Eurostat indiă și preferințele celor care au apelat la comerțul online în 2020. Astfel, 62% dintre utilizatori au cumpărat haine, inclusiv echipament sportiv, pantofi sau accesorii, 32% au achiziționat filme sau servicii de streaming online pentru producții audiovizuale, 29% au folosit livrările de mâncare preparată (restaurante, fast-food, catering), 28% au cumpărat mobilă, obiecte de interior sau pentru grădină. De asemenea, 27% dintre cetățenii UE care au apelat la cumpărăturile online și-au achiziționat cosmetice și produse de îngrijire, iar același procent dintre utilizatorii au cumpărat cărți, reviste sau ziare. 26% sintre achizții au fost computere, tablete, telefoane mobile și accesorii pentru acestea, și din nou un procent similar pentru cei care au apelat la servicii de streaming de muzică sau au descărcat piese muzicale contracost.



    Eurostat estimează că cifrele vor continuă să crească și în acest an, în contextul măsurilor adoptate în statele membre UE pentru stoparea pandemiei de Covid-19, dar și prin schimbările ce apar în preferinţele şi obiceiurile consumatorilor.


    Cele mai populare achiziții de bunuri și servicii în 2020 (Sursa: Eurostat)

    categorii-achizitii-online-2020-eurostat.jpg

    Românii vor face cumpărături online de peste 6 mld euro în 2021



    În privința României, estimările Asociației Române a Magazinelor Online (AMRO) arată că sectorul de comerț online a atins pragul de 5,6 miliarde de euro la în 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 30% mai mult decât în 2019 când valoarea afost estimată la circa 4,3 miliarde de euro. Raportul realizat de GPeC (Gala Premiilor eCommerce) indică o creșterea cu 500 de milioane de euro peste previziunile inițiale, pe fondul restricțiilor impuse și în țara noastră.



    Valoarea de 5,6 miliarde de euro include toate tranzacțiile realizate din România atât către comercianții autohtoni, precum și către magazinele online din afara granițelor țării doar pentru achiziția de produsele fizice prin internet. Raportul nu a inclus alte tranzacții precum achiziția de servicii, bilete de avion, vacanțe și călătoriile, biletele la spectacole sau plata facturilor la utilități.


    Potrivit estimărilor, comerțul online va depăși pragul de 6,5 miliarde de euro la finalul acestui an.

  • Eurostat: România, codașă la educația terțiară și cumpărăturile online

    Eurostat: România, codașă la educația terțiară și cumpărăturile online

    Anualul statistic regional, publicat de Eurostat, include
    date privind nivelul de educație terțiară, adică educația oferită de universități,
    universități tehnice, institute de tehnologie și alte instituții care acordă
    diplome academice sau certificate de competenta profesională superioară. Astfel,
    în 2019, România avea cel mai mic procent al populației care deține studii de
    acest fel în zona de Nord-Est (15,5%).


    Cifrele sunt mult sub media statelor membre UE unde 40,3%
    în rândul cetăţenilor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani şi-au finalizat
    anul trecut educaţie terţiară, astfel că au atins ţinta de 40% din planul
    Europa 2020.




    4 regiuni din România la coada clasamentului




    De, atfel, aproape toată România se află cu mult sub
    nivelul UE, iar patru din şase regiuni din UE unde nivelul de educaţie terţiară
    este sub 20% se află în țara noastră: Nord-Est (15,5%), Sud-Muntenia (16,3%),
    Sud-Est (17,8%) şi Sud-Vest Oltenia (18,6%)
    . Celelate două zone se află în
    Bulgaria, Severozapaden (17,1%) şi în Italia, Calabria (19,9%).




    Proporţia nivelului de educaţie terţiară era egală sau
    peste ţinta de 40% în 101 din cele 237 regiuni NUTS 2 (Nomenclatorul unităților
    teritoriale de statistică) pentru care sunt disponibile datele, iar nouă din
    aceste zone depăşesc 60%: Sostines în Lituania (70,4%), Warszawski stołeczny în
    Polonia (69,2%) şi Hovedstaden în Danemarca (64,2%), urmate de Utrecht în
    Olanda (64,1%), şi regiunile capitalelor din Stockholm în Suedia (63,4%),
    Île-de-France în Franţa (63,2%), Noord-Holland în Olanda (62,1%), Bratislavský
    kraj în Slovacia (62,1%) şi Praga în Cehia (60,9%).




    În majoritatea statelor membre UE, regiunile capitalelor
    înregistrau cel mai ridicat procent al nivelului de educaţie terţiară,
    exceptând Belgia (unde cel mai ridicat procent e în provincia Brabantul
    Flamand), Spania (País Vasco), Croaţia (Jadranska Hrvatska), Italia
    (Emilia-Romagna) şi Olanda (Utrecht). De aftfel, și aria București-Ilfov este
    singura regiune a României unde nivelul educației terțiare este între 45%-60%.

    Nivelul de educație terțiară în Europa (Sursa: Eurostat)

    regiuni-educatie-tertiara-eurostat.jpg




    Moldova și Oltenia, reticente la cumpărăturile online




    Tot anualul Eurostat mai arată că românii sunt încă sceptici
    în privința achizițiilor cu ajutorul internetului. Astfel, cel mai scăzut procent
    de cetăţeni care au făcut cumpărături online, în 2019, s-a înregistrat în
    regiunea Severen tsentralen (14%) din Bulgaria, urmată de zonele de Nord-Est
    (18%) şi Sud-Est (19%) din România.




    La polul opus, cel mai ridicat procent de cetăţeni care
    au făcut achiziţii online au înregistrat regiunile din Danemarca, Olanda şi Suedia unde
    cel puţin trei sferturi dintre adulţi folosind internetul pentru a comanda
    bunuri şi servicii. Procentul depăşeşte 85% în Utrecht (Olanda), 87% în Övre
    Norrland (Suedia) şi 86% în Hoevdstaden (Danemarca).


    Datele mai arată că peste 60% dintre adulţii din Uniunea
    Europeană cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au folosit internetul
    pentru cumpărături.

    Regiunile UE cu cel mai mare procent al populației care a achizționat bunuri sau servicii online

    regiuni-online-shopping-2019-eurostat.jpg



  • UE are cele mai stricte norme de protecție a consumatorului din lume

    UE are cele mai stricte norme de protecție a consumatorului din lume

    Consumatorii din Uniunea Europeană sunt mai bine protejați datorită noilor competențe ale autorităților naționale de protecție a consumatorilor și ale Comisiei. Noile norme de cooperare în acest domeniu au intrat în vigoare, vineri, în întreaga Uniune, iar pe baza actualului mecanism de cooperare, acestea se aplică în toată statele membre. Scopul noilor reguli este îmbunătăţirea modului în care Comisia şi autorităţile statelor membre pot colabora pentru a pune capăt practicilor necorespunzătoare împotriva consumatorilor, a detecta neregulile şi a lua măsuri.

    Vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat că de acum este importantă accelerarea punerii în aplicare a noilor reguli şi a făcut apel la statele membre să folosească fără ezitare noile instrumente.

    Comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a subliniat că atât Comisia, cât și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor, sunt de acum mai bine înzestrate cu noi seturi de mijloace de cooperare.

    Noul regulament va spori prerogativele autorităților naționale relevante, printre acestea regăsindu-se competența de a achiziționa produse în vederea testării, de a folosi metoda clientului misterios, precum și de a investiga fluxurile financiare pentru a descoperi comercianții necinstiți și frauda online. Noile norme vor permite Comisiei Europene să alerteze cu mai multă ușurință autoritățile naționale și să le coordoneze acțiunile de soluționare a problemelor în materie de consum care afectează majoritatea consumatorilor europeni.

    Datorită unui nou sistem informatic susținut de Sistemul Comisiei de informare al pieței interne, centrele europene ale consumatorilor, organizațiile de consumatori și organizațiile profesionale vor putea transmite oficial alerte cu privire la noile amenințări apărute pe piață. Aceste informații vor putea fi folosite direct de către autoritățile de aplicare a legii.

    Anul trecută, peste 120.000 de cereri au fost trimise către Centrele Europene ale Consumatorilor, majoritatea referindu-se la cumpărăturile online. Aproximativ 40% dintre consumatori au fost nemultumiți de modul în care comercianții le-au soluționat plângerile.


  • Consumatorii europeni, mai bine protejați prin noua legislație

    Consumatorii europeni, mai bine protejați prin noua legislație

    Comisia Europeană a anunțat, marți, intrarea în vigoare a noilor norme UE privind protecția consumatorilor. Pachetul legislativ numit “Noile avantaje pentru consumatori” vizează o mai bună aplicare şi modernizare a normelor actuale ale Uniunii Europene privind protecţia consumatorilor.



    Věra Jourová, vicepreședintele al Comisiei pentru valori și transparență a subliniat faptul că noua legislație va sancționa, printre altele, dublul standard de calitate al produselor vândute în interiorul Uniunii Europene: UE spune ‘NU’ produselor vândute ca fiind identice cu cele din alte state membre, atunci când este evident că nu e așa. Însă aceste noi norme nu vor proteja consumatorii de comercianții necinstiți și de escrocherii online decât dacă sunt implementate în mod strict. Încurajez cu fermitate toate statele membre să se asigure că noile norme sunt puse în aplicare fără întârziere.”



    Statele membre UE au la dispoziție doi ani să transpună directiva în legislația națională pentru a se asigura că consumatorii beneficiază de măsuri de protecție mai solide, potrivit Comisiei Europeane.



    Interzicerea recenziilor false și despăgubiri pentru consumatori



    Noile normele legislative vor asigura o mai mare transparență a piețelor online, astfel va deveni mai clar dacă produsele sunt vândute de un comerciant sau de o persoană fizică, iar recenziile false vor fi interzise.



    Reglementările legislative mai prevăd interzicerea promovării în mod fals a reducerilor de preț, iar site-urile de comparare a prețurilor vor trebui să informeze consumatorii cu privire la criteriile de clasificare.


    Drepturile consumatorilor europeni vor fi mai bine consolidate prin următoarele norme: asigurarea de compensații pentru victimele practicilor comerciale neloiale și prin aplicarea de sancțiuni în cazul unor situații de prejudiciu colectiv” care afectează consumatorii din întreaga UE.



    Amenzi usturătoare pentru companiile care încalcă noua legislație



    Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, a avertizat companiile asupra amenzilor ce pot fi aplicate în cazul încălcării noilor norme din spațiul comunitar: Astăzi transmitem un avertisment puternic comercianților cu privire la faptul că ar trebui să respecte normele, nu să le ocolească. Încălcarea la scară largă a normelor UE privind protecția consumatorilor poate însemna, pentru o companie, o amendă de 4 % din cifra de afaceri anuală. Aceasta va fi o sancțiune suficient de descurajatoare și eficace pentru a preveni fraudele comercianților necinstiți. Salut această nouă legislație, deoarece stabilește standarde cu adevărat europene de protecție a consumatorilor.”

  • Jurnal românesc – 17.06.2019

    Jurnal românesc – 17.06.2019

    România
    se află pe locul al doilea între țările care au cerut extrădarea din Marea
    Britanie a unor cetățeni români pe numele cărora au fost emise mandate europene
    de arestare
    . 1750 de români certați cu legea se ascund în
    Marea Britanie. Între ei, Puiu Popoviciu și Alexander Adamescu,
    pe care un Brexit fără acord i-ar avantaja. Pe primele locuri se află Germania,
    cu 2.975 de mandate, și Polonia, cu 2.174 emise. Polonia este țara care a cerut
    extrădarea celui mai mare număr de cetățeni proprii, iar România se află pe
    locul al doilea.




    Guvernarea ineficientă, corupția endemică și infrastructura țin România pe loc. Guvernarea și corupția sunt cele mai mari probleme ale României identificate de un raport al Legatum Institute, care analizează drumul de la sărăcie la prosperitate. Studiul este realizat pe baza datelor furnizate de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, precum și de alte instituții și arată o situație contradictorie. În România există un solidă bază pentru dezvoltare, dar, în aproape orice domeniu analizat, sunt mari decalaje față de celelalte țări europene, potrivit Radio Europa Liberă. Cercetarea arată că România are motive să fie optimistă în privința dezvoltării economice, însă ineficiența guvernării, corupția endemică și acceptarea ei la nivel de mentalitate, ca și proasta infrastructură, țin România pe loc.

    Un exemplu – România are una dintre cele mai mai mari viteze de internet și cele mai bune infrastructuri de comunicare digitală, însă peste 40% din populație nu are acces la internet, doar 25% din populație folosește instrumentele tehnologiei digitale, de tipul cumpărăturilor online sau al serviciilor bancare, una dintre cele mai scăzute rate din lume. Aproape toate domeniile analizate sunt afectate de corupție, arată studiul. La nivel național, dezvoltarea infrastructurii este pusă în pericol de posibilitatea ca României să-i fie tăiate fondurile comunitare ale UE din cauza nerespectării statului de drept. De la căderea comunismului, spune raportul, România a construit un sistem democratic multipartid, a crescut standardele de trai, în comparație cu epoca Ceaușescu și a obținut statutul de membră a NATO și UE. Aceste evenimente au marcat o deschidere economică de anvergură și reprezintă fundația solidă pentru o creștere și mai consistentă.




    La Gradina Zoo Braşov s-a deschis cel mai mare planetariu din România şi
    unul dintre cele mai moderne din Europa
    . Planetariul
    este dotat cu un ecran sub formă de cupolă, pe care se proiectează nu doar
    imagini cu spaţiul cosmic, ci şi filme documentare despre Terra şi Univers. Clădirea
    are cea mai mare şi mai modernă sală din România, cu o capacitate de 105
    locuri, din care două sunt pentru persoane cu dizabilităţi. Planetariul este
    construit sub forma unui amfiteatru şi are o înclinaţie asemenea axei Pământului,
    de 23,5 grade. Tavanul sălii este sub formă de cupolă, cu o deschidere de
    aproximativ 14 m, iar fundalul sonor este asigurat de un sistem performant, de
    ultimă oră.



    3.000
    de românce pot cere ecografii mamare gratuite în România
    . În lume, la fiecare minut, o femeie moare
    din cauza cancerului de sân. În România, 25 de femei află zilnic că suferă de
    această formă de cancer. România este ţara cu cea mai mare mortalitate cauzată
    de cancerul la sân, din cauză că femeile amână controalele periodice şi ajung la
    medic în stadii deja târzii ale bolii. Un cabinet medical mobil dotat cu
    ecograf de ultimă generaţie va ajunge şi anul acesta în 20 de oraşe din România
    şi va oferi consultaţii senologice gratuite femeilor.

  • Ultimul discurs al lui Juncker în Parlamentul European: “Să iubim Europa”

    Ultimul discurs al lui Juncker în Parlamentul European: “Să iubim Europa”

    Este 9 mai Ziua Europei, iar viitorul Uniunii se decide astăzi la Sibiu. ‘Să iubim Europa”, a fost apelul preşedintelui executivului comunitar, Jean Claude Juncker, în ultimul discurs rostit în această calitate în Parlamentul European.

    Europa nu poate fi construită împotriva voinței popoarelor, nu poate lua naștere fără națiuni – națiunile sunt foarte importante. Cei care gândesc că națiunile sunt o invenție provizorie a istoriei se înșeală.

    Sunt cuvintele rostite de Jean Claude Juncker la jumătatea lunii trecute în plenul Parlamentului European.

    A fost ultimul discurs rostit în legislativul de la Strasbourg în calitate de președinte al Comisiei Europene și un prilej de a-și expune încă o dată viziunea asupra construcției comunitare:

    Europa nu va copia niciodată modelul Statelor Unite ale Americii , niciodată. Vrem să fim letoni, germani, bavarezi, bretoni, francezi, luxemburghezi, dar suntem în același timp europeni. Nu există nici o contradicție între patriotismul responsabil și apartenența la o construcție mai amplă, așa cum este Uniunea Europeană.

    În vârstă de 64 de ani, Jean Claude Juncker a asigurat şefia Comisiei Europene într-una dintre cele mai turbulente legislaturi, marcată, printre altele, de criza migraţiei, de problemele economice ale Greciei, care au pus în pericol chiar existența monedei unice europene, sau de scandalul Dieselgate, legat de falsificarea testelor de poluare pentru motoarele Diesel de către cel mai mare constructor european de automobile Volkswagen.O altă piatră de încercare este Brexitul. După mai multe runde de negocieri și o amânare, termenul limită pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost stabilit acum pentru 31 octombrie.

    Am însă o mare satisfacție. Niciodată în istoria parlamentară a Europei nu au fost făcute atât de multe progrese în materie socială. Acest domeniu a fost multă vreme copilul sărac al construcției comunitare, a spus Jean Claude Juncker. Iar printre aceste realizări se numără și eliminarea tarifelor de roaming. Sunt deja aproape doi ani de când toți europenii, inclusiv românii, pot vorbi la telefon, trimite mesaje text și pot utiliza Internetul mobil fără taxe suplimentare atunci când călătoresc în orice colț din Uniune.

    În plus, din decembrie anul trecut este liber la cumpărături în întreaga Uniune, grație unei directive care prevede că nici un client al magazinelor online nu va mai fi discriminat în funcţie de naționalitate sau țară de reședință.

    Un alt progres este legat de reforma Directivei privind detașarea lucrătorilor, care prevede că muncitorii ar trebui să câștige aceeași salariu pentru aceeași muncă prestată în același loc.

    Rostit în limba franceză, engleză și germană, discursul din Parlamentul european al lui Jean Claude Juncker s-a încheiat cu un apel în favoarea construcției comunitare:

    Vreau să spun ce am spus încă din prima zi a mandatului meu: trebuie să iubim Europa, altfel este imposibil să mergem mai departe. Eu iubesc Europa. Trăiască Europa!


  • Modernizarea legislației privind protecția consumatorilor

    Modernizarea legislației privind protecția consumatorilor

    Parlamentul
    European și Consiliul au adoptat noile norme în materie de protecție a
    consumatorilor și aplicarea mai eficientă a acestora.


    Principalele îmbunătățiri sunt legate de sporirea
    gradului de transparență de care beneficiază consumatorii atunci când fac
    cumpărături online, sancțiuni eficace și norme clare care să abordeze problema
    dublului standard de calitate a produselor în UE. Comisia Europeană a propus
    noile norme în luna aprilie a anului trecut, în cadrul pachetului intitulat
    Noile avantaje pentru consumatori.


    Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru
    promovarea alimentului din România, ne-a spus:


    ,,Ne bucură
    Directiva Omnibus propusă de către Comisie și aprobată. Aceasta aduce elemente
    bune de adaptare la legislația actuală privind comerțul online, practicile
    comerciale corecte transpuse și pe această zonă modernă a digitizării
    comerțului și, bineînțeles, era de așteptat să trateze și dublul standard.
    Practic, dublul standard este, după cum știm, un nonsens în sine, pentru că
    standard înseamnă o noțiune unică, prin care se definește un singur produs,
    adică o singură rețetă.



    Măsurile adoptate oferă consumatorilor beneficii
    concrete prin introducerea unor sancțiuni eficace pentru încălcările
    legislației UE privind protecția consumatorilor: autoritățile naționale de
    protecție a consumatorilor vor avea competența de a impune sancțiuni eficace,
    proporționale și disuasive într-un mod coordonat. Pentru încălcările pe scară
    largă care îi afectează pe consumatorii din mai multe state membre ale UE și
    care fac obiectul unei aplicări coordonate la nivelul UE, amenda maximă care
    poate fi impusă în fiecare stat membru va fi de cel puțin 4 % din cifra de
    afaceri anuală a comerciantului.


    Combaterea dublului standard de calitate a
    produselor de consum: în noile norme se precizează că faptul de a comercializa
    un produs ca fiind identic cu același produs vândut în alte state membre, în
    condițiile în care, în realitate, respectivul produs are în mod semnificativ o
    compoziție sau caracteristici diferite nejustificate, constituie o practică
    înșelătoare.


    Consolidarea drepturilor consumatorilor în mediul
    online: atunci când cumpără de pe o piață online, consumatorii va trebui să fie
    informați în mod clar dacă vânzătorul produselor sau al serviciilor este un
    comerciant sau o persoană fizică, astfel încât să știe de ce tip de protecție
    beneficiază în cazul în care apar probleme. Atunci când efectuează căutări
    online, consumatorii vor fi informați în mod clar dacă un rezultat al căutării
    este plătit de un comerciant.


    De asemenea, aceștia vor fi informați cu privire la
    principalii parametri care determină clasificarea rezultatelor căutării.


  • Comisia Europeană amendează Google pentru practici abuzive în materie de publicitate online

    Comisia Europeană amendează Google pentru practici abuzive în materie de publicitate online

    Comisia Europeană a amendat Google cu 1,49 miliarde de euro pentru încălcarea normelor antitrust ale Uniunii Europene, mai precis pentru practici abuzive în materie de publicitate online.

    Google a abuzat de poziția sa dominantă pe piață impunând o serie de clauze restrictive în contractele cu site-urile internet ale terților, fapt care i­-a împiedicat pe rivalii săi să afișeze pe site-urile respective anunțuri publicitare proprii asociate cu rezultatele căutărilor.

    Margrethe Vestager, comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenței, a explicat că Google a fost amendat pentru utilizarea abuzivă ilegală a poziției sale dominante pe piața serviciilor de intermediere în materie de anunțuri publicitare asociate cu căutările online.

    Astăzi, Comisia Europeană a decis să amendeze Google cu 1,49 miliarde de euro pentru încălcarea normelor antitrust ale UE. Google și-a consolidat poziția dominantă în materie de anunțuri publicitare asociate cu căutările online și s-a protejat împotriva presiunii concurențiale prin impunerea unor restricții contractuale anticoncurențiale pe site-urile internet ale terților. Acest lucru este ilegal din punctul de vedere al normelor antitrust ale Uniunii Europene. Comportamentul abuziv a durat peste 10 ani și a împiedicat alte societăți să concureze pe baza meritelor și să inoveze. În același timp, acest comportament a împiedicat consumatorii să se bucure de avantajele concurenței.


    Este a treia amendă din ultimii doi ani primită de Google. Anul trecut, Comisia Europeană a penalizat Google cu o sumă record, de 4,34 miliarde de euro, pentru practici ilegale legate de dispozitivele mobile Android, având drept scop consolidarea poziţiei dominante a motorului de căutare Google. În 2017, Comisia Europeană a amendat Google cu 2,42 miliarde de euro pentru abuz de poziţie dominantă şi promovarea propriului serviciu de cumpărături în defavoarea concurenţei.

    Amintim că, la 14 iulie 2016, Comisia a trimis Google o comunicare în care își prezenta opinia preliminară conform căreia compania a abuzat de poziția sa dominantă prin restrângerea în mod artificial a posibilității ca site-urile terților să afișeze anunțurile publicitare ale concurenților Google asociate cu căutările.

    Amenzile aplicate societăților care au încălcat normele antitrust ale Uniunii Europene se plătesc la bugetul general al Uniunii. Acești bani nu sunt alocați pentru cheltuieli determinate, dar contribuțiile statelor membre la bugetul Uniunii Europene pentru anul următor sunt reduse în mod corespunzător. Prin urmare, amenzile contribuie la finanțarea blocului comunitar și la reducerea sarcinii pentru contribuabili.


  • România pe ultimul loc la cumpărăturile online în UE

    România pe ultimul loc la cumpărăturile online în UE

    Cyber Monday este o nouă dată importantă în calendarul consumatorilor și retailerilor din toată lumea. Sărbătorită în prima luni de după cunoscuta zi Black Friday (cea internațională), Cyber Monday vine cu oferte pentru cumpărăturile online și mai degrabă o ocazie pentru companii să prelungească reducerile sau să adauge alte noi promoții pentru clienți.



    Cu această ocazie, Eurostat a publicat date legate de cumpărăturile online din țările Uniunii Europene, conform cărora țara noastră eset pe ultimul loc la numărul de achiziții online. Doar 23% dintre utilizatorii de internet din România au făcut achiziţii online în 2017, faţă de o medie de 68% în Uniunea Europeană.



    Tinerii fac cele mai multe cumpărături online



    Cele mai maulte achiziții au fost realizate, anul trecut, de către utilizatorii de internet din Marea Britanie (86%), Suedia (84%), Danemarca, Germania, Luxemburg şi Olanda (fiecare cu 82%). România (23%), Bulgaria (27%), Cipru (39%) şi Croaţia (42%) au înregistrat cel mai redus nivel de cumpărături prin intermediul internetului, în 2017.



    Datele Eurostat mai arată că procentul celor care au făcut achiziții online a crescut la toate categoriile de vârstă, în ultimii 10 ani. Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat la utilizatorii de internet cu vârstă cuprinsă între 16 și 24 de ani, de la 44% în 2007, la 71% în 2017. Europenii cu vârste între 16 şi 24 de ani sunt au făcut cee mai multe achziții online în Olanda (90%), Suedia (89%) şi Marea Britanie (88%).



    Românii au cheltuit 1 miliard de lei de Black Friday



    Deși sunt codași printre europeni, românii sunt de laan la an mai interesați de cumăpărăturile online. Valoarea cumpărăturilor online realizate pe 16 noiembrie, ziua Black Friday în România anul acesta, a crescut cu 30% în comparaţie cu 2017, iar 26% dintre comenzile plasate au fost din mediul rural, în creştere comparativ cu anul trecut, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO), citat de Agerpres.



    “Comerţul online este pentru toată lumea. Ne dorim ca aceia din mediul rural, din oraşele mici şi persoane din zone defavorizate să beneficieze de avantajele comerţului online şi anume de varietatea mare de produse, preţuri şi servicii mai bune, pe care le pot compara în mod transparent,”a spus Florinel Chiş, director executiv al ARMO.



    Totodată, românii au făcut cumpărături online de peste un miliard de lei în perioada campaniei de reduceri, respectiv, 16-18 noiembrie, potrivit datelor centralizate de compania ce asigură plăți online, PayU România. În aceeași perioadă, compania a înrgeistat peste 375.000 de tranzacţii în valoare de aproximativ 198 milioane de lei, în creştere cu 40% faţă de anul trecut.

  • Cumpărături online mai sigure pentru cetățenii UE

    Cumpărături online mai sigure pentru cetățenii UE


    Comisia Europeană a semnat un acord cu patru giganți ai comerțului online. Documentul semnat de companiile Alibaba, cea care deține platforma AliExpress, Amazon, eBay și Rakuten — Franța, prevede retragerea mai rapidă a produselor periculoase vândute prin intermediul lor. Acordul include angajamentul celor patru companii să preia notificările pe subiect primite din partea autorităților statelor membre în termen de 2 zile lucrătoare, dar și cele transmise de clienți în termen de 5 zile lucrătoare, informează site-ul Comisiei Europene.



    Consumatorii trebuie să beneficieze de aceleași condiții de siguranță ca la cumpărăturile din magazin



    Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, explică importanța semnării acestui acord pentru consumatorii din blocul comunitar: În UE, din ce în ce mai mulți cetățeni fac cumpărături on-line. Comerțul electronic a deschis noi posibilități pentru consumatori, oferindu-le o gamă mai largă de produse, la prețuri mai mici. Atunci când cumpără pe internet, consumatorii ar trebui să beneficieze de aceleași condiții de siguranță ca atunci când cumpără de la un magazin. Salut încheierea acestui acord privind siguranța produselor, deoarece va îmbunătăți și mai mult siguranța consumatorilor. Fac apel, de asemenea, și la alte piețe on-line să se alăture acestei inițiative, astfel încât internetul să devină un loc mai sigur pentru consumatorii din UE.”



    Vânzătorii, obligați să respecte legislația UE


    Pe lângă termenul de preluare a notificărilor, documentul mai prevede ca cei patru giganți ai comerțului online să le ofere clienților proceduri clare privind notificarea listelor cu produse nesigure, să consulte informațiile privind produsele rechemate/periculoase disponibile în sistemul de alertă rapidă al UE pentru produsele nealimentare periculoase, precum și din alte surse și să ia măsurile ce se impugn.



    De asemenea, companiile trebuie să creeze puncte unice de contact specifice, destinate autorităților din statele membre UE și să ia măsuri menite să prevină reapariția listelor de produse periculoase deja retrase.


    Cei care vând prin intermediul celor patru platforme vor primi instrucțiuni cu privire la conformitatea cu legislația UE privind siguranța produselor, iar companiile ce au semnat documentul îi va obliga să respecte legea și să le pună la dispoziție informații privind lista cu legislația UE în domeniul siguranței produselor.



    Numărul cumpărăturilor online din România, în creștere


    România ocupă pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de utilizatori ai internetului care cumpără produse și servicii online, dar procentul este în creștere conform datelor Eurostat. Astfel, 23% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani care utiliziează internetul au făcut cumpărături online anul trecut, cu cinci procente mai mult față de 2016.

  • Jurnal românesc – 9.02.2016

    Jurnal românesc – 9.02.2016

    Guvernul va pune la dispoziţia Parlamentului, până la sfârşitul săptămânii, un plan de măsuri pentru votul prin corespondenţă – a anunţat, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, premierul Dacian Cioloş. El a apreciat că responsabilitatea organizării alegerilor în diasporă este împărţită între Executiv şi Autoritatea Electorală Permanentă. Potrivit lui Cioloş, Ministerul de Externe a supus deja consultării publice lista documentelor doveditoare referitoare la reşedinţa în străinătate, astfel încât cetăţenii români să vină cu completări. În paralel, Ministerul şi Autoritatea Electorală Permanentă au început o campanie de informare cu privire la votul prin corespondenţă. Premierul a mai spus că Poşta Română, care are atribuţii legate de pregătirea corespondenţei pentru electoratul care doreşte să folosească acest tip de vot, este pregătită să-şi asume această responsabilitate.



    Procurorii anticoruptie au dispus marţi începerea urmăririi penale împotriva fostului procuror general al României, Tiberiu Niţu. Acesta este acuzat de complicitate la abuz în serviciu în dosarul privind folosirea ilegală a coloanelor oficiale. El a precizat că a beneficiat de un dispozitiv de însoţire şi protecţie proporţional cu riscul pe care îl presupune funcţia pe care a exercitat-o. Tiberiu Niţu a demisionat săptămâna trecută din funcţia de procuror general al României, după ce numele său a apărut în dosarul privind folosirea coloanelor oficiale în care este cercetat şi fostul ministru de interne, Gabriel Oprea.



    Mai bine de o treime dintre utilizatorii de internet din România se abţin să cumpere online din motive de securitate, indică un studiu realizat de Biroul de Statistică al Uniunii Europene – EUROSTAT.Documentul a fost publicat cu prilejul celebrării, pe 9 februarie, a Zilei Siguranţei pe Internet. Potrivit studiului, proporţia celor care evită cumpărăturile online este cea mai mare în România, aproape dublă faţă de media europeană. Clienţii români au însă mai multă încredere în serviciile bancare prin intermediul internetului, doar unul din 10 refuzând să le utilizeze din motive de securitate. Studiul mai arata ca unul din 4 utilizatori de internet din UE s-a confruntat anul trecut cu probleme de securitate cibernetică. Printre acestea se numără infectarea cu programe virus a dispozitivelor conectate la internet, utilizarea abuzivă de informaţii cu caracter personal sau pierderi financiare din cauza utilizării internetului



    Preşedintele român, Klaus Iohannis, va face, de miercuri, o vizită oficială de patru zile în Germania, în cadrul căreia va participa la o conferinţă europeană dedicată problemelor de securitate. În februarie anul trecut, Iohannis s-a întâlnit, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel, cu care a discutat despre aderarea României la Spaţiul Schengen si despre lupta împotriva terorismului.



    Academia Română atrage atenţia asupra pericolului reprezentat de excluderea studiului limbii latine şi reducerea numărului de ore la limba română şi istorie, solicitând ministrului Educaţiei, Adrian Curaj, să reanalizeze cele trei variante alte actualului Plan-cadru pentru învăţământul gimnazial. Specialiştii Academiei semnalează că “toate cele trei domenii de studiu sunt materii cu un puternic caracter identitar, contribuind împreună la dezvoltarea conştiinţei naţionale, europene şi umaniste a tinerei generaţii”.



    ANAF va publica numele persoanelor fizice care au obligaţii fiscale de plată restante de peste 100 de lei. Pe lista neagră a Fiscului vor apărea numele şi prenumele datornicului, restanţa exactă şi localitatea domiciliului fiscal. Un raport al Curţii de Conturi pe 2014 arată că persoanele fizice reprezintă o parte infimă, de doar 3,5% din totalul arieratelor înregistrate la ANAF şi că activitatea de recuperare a Fiscului ar trebui să se concentreze pe marii contribuabili datornici la stat.